Deșertificarea amenință România. Țara noastră va fi mult mai expusă țânțarilor care aduc viruși
România este printre țările cu cel mai mare risc de deșertificare din Uniunea Europeană.
Avem ape ca să alimentăm sisteme de irigații, dar planuri prost făcute ne împiedică de ani de zile să accesăm bani europeni și să punem proiectele pe picioare. Iar discuția despre cum ne vor afecta pe fiecare dintre noi schimbările climatice abia începe.
Mircea Chipăilă, agricultor: "Vă aflați la Nazarcea, Constanța și n-a mai plouat de 40 de zile, aproximativ".
Mircea Chipăilă, face agricultură din 1994 și este unul din fermierii mari ai Dobrogei. Regiunea apare cu risc de deșertificare, secetă și chiar incendii în mai multe rapoarte internaționale.
Mircea Chipăilă, agricultor: "În ultimii 10 ani, cantitatea de precipitații a fost de 325 de litri din septembrie până în septembrie pe metru pătrat, pe an. Plantele vegetează în condiții normale între 600 și 800 de litri. Asta ar trebui să avem. Noi suntem la 325. În ultimii 10 ani, am fost la jumătate din minimum necesar".
Mircea spune că nu suntem pregătiți pentru ce urmează. Institutele de cercetare nu mai produc hibrizi adaptați la decalarea perioadelor de îngheț, companiile de asigurări nu acoperă riscul la secetă, iar sistemul de irigații este la pământ.
Adrian Oras, ministrul Agriculturii: "O problemă stringentă aici, în sud-estul României, problema apei, problenma secetei, care anul trecut a fost o problemă foarte importantă".
Atât de importantă încât în martie, după trei ore de discuții cu agricultorii, ministrul Adrian Oros anunța, la Constanța, o sumă uriață pentru irigații prin PNRR.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Suma negociată și suntem în negocieri zilinice cu comisia pentru fiecare fișă a măsurii este de 2,5 miliarde de euro".
Reporter: "Când estimați că vor veni banii?".
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Cat mai repede!".
Cât mai repede spre deloc. Șase luni mai târziu, irigațiile au 0 euro aprobați în PNRR. Așa că ne întoarcem la ministru.
Reporter: "Ați anunțat public 2,5 miliarde de euro pentru irigații pentru PNRR. Niciun proiect nu a fost aprobat până la urmă... Cine este responsabil pentru acest eșec?".
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Nu știu cine e responsabil. Proiectul nu a fost trimis în forma finală a PNRR, nu că nu a fost aprobat. Toată lumea știe acest lucru".
Proiectul nu a fost trimis în forma finală a PNRR, nu că nu a fost aprobat.
Mergem pe fir, la Ministrul Fondurilor Europene.
Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: "Acuma, trebuie să definim eșecul. La partea de irigatii a fost o problemă de concept".
Problema, potrivit lui Cristian Ghinea, ar fi că România a cerut bani pentru proiecte gândite în altă epocă, mari consumatoare de energie și care pierd jumătate din apă pe drum. Adică sunt ineficiente.
Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: "La partea de irigatii, oricât am încercat noi a fost această problemă de design pe care nu am reușit să o depășim. Deci Domnul Oros are dreptate că nu au fost trimise în forma inițială a PNRR. Nu au fost trimise pentru că, în forma inițială, aceste probleme tehnice nu au putut fi depășite".
Reporter: "Ati primit niște proiecte prost gândite?".
Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: "Nu aș spune prost gândite. Am gândit niște proiecte gândite pentru altă epocă".
Între timp, în Constanța, agricultorii așteaptă apa măcar din stațiile pe care ministrul le-a vizitat.
Reporter: "Ce s-a realizat conret acolo de când de cand ati fost dvs si pana acum?".
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Acolo sunt lucrări care sunt derulare".
Reporter: "Ce lucrări, concret?".
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Lucrările care sunt in derulare și care sunt prinse în acest program".
Reporter: "Care sunt, ne puteti da un exemplu sau două?".
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Dacă mai aveți întrebări".
Ceva totuși s-a întâmplat de la vizita ministrului la stația de pompoare Basarab. Cineva a furat țevile care transportă apă în câmp.
Procuror Veronica Jalbă, purtător Parchetul de pe Lângă Judecătoria Constanța: "Dacă la irigații am pierdut banii, pentru perdelele forestiere, care ajută la reținerea apei în sol, nu știm să-I cheltuim".
Roxana Bojariu, director departament schimbari climatice ANM: "Acele perdele forestiere pe de o parte reușesc să recircule apa din zonă pentru că au rădăcini adânci. Ele apoi evaporă această apă și se formează acolo o recirculare mai bună a apei local în așa fel încât se atenuează acele vârfuri de aridiczare".
Din 2013, România are la dispoziție de la Comisia Europeană zeci de milioane de euro pentru plantarea arborilor în jurul terenurilor agricole. 8 ani mai târziu absorbtia este de 14%.
Mircea Chipăilă, agricultur: "Cred în Dumnezeu, ca să revin, dar noi aici îl invocăm pe Dumnezeu, pe Iisus, pe Alah, că dacă vrea Dumnezeu o să fie ca anul ăsta. Schimbările climatice nu au legătură cu Dumnezeu, au legătură cu ce am făcut noi în ultimii 30 de ani, în ultimii 80, dar noi, românii, în ultimii 30 am făcut niște lucruri. Plătim, plătim că nu mai avem livezile, plătim că nu mai avem perdele forestiere".
În România, amplificarea efectelor climatice și nu atenuarea lor pare a fi politică de stat.
Bogdan Bola, deputat: "Într-o perioadă de maxim două săptămâni, toată apa din cele 850 de hectare a dispărut".
Deputatul Bogdan Bola povestește o situație fără precedent de care s-a lovit anul trecut, când era la conducerea filialei din Dobrogea a Apelor Romane. Lacul Nuntași dispăruse. Este vorba de lacul pe care poposesc frumoasele păsări falmingo în timpul migrației pe teritoriul României.
Bogdan Bola, deputat: "Dispăruse absolut toată apa. Peisajul era absolut selenar din cauza sării care era deasupra pământului și era totul alb, părea de pe altă planetă".
S-a întâmplat în câteva săptămâni, la sfârșitul unei veri secetoase. Lacul are două surse de apă. Apa dulce este adusă de pârâul Nuntași, care s-a colmatat în iulie, când ploile puternice au adus tone de gunoaie din amonte și au blocat intrarea în lac. A doua sursă și cea mai importantă este un canal de legătură care aduce apa sărată din lacul vecin, Histria.
Bogdan Bola, deputat: "Tot ce vedeți aici era colmatat până la nivelul în care se vede astăzi apa. Apa are o adâncime undeva la 3 metri".
Canalul dintre cele două lacuri se află în administrația Rezervației Deltei Dunării.
Bogdan Bola, deputat: "Acest stăvilar de aici a fost ridicat undeva în anii 1970. Nicio instituție a statului nu avea acte pe el, nu are acte pe el și nici acum nu știm al cui e. Acesta s-a prăbușit în timp, tocmai pentru că nu a fost îngrijit de absolut nimeni. ARBDD a spus că nu le aparține, Drumurile Județene au spus că nu le aparaține, motiv pentru care dacă nimeni nu îți asumă…".
Reporter: "Și la stavilar s-a facut blocajul?".
Bogdan Bola, deputat: "S-a făcut pur și simplu un blocaj. Aici nu a mai curs nimic. Acest canal ține de Rezervația Biosfera Delta Dunării, tocmai de aceea nu am putut să intervenim când am aflat de secarea totală a lacului Nuntaș, ne-a trebuit undeva la 3 săptămâni pentru a face toate diligentele necesare, să facem protocolul cu Rezervația Biosferei Delta Dunării să putem interveni aici.
Să dispară un lac de 850 de hectare pentru că nu a fost în stare să se decolmateze 2 kilometri de canal, mie mi se pare jignitor la adresa noastră, a tuturor".
Până la urmă, canalul a fost decolmatat de Apele Române. Oamenii din zonă au și ei propria variantă despre motivele secării.
Localnic: "Am găsit sub pod, unde sunt gurile de trecere a apei din Lacul Histria în Lacul Nuntaș, două dune într-o parte, două într-o parte puse intenționat, cu cupa. Aluviunea, când o aduce curentul, se formează altfel, iar când e pusă de mână de om se vede altfel".
Mergem mai departe, în interiorul Deltei. Un raport din 2018 al Curții Europene de Conturi arată că Delta are risc mediu sau chiar ridicat de desertificare până în 2100, în funcție de cum evoluează clima.
De exemplu, unul dintre rezultantele încălzirii climatice poate să fie incendiul. În Delta Dunării, în fiecare an sunt în jur de 600-700 de incendii.
Pădurea Carorman, pădure monument al naturii, e zonă stric proteajtă.
Pădurile Letea și Caraorman sunt probabil singurele locuri din Europa unde poți să vezi stejari seculari și dune de nisip în acelasi loc. Zona este aridă și foarte uscată, greu accesibilă pentru pompieri. Un incendiu poate porni oricând de la o simplă scânteie sau de la țigară aprinsă.
Reporter: "Există hărți de risc și analiză la incendiu în ceea ce priveste Delta Dunării?".
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "Nu".
Reporter: "Un plan, de exemplu pentru locul in care suntem noi, cine, cum sa actioneze, din ce directie ce sa faca?".
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "Nu".
Satul Cararoman nu are stație de pompieri, aceștia trebuie să vină cu barca din altă localitate. Iar Administrația Biosferei Deltei Dunării suferă de o lipsă acută de personal raportat la cele 580.000 de hectare pe care trebuie să le gestioneze. De exemplu, un singur om asigură permanența pentru pădurea Caraorman.
În 2019, administrația Deltei a atribuit un proiect de 9 milioane de lei pentru împrejmuirea pădurii cu un gard din sârmă ghimpată și realizarea a 4 puncte PSI.
Potrivit ziarului Libetatea, Ioan Munteanu a condus comisia de evaluare a ofertelor din 2019.
Prin același proiect a mai fost achiziționat un excavator pentru realizarea unui coridor de protecție în jurul pădurii. Metoda e simplă și eficientă și a fost aplicată și în Grecia. Se elimină vegetația pe o porțiune de câțiva metri și focul nu mai are ce să ardă când se apropie de pădure.
Îl întrebăm pe director cum e afectată Delta de schimbările climatice. Spune că au crescut temperaturile, plouă și ninge mai puțin, pânza freatică a coborât la o adâncime mai mare și a scăzut nivelul apelor. După jumătate de oră de discuții aflăm însă că Administrația Deltei nu are o analiză aprofundată a efectelor schimbărilor climatice sau un plan de măsuri pentru atenuarea lor.
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "Noi vrem să facem unul specific pentru Delta Dunării".
Reporter: "Deci, până acum, România, prin toate instituțiile sale, n-a avut niciun proiect dedicat efectelor schimbărilor climatice în Delta Dunării".
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "Din câte știu eu, Ministerul Mediului are. Pentru Delta Dunarii, nu".
Reporter: "Deci noi lucrăm cumva în orb puțin când vorbim de Deltă și schimbarile climatice la nivel științific".
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "La nivel științific am putea zice că lucrăm în…. Ideea este că efectiv avem, avem informații, avem date dar nu sunt, nu există niște mecanisme pe care să le folosim în combaterea. Nu avem niște oameni care să le și interpreteze, să le prelucreze și să vină cu niște măsuri complete până acum".
Reporter: "Dar oare de ce pornim d-abia în 2021 cu chestia asta?".
Ioan Munteanu, director executiv ABRDD: "N-aș putea să vă spun".
Provocările următoarelor decenii sunt uriașe.
Roxana Bojariu, director departament schimbări climatice ANM: "Din păcate vom avea o creștere a mortalității în orașe, în orașele mari".
Va trebui să regândim modul în care construim și mai ales cum avizăm.
Roxana Bojariu, director departament schimbari climatice ANM: "În centrul Bucureștiului avem în jur de 10 zile mai multe cu temperaturi caniculare decât dacă luăm temperatura de aici de la Băneasa și aici se vede efectul dezvoltării urbane care a atras după sine insula de caldură a orașului. Cei cu vârste mai mari de 65 de ani, din cercetările noastre, am observat un lucru suprinzător: populația feminină care are boli cronice de genul celor legate de sistem circulatoriu, de tip cardiovascular, pulmonar, e mult mai expusă decât alte categorii".
Nu este singura provocare cu care se va confrunta sistemul de sănătate.
Roxana Bojariu, director departament schimbari climatice ANM: "Datorită modificării regimului de temperatură și precipitații, România va fi mai mult expusă țânțarilor care aduc virusul West nile, care aduc febra Denga".
Presiunea va fi mare si pe sistemul energetic.
Bogdan Antonescu, cercetător științific: "Valurile astea de căldură o să perturbe, consumul de energie o să fie mai mare. Sunt lucruri care nici nu pot să le anticipez acum. E destul de complicat".
Agricultura va fi și ea nevoită să se adapteze.
Bogdan Antonescu, cercetător științific: "Există studii care arată că odată ce vom avea temperaturi care caracterizează sudul Europei mă aștept ca măslini sau kiwi să poată fi plantați în România. Lucrurile astea poate sună bine dintr-o anumită perspectivă, dar ele o să perturbe mult ca se întâmplă la nord. Inclusiv migrația. O să fie regiuni în care nu o să mai poți să locuiești. Toată populația asta trebuie să se ducă către alte regiuni!".
Codul Roșu pentru umanitate a fost declanșat. Urmează o luptă pe mai multe fronturi. Indiferent dacă alegem să încetinim încălzirea globală sau să trăim cu efectele ei. Viața așa cum o știm se va schimba.
