Industria dezvoltată de Finlanda care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă

×
Codul embed a fost copiat

Finlanda la adăpost, partea a III-a. Finlanda are o armată de profesionişti, dar nu a renunţat la stagiul militar obligatoriu.  

Din cauza războiului din Ucraina, în mai 2022, Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO, un gest care ar fi părut greu de crezut în urmă cu câţiva ani şi care acum se bucură de un sprijin popular masiv. Nordicii şi-au creat un sistem de apărare puternic ce va reprezenta un plus pentru Alianţa Nord-Atlantică, care se bazează pe investiţii în armată, dar şi în sistemul de protecţie civilă.

În paralel, în Finlanda s-a dezvoltat şi o industrie care furnizează tot ce este necesar în adăposturile de apărare civilă.

În Helsinki este o fabrică pentru tot ce înseamnă necesarul din adăposturi. Sunt cadre pentru uşi, sunt ventilatoare, sunt toate bunurile de care este nevoie într-un adăpost.

Aici roboţii lucrează singuri, ei ştiu ce să facă pentru că au primit programul cu ce vor trebui să execute.

Iuha Manninen, director de producție Temnet: Ei lucrează curent 24 de ore, 7 zile pe săptămână.

Reporter: Ventilatoare, uşi, toate sunt în fabrica voastră.

Iuha Manninen: Nu foarte multe companii produc atâtea elemete critice pentru adăposturi. Noi suntem una dintre puţinele tari din lume care are legislaţie care impune construirea lor.

Iuha Simola conduce Temet, cel mai mare furnizor de soluţii pentru adăposturi din Finlanda şi unul dintre cei mai mari din lume.

Iuha Simola, director general Temnet: „Noi pregătim tot felul de sisteme de valve, sisteme chimice. Putem să construim şi adăposturile în sine dacă este nevoie. De aceea am dezvoltat aceste sisteme în ultimii ani şi de aceea suntem atât de puternici. Suntem o companie cu o vechime de 70 de ani”.

Au livrat de-a lungul timpului echipamente în peste 150 de țări.

Iuha Simola, director general Temnet: „Am construit mai mult de 1.500 de adăposturi aici în Finlanda şi acum, bineînţeles că având această criză în Europa. După 24 februarie întreaga lume s-a schimbat. Da, bineînţeles acum şi în Polonia au aceleaşi reglementări ca în Finlanda şi încearcă să vadă cum să facă, toată lumea s-a trezit şi vrea să îşi protejeze cetăţenii. În principal au fost făcute pentru bombe sau presiune mare. Oamenii ştiu că după ce au intrat înăuntru, indiferent de ce se întâmplă afară, vor rămâne în viaţă. De aceea avem tot felul de sisteme de evacuare petru că dacă toatul se prăbuşeşte, au 100 de metri de tunel să scape şi aşa mai departe. Asta nu este doar pentru război, dar adăposturile noastre funcţionează în situaţii de criza atunci când oamenii ştiu că au unde să meargă”.

Iuha Manninen, director de producție: Arată ca un adăpost normal pe care îl poţi găsi sub cele mai mari case, în special în zona capitalei. Chiar şi uşa, 24 de mm de oţel.

Reporter: Dvs. o produceţi?

Iuha Manninen: Da.

Reporter: Pentru ce e bună?

Iuha Manninen: Se deschide uşor, dar este grea, împotriva schijelor, chiar şi protecţie la gaz, deci eşti salvat înăuntru.

Adăposturile sunt livrate cu tot ce este necesar - toalete, paturi, vase pentru apă, dar şi echipamente pentru supravieţuire.

Reporter: Vă uitaţi la acest război ca la o oportunitate?

Iuha Simola, director general Temnet: „Bineînţeles că ne uităm că la o oportunitate, ceea ce se întâmplă acum în Europa este nefericit, dar noi credem că putem salva vieţi, de fapt acesta este mottoul nostru, să salvăm vieţi. Este o mare responsabilitate. În 70 de ani ştim exact ce e nevoie pentru clienţii noştri să salveze viaţa oamenilor. Avem conexiune directă cu ministerul, lucrăm împreună tot timpul, facem anumite reguli împreună – ce este bine, ce nu este atât de eficient, sunt buni, chiar apreciem asta. Totul merge lin, autorităţile ne ascultă, stăm la aceiaşi masă, este o discuţie comună, stăm toţi la aceiaşi masă. Toată lumea înţelege că protejarea vieţii finlandezilor este importantă pentru toată lumea, indiferent din ce parte vii. Cred că trebuie să fim mai atenţi la ce facem, şi să ajutăm lanţul de aprovizionare European, să îl îmbunătăţim în zona europeană. După începerea războiului din Ucraina, îngrijorarea finlandezilor faţă de turiştii ruşi a crescut. Chiar au fost o voce distinctă la nivel European care a cerut restricţionarea vizelor pentru ruşi. E cumva normal pentru că au 1300 de kilometri de graniţa comună cu Rusia. Şi mai mult decât atât, sunt în Schengen. Odată intraţi în Finlanda, pot să călătorească oriunde în Europa”.

La intrarea în portul turistic al Helsinkiului, Virgil din Oneşti scoate din armonica melodii ruseşti.

Cosmin şi Alina s-au stabilit de câţiva ani în Finlanda. După o încercare de a construi o afacere în Constantă, au decis şi în Helsinki să deschidă o cafenea foarte apreciată în cartier. Lângă este ambasada Rusiei, dar acolo vin în general localnicii.

Cosmin Tatosian: „Mulţi din tineri şi aici vorbesc de orice înseamnă 20 până la 60. Îi simţeam cumva pregătiţi pentru orice scenariu, îi vedeam aşa civic implicate chiar şi de avea un război aici”.

Au studiat în Finlanda şi cunosc bine mentalitatea nordicilor.

Cosmin Tatosian: „În familiile lor s-a vorbit foarte mult despre război, s-a vorbit foarte mult despre trauma Uniunii Sovietice şi atunci toate generaţiile noi au crescut cu trauma asta”.

În mai 2022, Finlanda a cerut alături de Suedia să intre în NATO. Un gest istoric care scoate ţările nordice din 80 de ani de neutralitate.

Cosmin Tatosian: „S-au ferit sau au preferat cumva să fie prieteni cu toată lumea, să lase uşile deschise pentru toată lumea. Au avut o relaţie bună cu ruşii pentru că au fost şi ruşii implicaţi în economia lor şi aici în partea de est este clar influenţată de turismul rus. La câteva săptămâni după Ucraina s-au schimbat radical. Un procent de 70, aproape 80 la sută suntem proideea de a aparţine alianţei”.

Ministrul de Externe finlandez a spus că alegerile pe care le fac privesc 100 de ani în urmă şi 100 de ani înainte.

Ministrul de Externe finlandez: „Oamenii de vârsta mea, toţi au avut părinţii în război, cei care din fericire au supravieţuit. Este în ADN-ul nostru, suntem o naţiune iubitoare de pace, dar cred că legat de agresiunea din Ucraina este impredictibilitatea - vă amintiţi de 1939. Am încercat să căutăm o logică în spatele acestor atacuri şi nu am reuşit să o găsim şi acesta este unul dintre motivele pentru care sprijinul pentru a deveni membru NATO este atât de mare. Chiar şi după căderea zidului Berlinului şi încetarea războiului rece, noi am păstrat sistemul nostru de apărare foarte puternic. Nu ne-am pierdut concentrarea pe situaţiile de criză, am fost foarte atenţi şi la asta, dar principal noastră preocupare este apărarea naţiunii”.

Şi întreaga societate finlandeză este mobilizată este determinate să facă faţa oricărui pericol. Fie că este cauzat de natură sau de om.

Autorităţile fac exerciţii de protecţie civilă anual care implică populaţia, dar are şi unităţi la serviciul de urgenţă foarte bine pregătite pentru orice intervenţie.

Salvatorii finlandezi sunt pregătiţi la cele mai înalte standard profesionale. Atât pentru pace, cât şi pentru război.

Totul este foarte bine asigurat şi mânuit cu atenţie. De altfel incidentele de muncă în care sunt implicate echipele de salvare sunt foarte rare.

Unităţile de salvatori finlandeze sunt cunoscute la nivel european – sunt foarte mobile, sunt foarte rapizi şi beneficiază de tehnică. Avem echipamente mai multe şi mai grele comparative cu o maşină normal de pompieri. Avem o cameră specială cu care putem vedea dacă ceva s-a prăbuşit.

În Finlanda orice este pregătit cu atenţie, chiar dacă este vorba despre război pentru că de 70 de ani trăiesc cu spectrul acestui război şi imprevizibilităţi.

Finlanda este ţara care îşi protejează populaţia cu orice preţ şi care se pregăteşte de ani de zile pentru cel mai negru scenariu.

Viziunea finlandeză este o lecţie pentru orice popor european - nu fac niciun compromis atunci când vine vorba despre siguranţă cetăţenilor. Societatea funcţionează atunci când instituţiile lucrează în slujba cetăţenilor, atunci când mediul privat este partener în proiectele naţionale şi când apărarea nu este lăsată pe seama altora.

Citește și...
Alex Dima, după cutremurele de luni: Tu cât de pregătit ești? Ai stabilit cu familia un loc de întâlnire după nenorocire?
Alex Dima, după cutremurele de luni: Tu cât de pregătit ești? Ai stabilit cu familia un loc de întâlnire după nenorocire?

Ne uităm înmărmuriți la imaginile din Turcia. Și? Și ce facem? Păi, nimic.

 

Vis împlinit în pași de dans. Cum a ajuns un coregraf român să-și trăiască visul la Paris, pe cele mai mari scene
Vis împlinit în pași de dans. Cum a ajuns un coregraf român să-și trăiască visul la Paris, pe cele mai mari scene

Își pune țara în dans cu mișcări pline de dor de când a părăsit România, după terminarea liceului. Daniel Pop a trăit o vreme în Argentina, iar de 11 ani dansează în capitala Franței, unde susține ateliere de creație coregrafică.

Omul din spatele Art Safari. Ioana Ciocan duce lucrările artiștilor români în toate colțurile lumii
Omul din spatele Art Safari. Ioana Ciocan duce lucrările artiștilor români în toate colțurile lumii

Crescută printre tablouri, sculpturi, artiști și muzee, mai târziu bursieră în Danemarca și la Londra, Ioana Ciocan a decis să se întoarcă în România, unde de mai bine de zece ani organizează unul dintre cel mai mari evenimente culturale.  

Recomandări
LIVE UPDATE Cutremure în Turcia și Siria. Peste 16.000 de oameni au murit
LIVE UPDATE Cutremure în Turcia și Siria. Peste 16.000 de oameni au murit

Turcia şi Siria sunt îngenuncheate de durere şi de spaimă, după catastrofa de luni. Cel mai recent bilanţ arată că peste 16.000 de oameni au murit în urma celor două cutremure.

Români plecați la muncă în Norvegia, păcăliți de cei care i-au angajat, tot români. Oamenii s-au trezit cu datorii uriașe
Români plecați la muncă în Norvegia, păcăliți de cei care i-au angajat, tot români. Oamenii s-au trezit cu datorii uriașe

Plecați la muncă în Norvegia, mai mulți români au constatat că au fost păcăliți de cei care i-au angajat - culmea, tot români. Oamenii s-au trezit cu datorii uriașe, după ce patronii s-au folosit de actele lor ca să ia credite.

Blocuri noi,
Blocuri noi, "de primă clasă", s-au prăbușit în Turcia. Zeci de mii de clădiri neconforme, băgate în legalitate

Confruntaţi cu dezastrul adus de cutremurul devastator din Turcia, care a pus la pământ mii de blocuri ca pe nişte piese dintr-un joc de domino, oamenii sunt tot mai furioşi că reglementările în domeniul construcţiilor sunt aplicate deficitar.