Omul din spatele Art Safari. Ioana Ciocan duce lucrările artiștilor români în toate colțurile lumii
Crescută printre tablouri, sculpturi, artiști și muzee, mai târziu bursieră în Danemarca și la Londra, Ioana Ciocan a decis să se întoarcă în România, unde de mai bine de zece ani organizează unul dintre cel mai mari evenimente culturale.
Un „safari" al artei, în care publicul se poate bucura de lucrări cunoscute din toate colțurile lumii.
Anul acesta au ajuns, în premieră, tablouri în valoare de peste 100 de milioane de euro, din colecția muzeului Victoria&Albert din Londra.
Aduce spectacolul artei la București
În țara cu cel mai scăzut consum cultural din Uniunea Europeană, o expoziție deschisă pentru câteva săptămâni pe an reușește un miracol.
Aduce mai aproape de artă zeci de mii de vizitatori din țară și de peste hotare.
În ultimii ani, Art Safari, o combinație între muzeu, loc de concerte și de voie bună, s-a transformat într-un adevărat fenomen cultural.
Aduce artiști faimoși din România și din celelalte colțuri ale lumii și îi expune în tot felul de spații neconvenționale.
Ioana Ciocan, director Pavilionul de Artă București: „În total, peste 300.000 de oameni au viztat Art Safari”.
De mai bine de 10 ani, Ioana Ciocan este omul din spatele Art Safari.
Ioana Ciocan, director Pavilionul de Artă București: „Eu cred că e un număr foarte mic. România poate să vină și să vadă mari expoziții, dar nu este obișnuită”.
Așa că a început ea să ne obișnuiască. În 2015 a transformat în muzeu clădirea Ciclop, un monument istoric abandonat.
În 2018 l-a expus în piața George Enescu pe Brâncuși, alături de lucrări din colecția fundației Louis Vuitton din Paris.
Anul acesta s-a mutat în Palatul Dacia din Centrul Vechi, unde l-a adus pe John Constable, unul dintre cei mai importanți pictori britanici.
Ioana Ciocan: „Lucrările aduse de la București sunt de la muzeul Victoria&Albert, cel mai mare muzeu de artă decorativă din lume. Ne-au dat cea mai importantă lucrare de John Constable pe care ei o aveau în muzeu”.
A convins muzeul să-i împrumute tablouri în valoare de aproape 100 de milioane de euro care n-au mai fost expuse niciodată în Europa de Est. Elevii și studenții care le-au trecut pragul s-au bucurat de ele gratuit.
Într-o cameră din spate se pregătește deja expoziția de anul viitor, când vor fi aduse în România nume și mai mari.
Ioana este omul orchestră. Este artist, curator, doctor în artă și lector universitar. Este tot timpul cu un ochi în telefon și celalt pe tablouri. Când nu stă pe telefon o găsim la intrare cu oaspeții.
Un minut mai târziu le vorbește elevilor liceului de artă, pe care l-a absovit. Nu apucă să-și ia la revedere și este abordată de regizorul Ioan Carmazan.
Regizorul vrea să facă un documentar despre pictorul Ștefan Popescu și să-i organizeze o expoziție la Paris cu lucrările expuse anul acesta în expoziția condusă de Ioana.
Ioana Ciocan: „Eu sunt de acord cu orice mutare a oricărei expoziții în afara granițelor pentru că e important ca arta românească, din toate timpurile, să fie cunoscută și în afară”.
Aceasta este de fapt filosofia ei. Arta trebuie să circule pentru a bucura, provoca și educa privitorii. În 2019 a convins mai multe muzee și colecționari privați din România să expună lucrările lui Corneliu Baba în China. Picturile lui au ajuns în șase muzee.
Ioan Ciocan: „A fost fascinant pentru noi, românii, și să avem mulți iubitori de artă care țipau „Baba, Baba!”, pentru că e foarte cunoscut”.
În același an a făcut parte din echipa care a organizat, în Belgia, una dintre cele mai mari expoziții de artă românească de peste hotare.
Ioana Ciocan: „Scopul nostru e să promovăm arta românească din toate perioadele”.
Vine dintr-o familie de jurnaliști
Tatăl său a fost fotograf la Agerpres, iar mama, Constanța Ciocan, este prima crainică din istoria televiziunii publice.
Ioana Ciocan: „De la tata am preluat verificarea informațiilor. Îmi place să verific informațiile și îmi place să dau informații exacte. (...)De la mama cred că am luat vorbitul cu oamenii și realizarea faptului că nu poți să faci nimic singur”.
Cu ambii părinți ocupați până peste cap cu munca, în copilărie s-a refugiat în cărți, în discurile electrocord, în propriile desene și în muzee unde își petrecea timpul liber.
Așa a început călătoria în lumea artei, care continuă și azi. A fost bursieră a guvernului danez și cu altă bursa a studiat la Londra.
Ioana Ciocan: „Mi-a plăcut să explorez și am vrut să văd cât mai multe lucruri. Asta cu făcutul dosarelor să știi că e o treabă românească care m-a ajutat. Am făcut dosare pentru toate bursele posibile”.
Constanța Ciocan: „Eu i-am spus: trebuie să muncești, dacă nu muncești n-ai nimic. Și nu contează nicio valoare materială. Fă-te ce oi vrea tu, dar fii cel mai bun”.
Este un artist căruia îi place să provoace
Doctoratul și l-a dat la Universitatea de Arte cu o teză despre arta în comunism. Este un artist căruia îi place să provoace.
În 2010 a montat o sculptură temporară în fața Casei Presei, în locul unde, în comunsim, era statuia lui Lenin. În timp ce un soclu stătea gol de 20 de ani din cauza trecutului controversat, tinerii artiști n-aveau unde să expună în Capitala. L-a făcut tot pe Lenin, pe care l-a luat peste picior.
A ajutat apoi zeci de tineri să-și expună lucrările pe același soclu. Proiectul, botezat 1990, a atras atenția criticilor, iar în 2015, c a început că o joaca a ajuns într-un muzeu din Haga.
Vede arta peste tot
A scos și o carte cu toate lucrările greșite sau absurde de pe străzile Capitalei, pe care le-a fotografiat cu telefonul și le-a botezat, cu umor, sculpturi din întâmplare.
Este felul ei de a atrage atenția asupra lucrurilor care trebuie schimbate în București.
A copilărit înconjurată de artă, a studiat-o, apoi a creat-o. Cu perseverență, cunoaștere, umor și multă muncă, Ioana Ciocan duce acum lucrările artiștilor români în toatre colțurile lumii și aduce în România operele la care până acum nu aveam acces.
