BRACONIERI FĂRĂ FRONTIERE, partea a III-a. Românii, îmbolnăviţi de peştele "albit în acte" şi adus din Spania şi Italia

Carnea de somn sau de crap, de pe urmă pescitului ilegal, ascunde surprize deloc plăcute. Şi specialiştii italieni şi cei de la noi vorbesc despre o bioacumulare masivă în ţesuturile acestor peşti mari, preferaţi în ţările balcanice, dar pe care vest-europenii îi evită.

Nu avem în România o problemă de sănătate publică, cel puţin nu oficial. Intoxicarea cu metale grele există chiar şi atunci când valorile depistate la laborator nu depăşesc limitele maxim admise.

Medicii au diagnosticat români care consumă regulat, peste contaminat, de 4 sau chiar 5 ori pe săptămână. Simptomele pot apărea după doi sau 3 ani, şi induc pacienţii în eroare.

Rămâne însă problema transporturilor masive către România. Biologii italieni ne-au prezentat dovezi clare, analize de laborator care arată ca peştele trimis în ţara noastră, de pe urma braconajului, e de fapt un peşte toxic.

Un peşte prins în ape poluate, unde şi scaldatul e interzis de către autorităţile italiene. Aurul braconierilor e reprezentat de crap, plătica, amur, dar mai presus de toate, de somn. Regele fluviului, prădătorul superm al acestor ape e din păcate şi cel mai poluat, susţin specialiştii.

Biolog: "Sunt studii făcute în special pe fluviul Po, care arata clar prezenta metalelor grele în corpul peştilor din anumite specii. Dintre acestea, somnul este cel mai cercetat, pentru că este un peşte foarte gras. "

Am descoperit la alte analize şi prezenţa DTT-ului, deşi e o substanţă interzisă de mai mulţi ani. Acesti peşti, care sunt în vârful piramidei alimentare, somnul e un super prădător, mănâncă tot ce e sub el, el acumulează, sunt peşti care trăiesc mulţi ani, sunt longevivi, acumulând toate aceste substanţe periculoase şi tu îi mănânci carnea, preiei tu aceste substanţe în organismul tău.

Biolog: "La noi, somnul nu se mănâncă, nu are un consum de talia pescuitului care se face. Peştele ajunge în afară Italiei, ajunge în România, Ungaria, în special ţările din Est."

Apele fluviului sunt populate şi cu specia crap, iar analizele de laborator au arătat, la multe dintre exemplarele prinse în plase sau curentate, prezenţa unor concentraţii mari de metale grele în ţesuturi.

Marco Falciano, voluntar: "În toată provincia Ferrara, şi pe tot cursul fluviului Po, apele sunt poluate. Vorbim de o apă în care e interzis scăldatul, nici nu poţi face baie, din cauza bacteriilor. Poluarea vine în principal de la oraşele mari, dar şi de la agricultura intensivă şi de la fermele de păsări şi animale. "

Biologii spun că peştii maturi au cea mai afectată carne, deşi în România sunt la mare căutare burţile de somn gras şi mare

Aceşti monştri de apă dulce sunt la mare căutare în bucătăriile de la noi, pentru că au carne albă, dulce, gustoasă, fără oase şi este o carne grasă, excelentă pentru diverse reţete pescăreşti.

Burta de somn se foloseşte la diverse ciorbe, dar şi făcută pe plita încinsă ori în multe preparate lipoveneşti. În Italia găseşti ape nederanjate de pescuitul industrial, pentru că italienii prefera să consume peşte de apă sărată, ei nu sunt interesaţi să mănânce astfel de peşti de apă dulce, căutaţi în România.

Po este poluat şi pentru că după precipitaţi intense se revarsă peste terenurile agricole din zonă şi apoi se retrage luând cu el şi îngrăşămintele chimice din terenurile fertilizate.

Preşedintele provinciei Rovigo vorbeşte însă şi de un alt pericol, cu ocazia transporturilor de peste poluat. Fost carabinier, oficialul aminteşte de cazuri mai vechi în care în peşti mari, puşi la gheaţă, au fost introduse droguri, mai ales pentru că mirosul de peste induce în eroare câinii antrenaţi ai poliţiei.

Oficialul italian sugerează că asta ar putea fi o cale de a introduce uşor în România stupefiante de pe piaţa neagră a Italiei, care abundă în astfel de substanţe interzise.

Filmaţi pe ascuns, suspecţii de braconaj nu văd nicio problemă dacă virează peste poluat cu metale grele, cât timp la mijloc sunt bani frumoşi şi ei au familii de întreţinut. Aceşti indivizi vorbesc dezinvolt, în fata voluntarilor care i-au depistat cu poliţia de mai multe ori pe apele din zonă. Ştiu că voluntarii nu au ce să le facă, în lipsa unui flagrant şi chiar încearcă să îi corupă, să vină cu ei la braconat.

CAMERA ASCUNSĂ 

"- Să îl luaţi la braconaj pe asta?
-  Da.
- Pai el ştie să braconeze?
- Se învaţa.
- E suficient că ne păzeşte, că ne ţine spatele. E suficient că ne ţine spatele, că ne păzeşte. Păi da."

Am vrut să vedem şi ce se întâmplă în România, odată ce peştele ajunge la noi. În multe transporturi sunt folosite maşini cu numere de Bucureşti, iar pe actele de însoţire a mărfii figurează firme din Capitală. Odată ajuns în România, somnul şi crapul italian îşi pierd urma, prin vitrine şi galantare, unde există şi peste românesc.

E drept că exemplarele de somn de la noi sunt ceva mai mici, însă când peştele e tăiat, consumatorul nu mai poate şti dacă burta de somn sau fileul de crap sunt de la noi sau din ape poluate de peste hotare.

Radu Manolache, proprietar pescărie: "S-a ajuns la situaţia amuzantă, în care scrie somn de Dunăre, provenienţa Italia!"

Radu Manolache activează de mulţi ani pe piaţa peştelui din România. Are o cherhana la Jurilovca şi face comerţ cu peşte din Delta Dunării, pe care îl livrează şi în capitală.

Povesteşte că peştele de import, cu probleme, e greu de identificat odată ce intră pe circuitul restaurantelor, unde somnul mare e filetat şi băgat în diverse sortimente.

Radu Manolache, proprietar cherhana: "90% din peştele de apă dulce din România provine din import! În situaţia în care 25 % din suprafaţa piscicolă a Uniunii Europene se afla în România."

Acelaşi Radu Manolache povesteşte că nu ar trebui să ne mire că braconierii s-au mutat să pescuiască peste hotare, cât timp la noi industria peştelui a murit de mult şi ei au rămas fără locuri de muncă, deşi sunt printre cei mai pricepuţi pescari de apă dulce, din Europa.

În România 90% din peştele de apă dulce, vândut şi consumat, provine din import şi doar 10% din România. Un importator e obligat să ducă lunar, la analiză, la ANSVSA, eşantioane din marfa adusă de peste hotare. Doar că îşi alege el ce duce la laborator şi nu ar avea niciun interes să ducă o carne cu metale grele, preferând să ducă dintr-un lot pe care îl ştie corespunzător.

Am informat şi Poliţia Romana despre situaţia din Italia. Au luat legătura cu omologii din poliţia italiană şi a avut loc un schimb de informaţii. E un prim pas, dar comerţul cu peste braconat în Peninsulă pare prea mare să fie perturbat.

Peştele este albit în acte, odată ajuns în România, iar poliţia economică nu îşi mai poate da seama dacă provine din zone poluate. Doar o analiză de laborator minuţioasă, aşa cum au făcut biologii din Italia, îţi poate arăta că e vorba de un peşte care trebuie mâncat. Însă aceste analize costa, nu sunt ieftine, şi la noi autorităţile din domeniul sănătăţii publice le fac selectiv, la intervale mari de timp.

Mai fac testări unele Universităţi. La Galaţi, de exemplu, la Facultatea de Ştiinţă Almentelor, specialiştii identifica frecvent metale grele în peştele de la noi, considerat mai puţin poluat decât cel din Italia.

Biologii Secţiei de Piscicultura de la Galaţi au analizat comparativ carne de somn pescuit în Dunăre cu somn adus din Italia.

Diferenţele sunt uriaşe în primul rând în privinţa cantităţii de PLUMB, care în peştele din Po e mult mai mare.

Problema e că simptomele apar mai târziu în cazul intoxicării cu mercur şi plumb. Asta în timp ce consumatorii considera ca peştele e mai sănătos decât carnea de porc sau pui.

Radu Tincu e medic primar la Spitalul de Urgenţe din Capitala şi asistent universitar doctor, la disciplină Farmacologie şi Toxicologie, de la Universitatea de Medicină Carol Davila.

Radu Tincu: "De obicei pacienţii pe care îi vedem în spital, pe secţia de toxicologie sunt pacienţi cu dosare de sute de pagini, dosare medicale, pentru că se tot investighează pentru simptome pentru care nimeni nu găseşte o cauză. De ce? Pentru că nu sunt simptome specifice. Pacienţii, dacă vorbim de partea neurologică, au tulburări de atenţie, tulburări de memorie, parestezii, furnicături la nivelul membrelor sau pielii, au insomnii, au anumite tulburări digestive cu dureri abdominale, se tot investighează în sfera gastro-enterologica şi nu găsesc nimic. Unii dintre ei, din păcate, pentru că tot spun că nu se simt bine ajung şi la psihiatru, se consideră că au o patologie psihiatrică, când în realitate patologia lor e toxicologică şi e determinată de acumularea de mercur în organismul lor."

Un singur efect poate fi benefic în toată această poveste. A scăzut presiunea pe fondul piscicol din România. Avem mai puţini braconieri la noi în ţară, pe Dunăre şi în Delta, pentru că au fost atraşi de veniturile făcute departe de casă.

S-au mutat peste hotare, ne duc faima în Italia şi mai nou prin Spania. Au găsit legi mai permisive şi ape tulburi, dar extrem de profitabile. Sunt uniţi de un interes comun, bine organziati şi fac avere din pescuit ilegal. Îşi văd de ce ştiu mai bine, cât timp balta italiană are peste şi România cerere pentru marfa lor.

Articol recomandat de sport.ro

Cristi Chivu, ca niciodată! Imagini cu bucuria românului după „remontada” din Inter - Como