Citește cele mai importante noutăți despre emisiunea România, te iubesc!, difuzată la PRO TV. Ultimele știri, reportaje și dezvăluiri în premieră aduse de Alex Dima, Paula Herlo și întreaga echipă.
Defilează cu talentul ei la cele mai spectaculoase showuri de modă din lume şi se prezintă Andreea Macri din România.
Mergem la Londra și facem cunoştinţă cu Vadim Toader, un tânăr român absolvent al Universităţii Oxfrod. A renunţat la o slujbă bine plătită şi s-a apucat de propria afacere împreună cu alt român.
Manhattan, inima orașului New York. O zona în care o chirie ajunge la 20.000 de dolari pe lună, pentru un apartament cu două camere. În care toate companiile se întrec să aibă spațiu în locul cu poate cel mai bun văd comercial din lume.
Ora prânzului într-un sat din Teleorman. Copiii din familiile nevoiașe vin la centrul social din curtea bisericii pentru a primi gratuit hrană. Și asta se întâmplă în fiecare zi.
Mii de români ne fac mândri prin ceea ce sunt. Ne inspiră prin poveştile lor şi ne fac să sperăm la o România mai prosperă, şi mai generoasă.
NOI FACEM UN SPITAL. Două românce cu sufletul cât cerul, cu iniţiativă şi pasiune, nu au putut să stea deoparte când şi-au văzut semenii suferind, nedreptăţiţi şi ignoraţi.
DESPRE OAMENI ŞI FILME. Imaginea alăturată cuvintelor are uneori puterea de a modela societăți și destine. Aceasta e puterea filmului.
VIAŢA CA O MUZICĂ DE FILM. "Nu am vrut ca plecarea mea să-mi schimbe sufletul" - ne dezvăluie Vladimir Cosma cum a ajuns sârba românească în cele mai iubite filme franţuzeşti.
În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a III-a. Aproape un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale sunt în stare critică sau în una avansată de degradare, arată un raport al Companiei de Drumuri.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea I. În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.
În an centenar, România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile Forumului economic mondial.
Rareș Năstase, corespondent Știrile ProTV, scrie despre haosul din România în ceea ce privește construcțiile.
Maria Gavrilă, o femeie de 79 de ani din localitatea Valea Salciei, este nevoită să meargă la spitalul din Râmnicu Sărat, din cauză că doctorul de familie din sat vine să consulte pacienții o singură zi la două săptămâni.
În comuna Valea Salciei, Buzău, cine are nevoie de medic riscă să rămână blocat în cabinet.
Romania şi-a alungat medicii peste graniţă, sătui să suporte eternele lipsuri din sistemul sanitar. În urma lor au rămas sute de localităţi fără medici, iar cea mai gravă situaţie e în mediul rural.
Cine ne mai face bine? - partea I. România şi-a alungat medicii peste graniţă, sătui să suporte eternele lipsuri din sistemul sanitar.
Cine ne mai face bine? - partea a II-a. Când nu mai pot suporta durerile, oamenii merg la spital. Medicii de familie nu-s de găsit, pentru că trebuie să se împartă între mai multe localităţi. O anchetă marca Paula Herlo.
Cine ne mai face bine? - partea a III-a. Prime de instalare, scutire de impozite care ajung la 40% în Franţa şi cabinete dichisite. Acestea sunt doar câteva dintre facilităţile oferite de francezi românilor dispuşi să se mute în satele lor.
A venit rândul medicilor de familie să rupă rândurile şi să populeze cabinetele Occidentului. Cel mai dramatic este în mediul rural, unde sute de mii de bolnavi au rămas ai nimănui.
Coborâm. Involuăm. E tot mai jos nivelul. Politica e fix golăneala de la colţul străzii. Cu gesturi şi limbaj explicit, cu jargon şi apucături de maidan. Circ.
O comoară piere sub ochii noștri: pădurea. Aer curat, casă a nenumărate vietăți, locuri din care oamenii își iau energie, moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.
MAREA DEFRIŞARE, partea I. O comoară piere sub ochii noștri: pădurea. Aer curat, casă a nenumărate vietăți, locuri din care oamenii își iau energie, moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.
MAREA DEFRIŞARE, partea a III-a. Politicienii sunt principalii responsabili pentru tăierile masive din pădurile noastre. Au toate pârghiile prin care pot acționa, dar de cele mai multe ori, din incompetență sau interes, n-o fac.
MAREA DEFRIŞARE, partea a II-a. Tehnologia ne poate ajuta să oprim furturile din pădure. Din păcate, guvernanții au blocat aplicațiile prin care oricine putea să vadă unde, cine şi cum taie păduri.
Peste două hectare de pădure pe oră au dispărut din România în ultimii 30 de ani. Ilegal. Este un atentat la siguranța națională și la dreptul noastru la aer.
Un copac ajunge la maturitate în mai bine de 60-70 de ani. Însă în goana după bani, mulți lasă în urmă dezastru în păduri. Așa am ajuns la coada Europei la capitolul împăduriri.
Avem o comoară de care ne batem joc fără frică. Este vorba despre pădurile noastre și despre dreptul nostru, al tuturor, la aer curat și mediu sănătos.
De peste 10 ani, căută și informează publicul din toată România despre adevăruri pe care mulți le-ar dori ascunse.
Cum să cobori din pădure peste 1.000 de camioane cu lemn tăiat ilegal şi să nu te vadă nimeni? Poţi, dacă este implicată toată lumea.
Agricultura la Centenar, III. Dincolo de criza pestei porcine africane, producătorii încearcă să pună cât mai multă carne românească pe mese. Trendul este ascendent, dar fermierii noştri sunt departe de-şi atinge potenţialul.
Agricultura la Centenar, II. Am avut o cercetare agricolă dezvoltată, dar ne-am bătut joc de ea. Acum facem roşii cu seminţe din import şi ne lăudăm cu producţia autohtonă.
Agricultura la Centenar, partea I. Centenarul găseşte agricultura românească în cumpănă, într-o dezvoltare total neunitară, producţii record la cereale, dar pe care le exportăm în proporţie de peste 70% pentru că nu mai avem industrie de prelucrare.
Agricultura noastră are nevoie de direcţii şi proiecte clare, care să pună România acolo unde îi este locul: pe harta marilor jucători agricoli.
Ştiaţi că aproape 90% din peştele de apă dulce de pe piaţa românească provine din import? Sau mai ştiaţi că uriaşe cantităţi din acest peşte de import provine dintr-un pescuit ilegal, în zone interzise acestei activităţi?
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a III-a. Filiera italiană s-a extins mai nou şi în Spania, pe Ebru, dar capturile ajung în România tot via Italia. Peştele albit în acte nu poate păcăli însă analizele de laborator.
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a II-a. Combaterea braconajului e o luptă inegală în apele Italiei. Autorităţile din Peninsula nu cunoşteau acest fenomen până la apariţia bandelor de pescari de la Tulcea.
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea I. Ştiaţi că aproape 90% din peştele de apă dulce, de pe piaţa românească, provine din import? Sau mai ştiaţi că uriaşe cantităţi din acest peşte de import provine dintr-un pescuit ilegal?
Braconieri fără frontieră, duminică, de la ora 18:00, la România, te iubesc! Au fost zile şi nopţi cu multe filmări inedite. Rareș Năstase a pătruns în lumea braconierilor romani, care pescuiesc în apele Italiei.
Scriitorul Horia-Roman Patapievici, fost președinte al Institutului Cultural Român, a făcut o radiografie a situației culturii românești, în an centenar.
România, te iubesc: ”Poftim cultură”. Emisiunea integrală din 21 octombrie 2018.
Poftim cultură, partea a III-a. Faustul lui Silviu Purcărete a generat un adevărat miracol la Sibiu.
Poftim cultură, partea a II-a. Culisele Festivalului Enescu. În țara în care muzica populară, manelele și muzica religioasă ocupă 3 din primele 5 locuri ale preferințelor cetățenilor, un festival de muzică clasică resușește să strângă 120.000 de oameni.
Poftim cultură, partea I. Țară noastră i-a dat lumii pe Brâncuși, Enescu, Cioran și Eliade. Însă mai toate marile nume ale culturii românești au fost nevoite fie să plece de tot peste hotare, fie să-și obțină recunoașterea în străinătate.
Țara noastră i-a dat lumii pe Brâncuși, Enescu, Cioran și Eliade. Însă toți au fost nevoiți să obțină recunoașterea în străinătate.
România, te iubesc: ”Hrană din piatră seacă în Israel”. Emisiunea integrală din 7 octombrie 2018.
Hrană din piatră seacă, partea a III-a. Agricultura israeliană se bazează pe foarte multă inteligenţă. Tehnologiile avansate sunt aplicate peste tot cu succes, iar rolul statului este esenţial, chiar într-o societate de factură liberală.
