Ambasada oamenilor creativi din Timișoara, un loc cu facilități și servicii gratuite, construit cu fonduri europene

×
Codul embed a fost copiat

Cu fonduri europene, cei care fac voluntariat au acum ocazia să-și transforme binele într-o afacere, cu condiția să reinvestească profitul și să susțină persoanele defavorizate.  

Uniunea Europeană susține cu sume importante întreprinderile sociale, pentru că acestea rezolva probleme din comunitate acolo unde autoritățile dau greș.

La Timișoara s-a dezvoltat o întreagă comunitate creativă, care schimbă viața oamenilor și a orașului.

Pe malul Begăi, aproape de centrul Timișoarei, o clădire cu istorie sparge tiparul acestui cartier industrial. Sunt aproape 3.000 de metri pătrați care au aparținut Fabricilor Unite de Ulei și Săpun, înființate în 1844, o insulă vânată fără succes de dezvoltatorii imobiliari, acum un centru cultural independent, care a adus împreună comunitatea creativă și oamenii care o ajută să devină un motor de schimbare pentru Timișoara.

Andreea Iaker Tako, fondator Ambasada: "Ne-am dorit o ambasadă a oamenilor care fac lucruri pentru comunitate indiferent sub ce formă, că sunt grup de inițiativa, că sunt singuri, că au un ONG sau un mic SRL."

Citește și
port
Autoritățile au aprobat achiziția scanerelor pentru vămi. ”România, te iubesc” a reclamat absența cu câteva zile înainte
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Andreea este cea care a dat viață Ambasadei, un loc cu facilități și servicii gratuite pentru mediul creativ.

Dintotdeauna a făcut voluntariat. După ce a terminat facultatea, împreună cu actualul ei soț, au dat startul Plai, un festival de muzică și activități culturale, motorul a ceea ce se întâmplă acum la Timișoara. Până în 2015 a dus în paralel o slujba în marketing și HR cu activitatea de voluntariat. Și-a dat demisia, să se ocupe de Ambasadă, dar nu i-a fost ușor.

În 2021, a luat primele fonduri europene pentru a înființa o întreprindere socială, un atelier unde hainele pe care în mod obișnuit le-am arunca se transformă în lucruri noi. Finanțarea a fost de 100.000 de euro.

Andreea Iaker Tako, fondator Ambasada: "De fapt, ne-a ajutat să începem mult mai repede ceva ce ne-ar fi luat mai mulți ani, nu eram pregătiți să devenim antreprenori eram ONG-iști, voluntari."

Atelierul a venit pe o prioritate a Uniunii Europene, care vrea să reducă la minim deșeurile. Șansele cresc dacă proiectul rezolvă și o problema socială. În proiect au fost angajate persoane vulnerabile.

Chiar dacă ești întreprindere socială, Uniunea Europeană îți cere un plan de afaceri prin care să generezi venituri și după ce fondurile se termină. Te obligă să gândești ca un antreprenor. Așa au apărut, la Ambasada, o cafenea și un bistro social.

Andreea Iaker Tako, fondator Ambasada: "Eu trebuie să gândesc într-un mod circular în care sursele mele de venit sunt diverse și reușesc să am un mecanism prin care să mă asigur că ele vor veni constant, ca să-mi plătesc o echipă, ca să pot să plătesc niște utilități."

Pornind de la exemplul acestui atelier, s-au dezvoltat alte 12 mici afaceri ale antreprenorilor creativi și sociali din Timișoara, de la ateliere de olărit și mobilier din lemn până la haine de copii și terapii pentru femeile cu cancer la sân.

Spațiile care îi găzduiesc pe antreprenorii creativi sunt de fapt niște containere maritime scoase din uz. În alte condiții ar fi ajuns la fier vechi. Vorbim de o investiție de 200.000 de euro. Un antreprenor plătește o chirie lunară între 120 și 150 de euro.

La doar un an de la înființare, un atelier care produce obiecte din ceramică și porțelan a obținut deja finanțare europeană în cadrul unui program pentru industriile creative.

Livia Coloji, rezident Ambasada: "Chiar și perioada asta trebuie să putem trece peste ea prin lucruri pe care le putem face, nu să ne concentrăm pe lucruri pe care nu le putem face."

În jurul fostei fabrici s-a construit, astfel, o întreagă comunitate. Pentru reabilitarea clădirii, Ambasada a primit sprijin de la câțiva investitori locali, dar și de la o echipa de nouă arhitecți care, în final, și-a mutat birourile aici.

Inspirați de ce se întâmplă în jur, au luat 65.000 de euro, fonduri europene, pentru un atelier de prototipare, adică o imprimantă 3D pentru obiecte din ceramică.

Oana Simionescu, arhitect: "Cred că cu toții avem conflictul asta în noi, e clasic cumva pentru România, să rămâi, să pleci. Această decizie a fost împinsă spre a rămâne tocmai datorită faptului că aici avem posibilitatea și oportunitatea de a face ceva semnificativ, nu doar pentru noi ci și pentru prietenii noștri, pentru comunitatea din care facem parte."

Noi finanțări europene pentru întreprinderile sociale vor fi disponibile începând cu anul viitor, prin programul de educație și ocupare, lansat în noul exercițiu financiar 2021-2027. Încă nu se știu detaliile, dar banii vor veni prin administratorii de grant – care sunt organizații cu experiență în antreprenoriat de genul ong-uri, asociații, sindicate, autorități publice.

Raluca Prelucă, consultant senior fonduri-structurale.ro: "Întâi vor fi selectați administratorii de grant de către Ministerul Fondurilor, după care administratorii de grant vor lansa aceste concursuri adresate direct întreprinderilor sociale sau celor care vor să dezvolte întreprinderi sociale."

Întreprinderile sociale pot fi din orice domeniu, de la cafenele și brutării până la bijuterii și agricultură. Trebuie să angajeze persoane vulnerabile sau să aibă un scop social mai amplu, cum e reciclarea sau economia circulară. 90 la sută din profit trebuie reinvestit.

Antreprenoriatul social îți poate da un scop și un sens vieții, dar în egală măsură vine cu sacrificii într-o societate care abia acum învață să-și pună ideile în practică.

Andreea Iaker Tako, fondator Ambasada: "România, dincolo de plusuri și minusuri, are un context social care te îndeamnă spre antreprenoriat. Pentru că, în felul ăsta, poți să supraviețuiești.”

Că centrul de la Timișoara a schimbat viață unei întregi comunități, e un fapt recunoscut și de Comisia Europeană.

Dovadă că, în 2021, a fost finalist al premiilor de soluții urbane New European Bauhaus. Dacă mai există astfel de proiecte, în lucru, pot obține finanțare de până la 5 milioane de euro.

Cererile se depun direct la Comisia Europeană, până la jumătatea lui ianuarie 2023.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 6 noiembrie 2022
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 6 noiembrie 2022

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 6 noiembrie 2022

Autoritățile au aprobat achiziția scanerelor pentru vămi. ”România, te iubesc” a reclamat absența cu câteva zile înainte
Autoritățile au aprobat achiziția scanerelor pentru vămi. ”România, te iubesc” a reclamat absența cu câteva zile înainte

Achiziția scanerelor pentru vămi - aprobată de CSAT și Guvern. Șeful AVR: La Schengen nu sunt obiecții legate de vamă, dar am invitat conducerea Vămii din Țările de Jos în portul Constanța, scrie Profit.ro.

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 16 octombrie 2022
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 16 octombrie 2022

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 16 octombrie 2022

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.