Circuitul banilor în rețelele de migranți ”de contrabandă”. Structuri de crimă organizată

Ultima actualizare: 10-10-2021 14:40

Migranți de contrabandă, PARTEA A II-a. Situația din Afganistan de la acest moment înseamnă mai multe afaceri pentru filierele internaționale de migranți, conduse în general din Occident, în tările de destinație ale transfugilor. 

Rețelele complexe au mulți locotenenți, unii și în România.

O trecere pe la Dunăre, prin Mehedinți, costă 2.000 de euro pentru fiecare migrant, iar bărcile sunt pline. Pe la frontiera terestră de la Timișoara, prețul urcă la 3- 4 mii de euro.

La începutul acestui an, guvernul britanic a decis să acorde peste 62 de milioane de euro, pentru a sprijini autoritățile franceze să împiedice trecerile fraudulose pe la Canalul Mânecii.

Porturile au primit în ultimii ani garduri tot mai înalte, accesul a fost mult restricționat către zonele de îmbarcare, însă filierele traficanților de migranți nu au fost oprite. Dovadă sunt migranții arabi care strâng bani pe malul francez sau așteaptă să fie ajutați de familiile din țările natale, ca să ajungă pe malul celălalt, la englezi.

Discuția are loc într-o comunitate mică de lângă orașul Dunkirk, unde migranții cazați în corturi, într-o pădure mărginașă, vorbesc despre celebrii "smugglers". Adică intermediarii, în general europeni stabiliți în Regat. Cu ei se aranjează trecerile prin camioane.

Migranții știu că trebuie să plătească întâi intermediarilor care apoi angajează șoferi. Tinerii din fața noastră au prieteni care deja au ajuns pe teritoriu britanic și declară că printre transfugi s-a dus vestea că șoferii români și cei polonezi sunt cei mai dispuși să accepte să facă pe cărăușii.

Toți știu care este circuitul banilor. Nu se lucrează cu sume cash, ci doar cu plăți online, în conturi la care întâi migrantul face viramentul, dar beneficiarii au acces la bani doar după ce se face dovada că cel care e transportat a ajuns la destinație. Un tânăr afgan ne explică: "Prin transfer, se bagă banii, apoi suni și te întreabă dacă ai ajuns în Anglia și abia apoi se dă drumul la bani."

 

Sistemul funcționează pe întreg traseul, din țările arabe până în Regatul Unit, inclusiv în România, pe unde tranzitează unii dintre cetățenii afgani, sirieni și irakieni poposiți în Vestul Europei.

Timișoara a devenit o placă turnantă a migrației clandestine, toți transfugii recunosc că e doar o chestiune de timp și de bani, ca să părăsească România, cu destinația vestul Europei. Banii sunt achitați în țara natală, pentru că filierele până acolo se întind. Abia după ce coordonatorii telefonează că rudele au dat banii, migrantul aflat la ieșirea din Timișoara, este plasat într-un camion, pentru a fi trecut prin una din vămile cu Ungaria.

Într-un final, un migrant ajunge să achite, din Afganistan până în Marea Britanie, 10.000 până la 12.000 de euro. Sunt sume mari, pentru care se poate ajunge și omor. În aprilie acest an, la Timișoara a avut loc un conflict în stradă, urmat de crimă.

 

Un migrant de 27 de ani a fost ucis și un altul a ajuns la spital și se pare că a fost vorba de o altercație între călăuze. Polițiștii au identificat imediat patru dintre cei şase suspecţi participanți la altercație și au stabilit că erau cazaţi la o pensiune din oraș. Cercetările sunt în prezent continuate de Parchetul Tribunalului de la Timișoara.

12 august, aproape de miezul nopții. O beznă aproape totală inundă o parcare privată de camioane, aflată la ieșirea orașului Lugoj, pe drumul către Timișoara. Lângă gardul care are deasupra și sârmă ghimpată, apar câteva siluete. Camera de supraveghere le surprinde lucirile ochilor, iar câteva momente mai târziu, taie gardul și se ascund sub 2 camioane.

Paznicul unității îi scoate pe transfugi afară, apoi unul câte unul, iar a doua zi patronul parcării ne spune că astfel de atacuri sunt frecvente. Două nopți mai târziu, scenariul se repetă. De data aceasta ajunge și poliția la fața locului.

E vorba de migranți care au trecut pe jos frontieră, pe la sârbi, în județul Timiș, pe unde e granița terestră și pe unde le este mai la îndemână. La mijloc sunt filiere care aplică o metodă eficientă, ce pare să învingă vigilența polițiștilor de frontieră.

Polițiștii spun că e vorba de structuri de crimă organizată, care au paliere distincte, de tip mafiot.

O amplă rețea, formată din 20 de persoane a fost anihilată anul trecut la Timișoara. Însă și în prezent la terenul cu transfugi vin diverși indivizi bine îmbrăcăți. Sunt tot cetățeni din țări arabe, dar conform poliției sunt cei care asigura cazarea pentru migranții care plătesc bine și ei sunt cei care triază migranții înainte să plece către Vestul Europei, unde transfugii trebuie să plătească alte mii de euro.

 

Mulți dintre migranții care trec ilegal frontiera nici nu vor să ceară azil în România. Știu că dacă ajung în alte țări europene, riscă să fie întorși în statul unde au solicitat azilul. Profită în schimb de o portiță – până când sunt returnați li se judecă trecerea ilegală, sunt cazați temporar în centre deschise, destinate lor, și își fac toate planurile să plece și din România.

Cele mai multe treceri au loc noaptea, iar polițiștii de frontieră susțin că lucrurile ar sta mai bine dacă omologii sârbi ar fi mai vigilenți.

Pe la Burila Mare, în județul Mehedinți, au avut loc 4 traversări ilegale în 2 luni, cu barca pe Dunăre, la începutul acestui an. Primarul spune că după ce sunt traversate de călăuze sârbe peste fluviu, grupurile de migranți străbat pe jos 7 kilometri și dimineața se afișează în centrul comunei, pentru a fi preluați la centrul de la Turnu-Severin, pentru că apoi să fugă la Timișoara.

Edilul afirmă că e dubios cum de polițiștii noștri de frontieră nu patrulează mai des prin zonă, deși e un punct fierbinte – vis a vis e un sat sârbesc recunoscut pentru că localnicii găzduiesc transfugi și au legături de rudenie cu localnici de la Burila Mare și din alte localități românești de granița din vecinătate.

Mujib lucrează că translator la Timișoara. El este unul dintre puținii migranți stabiliți la noi. În prezent e voluntar la o Asociație din Timișoara care îi ajută pe transfugi cu îngrijire medicală și bonuri de masă: "Foarte mulți dintrfe prieteni mă sună și mă întreabă cum port ajunge până aici.."

Iar de curând și-a pierdut cel mai bun prieten: angajat la aeroportul din Kabul, a fost ucis de talibani, care i-ar fi anihilat toată familia.

Guvernul de la Budapesta a anunțat de curând că, în primele 9 luni ale acestui an, au prins la granița peste 65.000 de migranți, deși în tot anul 2020 au avut doar 20 500 depistați, adică de 3 ori mai puțin.

Vecinii unguri au pus un gard pe toată granița cu Serbia, așa că cele mai multe treceri sunt prin frontiera cu România, pe unde nu este gard. Nu întâmplător, montarea gardului a făcut ca România să devină un important punct de tranzit pe ruta internațională de migrație.

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO