”Migranții de contrabandă”, un fenomen greu de oprit. Polițiștii par neputincioși

Ultima actualizare: 10-10-2021 14:41

Migranți de contrabandă, PARTEA A III-a. Un migrant ajunge să plătească între 10.000 și 12.000 de euro pentru a călători din Afganistan sau Siria până în Germania sau Franța. 

Ca să ajungă însă dincolo de Canalul Mânecii, în Marea Britanie, mai trebuie să plătească 4.000 de lire.

Banii sunt transferați direct în conturi bancare, iar intermediarii caută în permanență șoferi dispuși să facă pe cărăușii, adică să îi ascundă pe migranți în remorci. În jur de 35 de români ar fi în prezent în penitenciarele de la granița franco-britanică, unii dintre ei cu condamnări grele.

În preajma porturilor Calais și Dunkirk sunt multe parcări. Unele publice, altele private. Pe sensul de ieșire din țară, însă, unde traficul de camioane este intens, pentru că se îndreaptă către Marea Britanie, aproape toate parcările publice au fost închise, excepție făcând doar unele benzinării, unde camionagii pot face pauză.

Șoferii circulă după un anumit program, înregistrat pe tahograful din cabină, trebuie să facă pauze, așa că înainte să ajungă în port, cei mai mulți dintre ei optează pentru parcările private, securizate, cu garduri înalte, sârmă ghimpată și paznici, în care accesul se face doar pentru camioanele de marfă, nu și pentru mașinile mici.

Sunt parcaje de mari dimensiuni, unde teoretic, șoferii ar trebui să se simtă în siguranță, când se odihnesc. Și totuși, nu e așa, ne explică Adi Stoian, angajat la o firmă din Marea Britanie. În parcarea în care s-a oprit el, șoferii își lasă remorcile cu ușile deschise, ca să vadă dacă se urcă cineva.

E aproape ora 19:00, soarele e încă sus, pe cer, iar în parcarea unuia dintre magazine câțiva tineri își fac apariția de pe câmpurile din spate. Țintesc un camion cu numere de Germania și încep să-I dea târcoale. Pe o tăietură de la prelată vor să vadă de marcaje în interior, și apoi deschid ușile. Doi dintre ei urcă, deși sunt vazuri de alt șofer, care strigă la ei.

Interesant este că migranților li s-a indicat în ce camion să urce, de către un tânăr. E o călăuză, un francez probabil, plătit să îi ajute. Își face poze cu cei care urmează să se ascundă în camion, iar fotografia e probabil dovadă că a fost acolo, cu ei, la punctul de plecare. Odată intrați în remorcă, apare și șoferul, inspectează spatele camionului, se ceartă cu ceilalți migranți, îl dă jos pe unul dintre cei care se urcase în spatele cabinei și pleacă la drum. Direcția: portul din Dunkirk.

Șoferul trece și de Dunkirk și se îndreaptă de frontiera belgiană. Trece și de aceasta și ia drumul autostrăzii către Bruxelles.

Cel mai probabil, camionul ia drumul Germaniei, acolo unde migranții vor să ajungă. Abandonăm urmărirea și ne întoarcem în aceeași parcare, unde sunt deja de ceva timp 3 echipaje de poliție, de la care aflăm că ceilalți migranți tocmai bătuseră un alt șofer, care îi depistase umblând la remorcă. Polițiștii par neputincioși și recunosc că nu fac decât să fie pe post de sperietoare în fața unui fenomen greu de stăpânit.

 

Dincolo de zona îngrădită se desfășoară un intens joc de-a șoarecele și pisica. E un perimetru uriaș, în care sunt cel puțin 8 parcaje mari și zeci de migranți se perindă și ziua și noaptea, printre ele, iar pe urmele lor aleargă în permanență poliția.

În parcare, cât timp n-a trecut echipajul cu duba, migranții s-au mișcat repede și au tăiat gardul. Nu o spărtură mică, ci una serioasă.
În interior, un migrant ascuns sub un camion, ne roagă să nu îl dăm de gol: "Am o singură șansă! Anglia…"

Singur, pare vesel și inofensiv, însă șoferii români care au trecut prin peripeții cu ei spun că acționează violent, atunci când sunt în grup. Neculai, din Huși, povestește că a văzut cum un șofer polonez, tânăr și corpolent, a fost ucis în parcare, pentru că a îndrăznit să îi dea jos pe cei ascunși în TIR-ul său: "I-a spus o femeie vezi că s-au urcat, asta a zis stai că sunt mare, mă dau la ei, i-a dat jos, a coborât, primul, al doilea, al treilea, și ultimul i-a dat cu un cuțit direct la beregată. …Acolo jos a murit. "

Conform legii, beneficiarul mărfii poate refuza orice marfă în care au fost depistați transfugi. Pot distruge produsele, își fac nevoile fiziologice în remorci. Produsele sunt asigurate, dar companiile de asigurări cer explicații referitor la modul în care șoferii și-au verificat încărcătura pe traseu.

Dacă nu s-au asigurat bine în privința migranților, firma la care lucrează ei se alege cu pagubă, pentru că trebuie să achite marfa refuzată și să transporte din nou, o încărcătură nouă.

 

16 mai 2021 este o zi care a zguduit comunitatea transportatorilor de marfă care muncesc în Europa. O tragedie a pus o parcare din Franța pe harta internațională a zonelor cu risc, după ce un șofer român, Mihai Spătaru, a fost omorât pe autostrada N28, de lângă localitatea Amiens, chiar sub privirile soției, care lucra pe TIR, alături de el.

Rareș Năstase: "Mihai a oprit aici, a auzit zgomot în spate, a mers să verifice încărcătura. Soția, care rămăsese în cabina, a coborât după el și l-a găsit fără suflare, înjunghiat în spatele camionului. O lună mai târziu au fost prinși și acuzați de omor doi cetățeni kurzi irakieni, care nu recunosc fapta. Unul a fost depistat lângă Dunkirk, celălalt într-o regiune mai apropiată de locul crimei. Ar fi fost identificați după probele ADN de pe măștile găsite lângă camion."

Un alt șofer, neamț, susține că tânărul român ar fi fost ucis fie de transfugi care doreau să urce în nordul Franței, ascunzându-se în remorcă, fie de hoți interesați de marfă. Iar autoritățile franceze sunt depășite în astfel de stiuatii, despre care germanul susține că nu au loc și în țara lui natală, unde poliția autostrăzilor e omniprezentă și toate parcările sunt monitorizate video.

Șofer neamț: "Nu au ce să facă, nu au capacitatea să fie pe aici, trec, dar doar rar."

La crucea care amintește de Mihai a venit să spună o rugăciune un alt șofer român, care îl știa din vedere. Are 64 de ani, anul viitor iese la pensie, după 20 de ani de transport prin Europa. Are și un fiu, tot șofer de camion, în comunitate și povestește că Franța devine o zona tot mai periculoasă pentru transportatori. Și el a fost atacat, în urmă cu doar 2 săptămâni, și declara că a fost la un pas să fie înjunghiat, pe când se odihnea într-o altă parcare.

 

Neculai, șofer de camion, spune că șoferii nu sunt uniți, în astfel de situații nimeni nu se bagă, niciun alt coleg nu coboară din mașină. Mai mult decât atât, poliția ajunge târziu și puțini șoferi acceptă să fie martori, adică să fie opriți din cursa lor pentru declarații, când are loc o agresiune.

Un alt șofer, oltean din Mehedinți, povestește că a ajuns să fie arestat și cercetat de procuratura franceză atunci când au intrat peste el în cabină hoții. Erau 3 și i-ar fi rănit pe toți, încât a fost nevoie de ambulanță, care să-i ducă la spital. Spune că n-a făcut decât să își apere viața, dar a ajuns autor de agresiune într-un dosar penal.

S-au creat filiere, în care atacatorii sunt aduși prin parcările de prin țară, de către cărăuși, care își primesc partea la fiecare tâlhărie. Noaptea au loc cele mai multe infracțiuni în parcările din Franța. Sub paravanul urcărilor ilegale în remorci, e prilej de furturi din marfă și tâlhării în cabinele șoferilor.

E drept că mulți șoferi lucrează la companii care nu le achita taxa pentru parcările securizate, chiar dacă e vorba de câteva zeci de euro. Și atunci șoferii care ajung lângă portul Calais și găsesc parcările publice închise, se odihnesc lăsând mașinile pe unde apucă.

Organizațiile de transportatori din România au cerut încă din luna mai ministerului de Externe să se implice mai mult în problema șoferilor din comunitate. Alți transportatori din alte țări au notificat guvernul francez să intervină pentru protejarea șoferilor de camioane. La noi, mai multe firme de transport internațional au refuzat să mai accepte curse pe ruta Franța-Marea Britanie, din pricina riscurilor de pe drum.

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO