BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a II-a. Profiturile uriaşe obţinute din apele Italiei de către braconierii români

×
Codul embed a fost copiat

BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a II-a. Combaterea braconajului e o luptă inegală în apele Italiei. Autorităţile din Peninsula nu cunoşteau acest fenomen până la apariţia bandelor de pescari de la Tulcea.

Amenzile erau foarte mici şi nimeni nu îşi punea problema unui pescuit de proporţii, la baterie, pe canale destinate doar irigaţiilor. Care, la început, se făcea ziua, în văzul lumii. 

Amenzile s-au mărit între timp, după ce braconajul a luat o amploare uriaşă, dar pescarii romani îşi văd în continuare, nestingheriţi, de treabă.

Profiturile din această afacere ilegală sunt uriaşe, amenzile sunt plătite cu uşurinţă, iar peştele braconat este albit în acte. Aşa că poate călători lejer în spaţiul intracomunitar.

Marfa ajunge în România cu documente legale.

Citește și
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Poliţiştii au şi fotografii din trafic cu maşinile unor firme româneşti care asigură transportul. Poliţiştii şi autorităţile locale spun ca somnul şi crapul figureza în acte la preţul de doi sau un euro kilogramul. Până în România i se dublează preţul. Un simplu calcul arată ca o echipă de pescari reuşeşte să prindă într-o săptămână în jur de 2 tone de peşte, adică 8000 de kilograme la lună.

Marco Falciano, voluntar: "Noi am estimat profitul unei singure reţele, la 20 de mii de euro pe săptămână. 20 de mii făcuţi tot la negru, pentru că pescuitul se face ilegal. Ei nu trec peştele prin piaţa de peşte, nu plătesc taxe, dar au grijă să îşi legalizeze o mică parte din captură, reuşesc să îşi ia o factură de transport, camionul este umplut cu peste ilegal şi se face transportul. Când sunt opriţi, ei arăta că au factura pe 500 de kg de peşte şi ei au în maşină peste 700."

La italieni, singura soluţie pentru a mai domoli fenomenul rămân voluntarii. Care au puteri limitate, nu pot să reţină suspecţii sau să oprească şi să controleze maşini până ajunge poliţia.

Pavel Perescu, voluntar roman: "Odată ce au scos peştele din apă şi l-au încărcat, nu mai poate demonstra nimeni ca peştele a fost prins aici sau într-o zonă de pescuit profesional".

De altfel, pe Facebook şi Instagram suspecţii de braconaj de pe Po au grijă să îşi afişeze toată bogăţia: îşi aprind ţigările cu banconte de câte 200 de euro, se îmbraca în bănet, dar ţin să îşi afişeze şi armele din dotare, unele cu aer comprimat, dar şi arbalete şi puşti de vânătoare veritabile.

Marco Falciano, voluntar: "Profitul este enorm, a fost o operaţiune cu peste 100 de oameni din rândul forţelor de ordine şi au estimat, la trei bande, un profit anual de câteva milioane de euro. Vreo 2 milioane de euro. Noi vedem că aceste persoane, când ajung la noi, sunt cu o situaţie modestă, persoane umile, dar acum au maşini scumpe".

Un tânăr ameninţa intr-un comentariu că şi-a luat arma pentru a regla conturile cu Piva, pentru că "i-a ajuns cât i-au ars" .

Inspectorul Piva e unul dintre poliţiştii care i-a prins în câteva rânduri, pe canale.

Şeful inspectorului Piva, comandantul Claudio Castagnoli, conduce poliţia provinciei Ferrara. Este nervos la culme când vine vorba de braconierii romani, agresivi şi hulpavi, pe care îi compară cu nişte vampiri moderni, de care nu mai poţi scăpa uşor.

Claudio Castagnoli, comandant Poliţia Provinciei Ferrara: "E aceasta migraţie a raului, cum am definit-o eu, aceşti vampiri. Se trezesc la apus şi până dimineaţa şi-au terminat treaba, sunt vampiri, ai înţeles? Sunt ca Dracula, îţi trag tot sângele din corp, şi ţi-l iau, fără voinţa ta. Dacă pot, ei îţi trag tot sângele. Nu au nicio moralitate, nicio etică!"

CAMERA ASCUNSĂ:

"-Te-ai gândit să te întorci acasă?
-Ce să fac eu în România? Peste nu mai este în România. Stăm aici şi golim cât putem în Italia şi apoi vedem noi unde mergem."

Comandantul vorbeşte de o luptă inegală cu braconierii, pentru că el are în subordine, la poliţia provinciei, 6 oameni desemnaţi pentru peşte, 400 de kilometri de apă cât însumează cursul apei şi canalele adiacente. Lor li adăugă alţi 6 inspectori de la Poliţia Provinciei Rovigo, din vecinătate, unde fluviul se continua cu alte câteva sute de kilometri, numai buni de braconat la lăsarea întunericului.

Cu poliţiştii din Rovigo am ieşit să vedem dacă braconierii au lăsat plasele. După câteva mile în amonte, poliţiştii sunt deja în alertă, primele indicii se întrevăd pe sub frunzişul malurilor.

Au mai fost fimati, dar în alţi ani, când amenzile erau mici şi nu se confiscau bărcile şi maşinile, cum se întâmplă acum. Însă altfel este situaţia când se lasa noaptea şi când intervin şi voluntarii.

Ei sunt la fel de bine organizaţi că braconierii, se împart pe echipe, supraveghează canalele şi sunt cu ochii în 4, de cum se lasa întunericul. Într-una din nopţi, pânda pare să dea rezultate. Tinerii care păzesc drumurile, unde au casele braconierii, dau alarma, echipele mobile se pun în mişcare.

Pavel Perescu e roman şi, la rândul său, e voluntar. E pescar amator şi se implica de ani buni să protejeze apele de aici şi fauna piscicolă de braconierii veniţi din ţara sa.

Prin beznă totală, voluntarii îi văd pe pescari doar cu aparatură de termoviziune. Noi nu îi putem filma cu camerele echipei de filmare, fără să aprindem lumina pe apă. Aşteptam împreună cu voluntarii, ascunşi în tufişuri, în timp ce un al treilea complice al braconierilor da ture cu maşina, pe grindul de la canal.

Aventura se încheie însă în momentul în care poliţia cere voluntarilor să se retragă. Misiunea voluntarilor se încheie, ni s-a cerut să plecăm, aşa că trebuie să ne indepartam, asta ni s-a cerut."

A doua zi aflăm că pescarii au abandonat barca în care se găseau capturi frumoase de somn. Poliţiştii au filmat momentul confiscării ambarcaţiunii în care se găseau sacii. 

Discuţie între un suspect şi voluntarii care supraveghează drumurile:

"- Ce faceţi voi? Mâncaţi doar banii statului italian, pentru nimic!
- Controlati, vă rog, maşina!
- Mai bine îi controlaţi pe ei de droguri, vedeţi că ei au aşa ceva. Duceţi-vă şi drogaţi-vă pe diguri! Toţi voluntarii de aici!
- Noi suntem pescari, Cătălin, pentru că tu ne distrugi pasiunea, suntem aici!"

Nu puţine sunt cazurile în care unii dintre voluntari încearcă să îşi facă dreptate singuri, când văd că poliţia intervine tardiv. În presa italiană sunt cunoscute câteva situaţii în care au existat încăierări între braconieri şi alţi tineri italieni, incidente soldate cu câţiva conaţionali internaţi la spital, cu oasele rupte.

Voluntarii, mulţi dintre ei pescari amatori, spun că sunt nevoiţi să se apere, pentru că se simt ameninţaţi de braconierii romani.

CAMERA ASCUNSĂ:

"- Vine un nebun, scoate pistolul, vă găseşte acolo şi va împuşca. Există şi acest risc. Am auzind mulţi oameni care spun "Să îi batem"…S-au întâmplat şi de astea.

- Şi nu vă e frică?

- O dată mori, nu de două ori.

- Tu vorbeşti ca ai auzit sau ai făcut? Nu am nicio treabă cu asta. Am şi eu pistol la mine, care apuca să tragă primul!"

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea I. Cum au ajuns braconierii români să trimită pește contaminat în România
BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea I. Cum au ajuns braconierii români să trimită pește contaminat în România

BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea I. Ştiaţi că aproape 90% din peştele de apă dulce, de pe piaţa românească, provine din import? Sau mai ştiaţi că uriaşe cantităţi din acest peşte de import provine dintr-un pescuit ilegal?

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.