Povestea de succes a Festivalului Enescu în țara în care muzica populară și manelele sunt la putere

Ultimul update: Duminica 21 Octombrie 2018 18:45
Data publicarii: Duminica 21 Octombrie 2018 18:41
Categorie: Romania, te iubesc!

Poftim cultură, partea a II-a. Culisele Festivalului Enescu. În țara în care muzica populară, manelele și muzica religioasă ocupă 3 din primele 5 locuri ale preferințelor cetățenilor, un festival de muzică clasică resușește să strângă 120.000 de oameni.

București, Sala Palatului. În aplauzele publicului, dirijorul, vizibil emoționat, ridică deasupra capului partitura operei Oedipe de George Enescu.

Tânărul este Vladimir Jurovski. Este dirijorul orchestrei filarmonice din Londra, una dintre cele mai cunoscute din lume. Același gest îl repetă, tot la București alt dirjor faimos: Antonio Pappano.

Sunt două momente din cadrul Festivalului Enescu. O dată la doi ani, 120.000 de oameni se adună în București să vadă și să asculte cele mai bune orchestre din lume și cei mai talentați artiști.

20% din spectatori vin de peste hotare. O agenție din Australia vinde de pe acum pachete turistice pentru ediția din 2019. Costă peste 8000 de euro de persoană.

Festivalul Enescu poate fi considerat un miracol, în condițiile în care, în România, muzica populară, manelele și muzica religioasă se află în topul preferințelor. Iar muzica clasică se află la celălalt capăt al clasamentului.

Mihai Contantinescu este director Artexim, director executiv al Festivalului și Concursului George Enescu și se ocupă de organizarea festivalului din 1991.

Noi nu l-am sprijinit pe Enescu așa cum îl sprijineau, de exemplu, ungurii pe Bartok sau polonezii pe Shimanoski.. Pentru a sprijini un compozitor nu e de ajuns să spui că e român, trebuie să-l și cânți.”

În perioada interbelică Enescu era ceea ce astăzi numim un super star. La 7 ani este admis la Conservatorul din Viena. În timpul vieții a dirijat filarmonicile din Paris, Philadelphia sau New York. Iar presa americană publica zeci de articole despre el.

Începând cu anii 70, comuniștii dau drumul Cântării României. Fascinat de ce văzuse în China și Coreea de Nord, Ceaușescu aplică același model cultural în România. Iar libertatea de exprimare artistică este suprimată. Ce nu intra în șabloanele partidului este eliminat. Festivalul se transformă dintr-un eveniment internațional într-unul socialist.

În cazul festivaului Enescu, recuplarea cu Occidentul a luat alți 20 de ani după Revoluție. Mai întâi marile orchestre au trebuit convinse să vină în România, iar apoi să și interpreteze partiturile lui Enescu.

Mihai Constantinescu - director Festivalul Internațional George Enescu: ”Acum avem o groază de orchestre, artiști, care vor să vină și noi suntem cei care selecționăm și noi le spune ce să facă. ”

Strategia a dat roade. Marile orchestre și dirijorii lor vin în România, îl redescoperă pe Enescu și îi duc mai departe muzica pe marile scene ale lumii.

Vladimir Jurovski - dirijor: ”Dar acum că am interpretat Oedipe la București, ne simțim pregătiți pentru a-l interpreta și la Londra. Am decis să deschidem stagiunea muzicală - un eveniment important pentru orice orchestra - cu Oedipe. Pentru că am vrut ca publicul britanic să continue să îl descopere pe Enescu.”

Spectacolele lui Jurovski de la Londra au primit recenzii de 5 stele în presa britanică. Mai important, au determinat și alți muzicieni să îi interpeteze muzica.

Mihai Constantinescu - director executiv Festivlaul Internațional George Enescu: ”Și practic atunci s-au deschis porțile lui Enescu și, foarte interesant, că la acel concert a participat și Pappano, care după concert a zis vreau să fac și eu simfonia a 3 a. În 2019 vom avea prezentată simfonia a 3 a prezentată pentru prima oară la Berlin, simfonia a 3 a prezentată la Florența.”

Încet, dar sigur, un festival autohton reușește să exporte cultură peste hotare.

Doar că în străinătate muzică lui Enescu se aude mai bine decât la noi...la propriu. Numeroși dirijori străini s-au plâns de-a lungul anilor de acustica proastă a Sălii Palatului.

Antonio Pappano: ”Nu e un secret pentru nimeni că nu e o sală bună din punct de vedere acustic.”

Ne aflăm în situația în care infrastructura culturală nu se mai ridică la nivelul evenimentului pe care îl găzduiește. Culmea, un proiect pentru renovarea Sălii Palatului adună praf în sertarele ministerului de ani de zile.

Mihai Constantinescu - director executiv Festivalul Internațional George Enescu: ”Eu cred că în acest moment e mai mult dezinteres decât interes. S-au pierdut PUZ-uri, aprobări, ba erau bani nu erau bani.”
Reporter: Cât ar costa sala?
Mihai Constantinescu: ”În jur de 46 de milioane de euro.”
Reporter: Ne permitem banii ăștia?
Mihai Constantinescu: ”Păi ne-am permis un stadion de 200 milioane de euro, de ce să nu ne permitem o sală?”

Ajungem așadar la bani și cum sunt gestionați. Dăm o fugă în județul Constanța. Vizităm un sit istoric care a primit finanțare: 16 milioane de euro din fonduri europene, pentru reabilitarea și transformarea Cetății Capidava în obiectiv turistic.

Bolovanii păziți de căței nu sunt de pe vreamea romanilor. Au fost lăsați în urmă de constructor, care a abandonat șantierul înainte de finalizarea lucrărilor. Ridicată de romani în urmă cu 2000 de ani, Cetatea Capidava se află pe Malul Dunării și pe vremuri apăra frontiera imperiului roman. Oriunde în lume un asemenea loc ar fi fost furnicar de turiști.

O carcasă de beton este muzeul. Lucrările au început în 2013 cu termen de finalizare 2015.

Calitatea lucrărilor se vede, din păcate, cu ochiul liber. Constructorul a folosit ciment, piatră de carieră și a înfipt fier beton. O parte dintre fiare străpung inclusiv pietrele rămase de pe vremea romanilor.

Foișorul pentru turiști stă să cadă. Lângă zidurile cetății stau azvârlite materiale de construcții. Între timp a intrat pe fir și DNA, care a trimis constructorul în judecată pentru cum a gestionat banii de la Capidava.

Claduiu Palaz, vicepreședinte Consiliul Județean Constanța: ”Proiectul era blocat, a fost un proiect cu probelme. Există și dosar la DNA, sunt trimiși în judecată cei care au avut licitație pentru lucrările de acolo, lucrări prost făcute, nu s-a respectat adevărul istoric, cam asta a fost opinia specialiștilor și s-a lucrat după ureche. ”

Acum trebuie reluată licitația. Iar firma care va câștiga trebuie să termine în câteva luni ce n-au făcut ceilați în 3 ani. În caz contrar, județul pierde banii europeni.

Claudiu Palaz - Vicepreședinte Consiliul Județean Constanța: ”Dacă nu se va termina până la sfârșitul anului se pierd fondurile.

Investiții în infrastructura culturală sunt o problemă la nivel național. În București, clădirea Muzeului Enescu stă să cadă, iar Muzeul de Istorie este 90% închis din cauza problemelor structurale. Ministerul Culturii are aprobate încă din 2007 împrumuturi de peste 100 de milioane de euro pentru restaurarea ambelor clădiri.

Proiectele sunt blocate de 11 ani.

Potrivit ordinului arhitecților, Bucureștiul are mai puține muzee, cinematografe și teatre decât celelalte capitale din zonă. Bucureștiul are 24 de teatre, Budapesta 100. Bucureștiul are 17 cinematografe , Praga 47. Am rămas în urmă la tot ceea înseamnă infrastructură culturală. Ne explică arhitectul Șerban Sturza.

Șerban Sturza - arhitect: ”O să îți dai seama pe care nu dai 2 bani pe stradă, sunt oameni bine mobilați intelectual, nu poți să-i ignori.. Ei vor fi continuatorii unei politici care se duce azi șontâc”.

Rezultatul politicilor șontâc se vede cu ochiul liber când mergem pe stradă. Potrivit Ordinului Arhitecților, majoritatea monumentelor din București aruncă în derizoriu și aduc un deserviciu atât obiectului expus, cât și spațiului public pe care îl ocupă.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

La New York, americanii îi dedică lui Brâncuși o expoziție. În România, vicepremierul taie panglica la replici
La New York, americanii îi dedică lui Brâncuși o expoziție. În România, vicepremierul taie panglica la replici
Rares Nastase
Rareş Năstase: Au cerut votul cu două mâini şi tot cu două se exprimă acum. Pentru cine a fost gestul obscen?
România, te iubesc: ”MAREA DEFRIŞARE”. Emisiunea integrală din 11 noiembrie 2018
Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri
Politicienii, principalii responsabili pentru tăierile masive din păduri: Furturile de lemne sunt girate de autorități
Aplicaţia "Inspectorul pădurii", care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi
Sunt organizați în rețele și câștigă milioane de euro. Hoţii care taie pădurile României s-au adaptat
paduri rti
Jaf pe zeci de mii de hectare de pădure. Zona în care munți întregi au rămas fără copaci