Paradisul paraginii | România deține o treime din resursele termale ale Europei, în timp ce noi ne prefacem că le valorificăm
Paradisul paraginii, partea I. Avem o treime din resursele termale ale Europei și doar ne prefacem că le valorificăm. În loc de viziune și dezvoltare, noi am pus la temelie faliment, paragină și căpușarea fostelor societăți de stat.
În timp, turismul de sănătate a fost înlocuit cu unul convențional, deși stăm pe adevărate comori. Am distrus baze de tratament vechi și am desființat locuri, renumite cândva pentru efectele termale benefice, dar punem, în schimb, piscine și bazine pentru un turism convențional.
Vorbim în ediția de astăzi a emisiunii „România, te iubesc!” despre turismul de sănătate din țara noastră, aproape inexistent în practică.
Alte state au grijă de cetețenii lor și îi trimit să se recupereze în adevărate oaze, deși nu dețin nici pe departe resursele naturale pe care le avem noi.
România deţine o treime din apele termale şi 60% din rezervele de apă minerală ale Europei
România deţine o treime din apele termale şi 60% din rezervele de apă minerală ale Europei. Se găsesc în stațiuni de interes national și local, dar și în alte zone, unde sunt necercetate și necertificate, implicit neincluse în circuitul turistic. Cele mai multe se bazează pe un istoric moștenit din alte vremuri și pe credința omului care vine de nevoie să se trateze, deși, în jur, peisajul e dezolant, iar pe asta pare că se bazează și cei care gestionează domeniul.
Turist: „Apa e bună, excelentă, doar de aici iau apă”.
Teoretic, din 47 de stațiuni de interes național de la noi, 33 sunt balneare și balneoclimatice, iar pe lângă acestea, mai sunt alte 87 de stațiuni balneo, de interes local. Mai toate sunt locuri afectate de o crasă lipsă de viziune, dar care, paradoxal, continuă să atragă turiști, în ciuda faptului că relaxarea și cura includ paragină și servicii slabe, iar turismul de sănătate e resuscitat, an de an, doar de biletele prin casele de pensii și prin sindicate. Teoretic, facem turism balnear, doar că este departe de unul modern, civilizat, care să producă efecte pentru sănătatea populației. E mai degrabă unul așezat între paragină, low-cost, faliment, kitsch, speculă, dar și management defectuos și privatizări dubioase.
Turist: „Le-au adus în starea aceasta și se așteaptă să le preia cine trebuie”.
Investiții făcute de mântuială
Între granițele țării sunt aproape 2.500 de izvoare de apă binefăcătoare din care, mai puțin de jumătate, sunt valorificate. Însă în numele acestor resurse, de-a lungul timpului s-au tot făcut diverse investiții care fie nu-și găsesc utilitatea și finalitatea, fie au fost făcute, cu dedicație.
„Stațiunea baleoclimatică” Târgu Ocna
Echipa a ajuns la Târgu Ocna, în județul Bacău, oraș care, printr-o Hotărâre de Huvern din 2013, a devenit stațiune balneoclimatică. De pe site-ul orașului află că este „un loc încărcat de istorie şi cu extraordinare facilităţi de tratament balnear”. Pe portalul urbei este afișat, pe prima pagină, Centrul de Tratament Balnear Parc Măgura, despre care orice turist interesat de proceduri de recuperare poate afla că edificiul este o investiţie recentă a autorităţilor locale şi este situat în Parcul Balnear Măgura, în imediata apropiere a izvoarelor minerale. De la un consilier local află că centrul de tratament al orașului reprezintă, de fapt, fundamentul deciziei Guvernului, acum zece ani, de a declara orașul stațiune balneo.
Abia după ce vine la fața locului, turistul în căutare de tratament balnear descoperă, nu doar că baza nu este o investiție recentă, fiind construită în perioada 2009-2012, dar tot de atunci, zace închisă. Centru balnear nu a funcționat nici măcar o zi, de la finalizare.
Aproape cinci milioane de euro s-au cheltuit, conform consilierului local Cristian Barna, pentru amenajarea acestui centru care, doar periodic, vara, vreme de două, trei luni, își deschide porțile pentru piscină, iar apa din cele două bazine este de la rețeaua orașului, nicidecum așa cum era prevăzut inițial, de la izvoarele din vecinătate, care, teoretic, sunt și pentru cure externe, așa cum este afișat pe ele.
Cristian Barna, consilier local: „Cură externă. Îți trebuie o oră să umpli o găleată. Le avem și uitați cum curg, probabil nedecolmatate bazinele”.
Echipa l-a întrebat pe edil de ce baza este închisă, deși e promovată intens. Oficialul vine cu o explicație halucinantă - recunoaște că abia după ce s-a derulat investiția, autoritățile locale și-au dat seama și au decis că nu ar trebui să intre în concurență cu un ștrand termal de la Salina Târgu Ocna, deținut de Societatea Salrom, a statului.
Cristian Ciubotaru, primarul orașului Târgu Ocna: „În momentul când s-a dezvoltat investiția, atunci când a început construcția, salina nu avea ștrandul termal. Ulterior, l-au amenajat”.
Tot pe edil l-a întrebat și ce alte „extraordinare facilităţi de tratament balnear” sunt în stațiune. Așa a aflat că orașul are doar un hotel, vizavi de primărie, și câteva pensiuni mici. Hotelul este deținut de un fost edil, fosta primăriță a orașului, în vremea când a fost construit complexul autorității locale. Unitatea privată are o bază de tratament, cu personal, singura care face procedure terapeutice în oraș, și dacă centrul primăriei ar funcționa, i-ar face concurență.
Cristian Ciubotaru, primarul orașului Târgu Ocna: „Nu, noi nu așa vedem lucrurile. Baza hotelului a fost construită ulterior”.
Neoficial, echipa află și că imediat după recepția investiției din Parcul Măgura, locul ar fi fost închiriat unei firme de la București, pentru a fi intenționat ținută închisă.
Cristian Ciubotaru, primarul orașului Târgu Ocna: „Așa este. A încheiat contract cu o firmă de la București”.
Echipa „România, te iubesc!” cerut o reacție și de la fostul primar, deținător de hotel, cea în mandatul căreia s-a derulat amenajarea bazei locale.
Floarea Ivanof, fost primar: „Cel care a preluat era prieten și cu fostul primar și cu actualul. Actualul primar a fost manager de oraș. Eu am plecat, nu am mai deținut nicio funcție, de ce nu au pus-o ei în funcțiune în acești 12 ani?”
Și la Târgu Ocna, dar și în multe alte stațiuni de la noi, e greu de cuantificat cât este turism balnear și cât cel convențional. Un lucru este cert, în multe cazuri, locurile recunoscute pe plan european au îngropat treptat turismul de sănătate și au făcut loc unui turism de weekend, sezonier.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: Rares Nastase, romania, Romania te iubesc,
