La New York, americanii îi dedică lui Brâncuși o expoziție. În România, vicepremierul taie panglica la replici
Poftim cultură, partea I. Țară noastră i-a dat lumii pe Brâncuși, Enescu, Cioran și Eliade. Însă mai toate marile nume ale culturii românești au fost nevoite fie să plece de tot peste hotare, fie să-și obțină recunoașterea în străinătate.
Ungaria, Polonia sau Cehia sunt incluse în topurile celor mai influente culturi din lume, România nu.
În an centenar analizăm câteva dintre modelele culturale de succes ale României, dar poposim și pe la Guvern și Parlament să vedem cum înțeleg politicienii să promoveze și să îngrijească valorile culturale.
Avem de recuperat un mare decalaj istoric. "Când în Occident începea renașterea, noi eram încă în Evul Mediu" ne-a povestit istoricul Lucian Boia, care se pregătește să-și lanseze o nouă carte despre istoria poporului român.
Peștera Coliboia. Adânc în subteran, într-o grotă, se află cele mai vechi picturi rupestre descoperite în România, poate chiar în Europa. Un rinocer, un cal și alte ierbivore. Desenele au fost făcute în urmă cu 35.000 de ani. Semn că triburile care populau atunci România erau în rândul culturilor avansate în Europa.
Horia Roman Patapievici, scriitor, fost președinte ICR: ”Cultura este absolut tot ce are de a face cu modul de a fi prezent în lume și în istorie al omului. Cultura este modul în care ne îmbrăcăm, modul în care mâncăm, modul în care facem curte, modul în care înjurăm. Cultura este absolut tot ce are de a face cu modul de a fi prezent în lume și în istorie al omului.”
Scriitorul Horia Roman Patapievici a condus Institutul Cultural Român timp de 7 ani.
Scriitorul Horia Roman Patapievici: ”Gândiți-va ce rămâne din om. Scheletul, aproape totul dispare, cu excepția lucrurilor pe care posteritatea a înțeles să le păstreze. De ce le păstrează , de ce le transmite mai departe, deși purtătorii și creatorii lor au murit de sute de ani, de milenii uneori? Pentru că oamenii se regăsesc în continuare în ele și contribuie la ceea ce am numit cultură animi, adică cultură sufletească. D-aia îi păstrăm pe Homer, Rafael, Michelangelo.”
Paul Angelescu: ”România este o cultură de ce mărime?”
Horia Roman Patapievici: ”Este o cultură interesantă, dar din punct de vedere al impactului în cultura Universală, este o cultură minoră”.
Lucian Boia este unul dintre cei mai respectați istorici ai României .
Lucian Boia - istoric: ”E un lucru curios ce se întâmplă cu românii, cu trecutul românilor, e o istorie care începe târziu. La noi începe Evul Mediu când în Occident aproape începe Renașterea. În timp ce în Italia începea Renașterea, la noi încă nu se terminase ...nașterea. ”
Lucian Boia - istoric: ”Brâncuși a venit cu ceva cu totul și cu totul nou. E un cap de serie în sculptura modernă. E clar, Brâncuși se află sus, sus de tot.”
Eficiența instituțiilor este o boală grea, de care nu ne-am vindecat nici astăzi. În an centenar, la New York, o instituție americană, Muzeul de Artă Modernă, i-a dedicat sculptorului român propria expoziție. Turiști din toate colțurile lumii vin și admiră operele lui Brâncuși, păstrate și expuse impecabil.
În România, pe Coloana Infinitului au apărut pete negre de la infiltrații. Iar scaunele de lângă Masa Tăcerii s-au înverzit, pentru că n-au fost îngrijite corespunzător. Statul n-a reușit nici până astăzi să cumpere Cumințenia Pământului. În schimb, vicepremierul Paul Stănescu a reușit să taie panglica la o expoziție de ...replici.
Lucian Boia - istoric: ”Societățile avansează, se transformă în primul rând prin elitele lor. Dacă elitele sunt cam cum e elitica politica românească, suportăm consecințele.”
Mergem așadar în căutarea elitelor. Mai întâi la Guvern și apoi la Parlament.
La Palatul Victoria, ministrul Culturii, George Ivașcu, își face bilanțul. Timp de 20 minute, George Ivașcu citește de pe foi. Unele cuvinte îi pun reale probleme de dicție fostului actor. Ministrul termină prezentarea. Pleacă fără să răspundă la întrebări.
Ne-am lămurit cum stau lucrurile la Guvern. Mergem și în Parlament, la comisiile de cultură din Senat și Camera Deputaților, din care fac parte 5 foști miniștri ai Culturii. Vrem să vedem cum dezbat aleșii soarta unui obiect românesc de patrimoniu atât de faimos încât este inclus în scenariile de la Hollywood.
Timbrele Cap de Bour fac parte din colecția filatelică a României, evaluată la 700 de milioane de euro.
Timbrele au fost mutate în subsolul Băncii Naționale după desființarea Muzeului Filateliei. Mergem la comisia din Senat în ziua în care este programată discuția despre soarta timbrelor.
Ședința este publică, presă are acces și noi ne prezentăm la ora și locul anunțate pe site-ul Senatului. Aflăm ulterior că senatorii, printre care și 3 foști miniștri ai Culturii, au votat proiectul într-o ședință despre care numai ei știu unde și cum a avut loc.
Mergem pe firul proiectului, ajuns între timp în comisia de cultură din Camera Deputaților. Printre membri sunt și doi foști ministru: Gigel Știrbu de la PNL și Kelemen Hunor de la UDMR, ambii absenți. Ședința nici nu a început și deputații sunt deja pe picior de plecare.
În 2008, Curtea de Conturi a sesizat că din colecția au dispărut mii de piese, iar o parte dintre timbrele Cap de Bour, ar fi fost înlocuite cu falsuri.
Încercăm să îl întrebăm pe secretarul de stat responsabil de muzee ce se întâmplă cu aceste bunuri de patrimoniu: ”Nu vă pot răspunde acum la această întrebare.”
La sfarșitul sedinței își face aparitia și Kelemen Hunor. Semnează condica de prezența, deși n-a luat parte nici un minut la dezbateri.
Paul Angelescu: Domnul deputat de ce semnați?
Kelemen Hunor: Păi acum am venit la ședință.
Paul Angelescu: Păi s-a terminat ședința
Kelemen Hunor: Păi și eu ce să fac dacă s-a terminat ședința.
Paul Angelescu: Păi a început la 12.
Kelemen Hunor: Păi da, am fost la grup și acum am ajuns.
Paul Angelescu: Păi și semnați că ați fost prezent?
Kelemen Hunor: Bineînțeles!
Paul Angelescu: Păi n-ați fost!
Kelemen Hunor: Păi acum am venit
Paul Angelescu: Tocmai, ce e prezent?
Kelemen Hunor: Sunt prezent, ce să fac? Eu am venit la ședință, depinde de mine când se încheie ședința?
Paul Angelescu: Nu, dar începe la 12.
Kelemen Hunor: Începe la 12, am fost în Parlament, acum am ajuns aici, sunt și alte activități.
În cele din urmă, parlamentarii au aprobat mutarea timbrelor de la BNR la Muzeul Național de Istorie, unde ar trebui să aibă propriul spațiu de exepunere. Doar că...
Reporter: Când credeți că o să existe o încăpere dedicată?
Ernest Oberlander, directorul Muzeului Național de Istorie: ”5 ani de la începutul finanțării”.
Așadar, pentru cel puțin 5 ani, colecția rămâne în depozite. Cât despre mărcile Cap de Bour....
Ernest Oberlander, directorul Muzeului Național de Istorie: ”Doar câteva piese sunt expertizate și există garanția că sunt autentice. Numărul de 4 este, ca să zic așa. ”
Reporter: 4 ?
Ernest Oberlander: 4 din câteva sute.
Aceste scurte opriri la Guvern, Senat și Camera Deputaților scot la suprafață atitudinea statului față de cultură. Tot "la stat"găsim, însă, și modele de succes.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
Etichete: Brancusi, centenar, cultura, Kelemen Hunor, ministrul culturii, paul angelescu, Romania te iubesc,
Dată publicare:
