Specialişti: Școala din pandemie va crește rata analfabetismului funcţional

×
Publicitate

Școala în pandemie, PARTEA A TREIA.Specialiştii în educaţie spun că şcoala din pandemie va crește rata analfabetismului funcţional.

În 2022 vom trece printr-o nouă testare PISA, cea care arăta, pe plan mondial, cât de bine pregătiţi sunt copiii pentru viață și societate. Profesorii se aşteaptă ca rezultatele României să fie şi mai slabe decât cele din 2018, la examinarea precedentă.

Atunci aflam că 40% dintre elevii testaţi sunt analfabeţi funcţional. Ştiu să scrie şi să citească, dar nu pot aplica, în viaţa de zi cu zi, ce li se predă la şcoală. Iar în pandemie, lucrurile s-au înrăutăţit, pentru că nici profesorii nu au fost formaţi să predea cu metode moderne.

E o zi mohorâtă de aprilie la Filipeni, iar la școală se ţin ore remediale. Învăţătoarea ne anunţă că predă ore simultane. Adică tine lecţii, în acelaşi timp, pentru elevi din toţi anii primari. Acum face exerciţii de limba română cu cei mai măricei, de clasa a 4-a.

Astfel de ore remediale simultane, cu copii din ani diferiţi, înscrişi în vacanţă la recuperare, nu reprezintă o noutate. Surpriza este că şi în timpul anului şcolar se ţin la fel. Directorul unităţii, care este şi învăţător, spune că sunt sunt opt sate în comună, răspândite pe coline, în care sunt patru şcoli. Teoretic, sunt destui copii în aceste sate ca să se poată forma clase separate. Practic, însă, în lipsa unor maşini de transport, sunt chemaţi să înveţe în cea mai apropiată unitate copilaşi de vârste diferite, şi, halucinant, în fiecare scoală există clase mixte, cu ore simultane. Directorul povesteşte mai ales cum se ţin orele online, la o astfel de clasă mixtă.

Director: ”Vă spun că şi eu şi soţia suntem învăţători, puneam orele cu cei mici de dimineaţă şi cu cei mari mai târziu”.

Directorul susţine însă că sunt alte comune în judeţ care au clase mixte şi la gimnaziu - copii care intră în clasa a 5-a alături de alţii care se pregătesc să intre la liceu. O astfel de clasă mixtă de gimnaziu am găsit într-o comună din judeţul Cluj. Au ora de limba română, iar cea care predă este directoarea şcolii. Spune că are mai mulţi ani de experienţă în voluntariat, o ajută să predea astfel de ore simultane, dar susţine că e vorba de o predare temporară, cu prezenţă fizică.

Şi totuşi, în România orele online, impuse de pandemie se ţin şi la astfel de clase simultane. În care fiecare înţelege ce poate, dacă poate, iar evaluarea de la final, arată că performanţa se obţine extrem de greu, susţin dascălii. Şi mai are un of directorul unităţii şcolare din Filipeni: dacă ar fi avut o şcoală mare, nouă, în care să fie aduşi toţi copiii comunei, nu mai aveau astăzi clase mixte. Un şantier a început pe fostul teren de sport, însă firma a dat faliment acum aproape 2 ani, aşa că lucrările au fost sistate.

Acum copiii au rămas şi fără terenul de sport, pe locul căruia a apărut investiţia. Şi în timp ce şcolarii se adună ciorchine, în pauze, într-o curte mică, directorul ne spune că tot în comună, o fostă sală de sport, construită acum câţiva ani, a devenit baza agricolă, deşi şcoala avea nevoie de ea. În plus, o a treia investiţie putea deveni școala – o uriaşă clădire care ar fi trebuit iniţial să fie o primărie nouă zace nefolosită şi neterminată de la sfârşitul anilor 90.

Suntem campioni la proiecte care zac, de pomană.

Am cerut explicaţii de la primarul comunei. Susţine că soţul a fost până anul trecut directorul şcolii, se este foarte implicată în rezolvarea lipsurilor de la Filipeni.

Primăriţă: “Să ştiţi că am studii superioare. Am început ca romanii, întâi cu drumurile”.

Au fost bani pentru drumuri, nau mai fost petnru maşini de şcoală. Ne-a explicat şi că a chemat un expert să evalueze construcţia începută, pentru a putea relua licitaţia la noua şcoală, însă nu ne poate spune când ar putea fi dat în funcţiune imobilul.

Profesorul Daniela Vasile, cu multă experienţă în şcoala online, vorbeşte despre lecţiile virtuale predate în acelaşi timp unor copii cu vârste diferite. Astfel de cazuri, culmea, pot fi rezolvate mult mai uşor, prin şcoala online, din pandemie: ar trebui ca inspectoratul şcolar să se implice, şi să arondeze câte o astfel de şcoală de la ţară, la şcoli de la oraş, prin intermediul internetului.

Daniela Vasile, profesor: “Ei pot face şcoala online cu cei de la un liceu sau şcoală mai mare, de la oraş, iar profesorii lor să îi ajute, să îi coordoneze, pe lângă profesorii care predau la şcoală”.

Ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, declara la începutul acestui an că învăţământul în sistem simultan este ”o nenorocire”, afirmând că trebuie să dispară. Predarea simultană este reglementată prin normative, încă din anul 2011, însă în pandemie niciun oficial din minister nu a luat vreo măsură specială, privind orele online, în acest sistem. 

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
Rețeaua balastierelor, sub presiune după ani de toleranță. Culisele unui sistem acaparat de o „caracatiță” de interese

„Țara care se sapă singură”, partea a III-a. Astăzi vorbim așadar despre un sistem în care deciziile publice și interesele private se amestecă. În multe cazuri, firmele din domeniu gravitează în jurul unor rețele locale de influență. 

Inspectorul care a descoperit balastierele ilegale, retrogradat și amenințat: „Am găsit pe capota mașinii o pisică moartă”

„Țara care se sapă singură”, partea a II-a. România are 11 administrații bazinale regionale, și în toate se reclamă gestionarea cursurilor de apă și mai ales cum sunt autorizate și verificate balastierele.  

Industria în care se fură cu voioșie, la vedere, cu milioanele de tone. Statul știe și nu face nimic. ”Suntem hoți, noi?!?”

Țara care se sapă singură” – partea I. În România, nisipul și pietrișul au devenit aur, într-o industrie de miliarde, alimentată de construcții și bani publici. Balastiere apar peste tot, chiar și în arii protejate.

Recomandări
Kelemen Hunor, alături de Viktor Orbán în ultima zi de campanie. Liderul UDMR, numit „șeful ardelenilor” de premierul maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a numit pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, „șeful ardelenilor” la un miting electoral organizat la Debrețin, aproape de granița cu România.

Ce a spus Răzvan Lucescu la înmormântarea tatălui său. Discurs în lacrimi: „Sper din toată inima”

Aşa cum a trăit, Mircea Lucescu a plecat în lumină și ne-a lăsat regretul că nu ne-am dat seama mai repede cât de mare a fost. Ca antrenor, dar mai ales ca om.

De la ”vreau să fiu doctor” la călugăr clopotar. Povestea frumoasă a Părintelui Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă a povestit într-un interviu realizat de jurnalistul Alex Dima cum a ajuns să compună melodii la clopote după ce a visat una dintre ele cu ani înainte, fără să știe că o va putea vreodată cânta.