Citește cele mai importante noutăți despre emisiunea România, te iubesc!, difuzată la PRO TV. Ultimele știri, reportaje și dezvăluiri în premieră aduse de Alex Dima, Paula Herlo și întreaga echipă.
Complicata moștenire, partea a II-a. Institutul construit în cinstea lui Iorga este o recunoaștere a rolului pe care România l-a avut în Balcani, iar recuperarea acestuia ține de prestigiul național.
Complicata moștenire, partea a III-a. Moștenirea Fundației Gojdu, Tezaurul Românesc de la Moscova, Institutul Iorga din Albania sau creanțele provenite din investiții în multe colțuri ale lumii sunt averi de care nu trebuie să uităm.
România, te iubesc. Emisiunea integrală din 19 martie 2023
„Oamenii Ucrainei”, partea a III-a. Urmările războiului din Ucraina sunt copleșitoare. Zeci de mii de oameni – militari și civili – și-au pierdut viața, mii de case au fost distruse, iar economia țării s-a redus cu peste 30%.
„Oamenii Ucrainei”, partea a II-a. Din cofetari, oameni de afaceri sau profesori, peste noapte, sute de mii de ucraineni s-au transformat în soldați, hotărâți să-și apere țara în fața invaziei rusești.
Oamenii Ucrainei, partea I. A trecut un an de la începutul invaziei brutale, criminale, a Rusiei în Ucraina. Milioane de oameni s-au refugiat în țări sigure, dar alte câteva zeci de milioane de ucraineni își continuă viața acasă.
La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, milioane de oameni își continuă viața în război. Ucrainenii merg la școală sau la serviciu în timp ce rușii îi bombardează și soldații mor luptând pe front.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 12 martie 2023
Pandemia paralelă, partea I. În ediția de astăzi a emisiunii „România, te iubesc!” vorbim despre o risipă uriașă din bani europeni.
Pandemia paralelă, partea a II-a. Ajungem și în Moldova. În Iași, unele primării au ajuns să dea mai mulți bani pe consultanță decât pe produsele cumpărate în urma ei.
Pandemia paralelă, partea a III-a. Alte sute de milioane de euro s-au dus în pandemie pe laptopuri, tablete și echipamente IT. Ele trebuiau să fie distribuite copiilor pentru școala de acasă, însă au ajuns după ce elevii s-au întors în clase.
Milioane de euro au fost investite în produse necesare în pandemie care, însă, nu au ajuns la timp, ci... când nimeni nu mai are nevoie de ele.
Anul 2020 n-a fost unul oarecare pentru primarul comunei Mărgău, din judeţul Cluj. Voia să câştige al patrulea mandat, iar banii veniţi de la Guvern pentru refacerea unor drumuri distruse de inundaţii au fost numai buni ca să scoată utilajele la lucru.
Banii alocaţi din Fondul de Urgenţă al Guvernului sunt interesanţi pentru decidenţii din instituţiile publice, pentru că pot fi atribuiţi firmelor, fără licitaţie.
Zeci de milioane de euro din fondul de urgenţă al Guvernului reprezintă o mare tentaţie pentru politicieni şi firme de casă.
Zeci de milioane de lei din Fondul de urgenţă al Guvernului ajung în găuri negre pentru că sunt sume atribuite direct netransparent unor firme care nu-şi onorează contractele.
Marea defrișare, partea I. Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.
Marea defrișare, partea a II-a. În Argeș, cei care au tăiat și taie păduri sunt bine cunoscuți de toată lumea. Își deschid mereu alte firme, își schimbă mașinile și tot scot lemn din pădure, chiar sub nasul anchetatorilor care îi cercetează.
Marea defrișare, partea III. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a transporturilor de lemn din lume.
Opt mii de dosare cu infracțiuni silvice au fost finalizate anul trecut de anchetatori. În închisoare au ajuns doar 30 de hoți de pădure.
Pădurile dispar, iar autoritățile închid ochii. Nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru ilegalitățile pe care le fac cei care taie versanți întregi, ba chiar faptele lor sunt ascunse sub preș, ca și cum nu ar exista.
România, te iubesc. Emisiunea integrală din 19 februarie 2023
Iașii marilor jupâni, partea III. Cei peste un milion de locuitori ai judeţului Iaşi, şi nu doar ei, au dreptul la autostrăzi, spitale regionale şi conducători potriviţi.
”Jupânii Iașiului”, PARTEA A 2-A. Deși municipiul Iași nu a avut în ultimii 30 ani decât 3 primari, toți cu probleme penale, dezvoltarea orașului s-a făcut de multe ori fără o viziune și o strategie armonioasă.
Iașii marilor jupâni, partea I. Cei mai proeminenţi politicieni ai județului Iași sunt oameni care şi-au lăsat amprenta pe dezvoltarea economică şi socială şi care au avut, de multe ori, o influenţă negativă.
Paradisul paraginii, partea a III-a. România are numeroase stațiuni care și-ar putea pierde statutul, pentru că se bazau pe un singur obiectiv care este închis, pentru că nu mai există acces la resursele pământului.
Paradisul paraginii, partea a II-a. Austria, Germania, Elveția dar și Cehia au baze și izvoare, unde oamenii merg de două ori pe an să se trateze. Au și decontări de la stat și de la angajatori, pentru prevenție în turismul de sănătate.
Paradisul paraginii, partea I. Avem o treime din resursele termale ale Europei și doar ne prefacem că le valorificăm. În loc de viziune și dezvoltare, noi am pus la temelie faliment, paragină și căpușarea fostelor societăți de stat.
Noul sezon România, te iubesc! începe duminică, de la ora 18:00. Rareș Năstase este cel care deschide seria investigațiilor și prezintă o anchetă despre realitatea stațiunilor balneare din țară.
Ne uităm înmărmuriți la imaginile din Turcia. Și? Și ce facem? Păi, nimic.
Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.
Crescută printre tablouri, sculpturi, artiști și muzee, mai târziu bursieră în Danemarca și la Londra, Ioana Ciocan a decis să se întoarcă în România, unde de mai bine de zece ani organizează unul dintre cel mai mari evenimente culturale.
Îşi doresc să schimbe România şi, de ce nu, o bucăţică de lume. Să adune în jurul lor oameni cu aceleaşi valori, cu idei şi iniţiativă, să formeze o masă critică pentru viitor.
Un grup de mileniali școliți prin străinătate s-au întâlnit la Berlin, de unde sprijină organizații neguvernamentale de la noi.
Să visezi că te așezi deasupra lumii ca să-i construiești arhitectura viitorului este credința care a dus la Paris doi tineri, acum zece ani. Au pornit de la zero, iar, azi, proiecte importante ale arhitecturii mondiale au în fundație și numele lor.
Artistul trebuie să facă legătură între cer şi pământ. Acesta e crezul violonistului Alexandru Tomescu, iar pentru a-l duce la îndeplinire şi-a făcut o adevărată misiune din a-i apropia pe români de artă, cultură, de frumos.
Este doctor în matematici, școlită în Statele Unite, dar și specialistă în inteligență artificială, aplicată în mediul de afaceri.
Cu umor fin şi ironie, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români la nivel mondial, ne pune prin desenele lui în faţă o oglindă în care să ne privim şi, dacă înţelegem, să şi schimbăm ceva.
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 70, în care invitat a fost Cosmin Savu care ne vorbește despre situația României în ceea ce privește industria de armament în contexul în care la București sunt în desfășurare întâlniri NATO.
Finlanda la adăpost, partea a III-a. Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.
Finlanda la adăpost, partea II. O legislație puternică, dar mai ales încrederea între cetățeni și autorități, au făcut din Finlanda o țară performantă economic și stabilă.
Finlanda la adăpost, partea I. Au trecut câteva luni de când războiul amenință granițele Europei. Vieți omenești curmate, orașe întregi ruinate, comunități distruse. Istoria se repetă sub ochii noștri, iar pericolul nu se îndepărtează.
”România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 13 noiembrie 2022
Podcastul ”România, știi bine!” a ajuns la episodul 69, în care invitată a fost Camelia Donțu, realizatoarea campanei ”Fonduri europene-succese românești”.
Avem în România resurse minerale la care mulți râvnesc, dar puțini se încumetă să le exploateze fără forme legale, adică fără aprobarea instituțiilor statului.
Cu fonduri europene, cei care fac voluntariat au acum ocazia să-și transforme binele într-o afacere, cu condiția să reinvestească profitul și să susțină persoanele defavorizate.
Deși autoritățile se laudă cu IT-iștii noștri, realitatea din teren este cu totul alta. Rămânem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la performanță digitală, atât în sistemul public cât și în cel privat.
”Oraș românesc, bani europeni”. Uniunea Europeană ne dă alte 31 de miliarde de euro să ne facem viață mai bună prin investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare sau energie verde.
