Fenomenul Faust. Cum a ajuns un festival de teatru de la Sibiu în primele 3 din Europa

Ultimul update: Luni 22 Octombrie 2018 07:23
Data publicarii: Duminica 21 Octombrie 2018 18:49
Categorie: Romania, te iubesc!

Poftim cultură, partea a III-a. Faustul lui Silviu Purcărete a generat un adevărat miracol la Sibiu.

Cu ajutorul acestei piese, Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internațional de Teatru, a reușit să găsească fonduri cu care să transforme vechea fabrică de construcții într-o fabrică de ... cultură, cu săli de teatru la nivelul celor din Occident.

Acum, artiști din toată lumea se bat să ajungă la Sibiu, pentru a fi remarcați.

Suntem la Sibiu împreună cu Constantin Chiriac, directorul teatrului. Sute de persoane așteaptă nerăbdătoare la coadă. Se joacă Faust. De mai bine de 12 ani biletele se epuizează la câteva minute după ce sunt scoase la vânzare.

Suntem în culisele Faust. Zeci de actori năvălesc pe scenă. Peretele din spate se deschide larg. Publicul este invitat să coboare printre actori și să intre la propriu în grandiosul spectacol.

Muzică live, decoruri spectaculoase, efecte pirotehnice, totul este gândit până la ulimul detaliu, pentru a crea o experiență de neuitat. Pe un afișaj montat deasupra scenei curg subtitatrarile în limba engleză. Străinii vin special la Sibiu să vadă Faustul românesc.

În 2009, piesa a fost premiată la festivalul de la Edinburgh, unul dintre cele mai importante din lume, iar criticii publicației The Guardian scriau că Faust este "de o frumusețe atât de răpitoare, încât ai fi în stare să-ți vinzi sufletul Diavolului pentru ca feeria de imagini să nu se termine".

În același an, Ofelia Popii a primit, tot la Edinburgh, premiul pentru cea mai bună actriță pentru rolul jucat în Faust.

Ofelia Popii - actor: ”Deja când se aude că vine un teatru din România sau teatrul din Sibiu, oamenii știu că e teatrul de calitate și sunt dornici să vadă. În Japonia, în Tokyo erau fani... e așa o mișcare de susținere a Sibiului.”

Fenomenul Faust și calitatea festivalului pe care îl conduce i-au deschis lui Constantin Chiriac uși în toată lumea, pe care le-a folosit ca să aducă la Sibiu cele mai mai importante nume de pe scenele din străinătate.

Constantin Chiriac- director Festivalul Internațional de Teatru Sibiu: ”De fiecare dată când eu îi aduc, ei sunt uimiți de calitatea de aici... Nu te duci cu miloaga, ei trebuie să vină și să se uimească, uau ce am văzut la Sibiu, vreau să mai merg și în clipa în care au această chestie, normal că eu negociez altfel. De fiecare dată succesul construiește succesul”.

Chiriac este omul orchestră. Pe lângă festivalul de la Sibiu, ajuns în primele 3 din Europa, mai conduce un festival de teatru în Egipt și altul în Israel.

Constantin Chiriac - director Festivalul Internațional de Teatru Sibiu: ”Ei se bat să finanțeze, ca artiștii din Israel să ajungă aici, pentru că dacă ajung aici îi vede cum i-a văzut anul trecut Barîşnikov și toate trupele de dans sunt invitate la New York..și asta s-a întâmplat pentru că s-au întâlnit la Sibiu.”

Chinezii l-au luat sfătuitor pe probleme de cultură după ce-au văzut ce-a făcut la Sibiu și au apelat la el să organizeze expoziția internațională din 2007. El a stabilit întreg programul de manifestații și lista trupelor și a artiștilor invitați.

A știut să se folosească de eferverscența creată în jurul festivalului, ca să strângă fonduri pentru a-și deschide noi săli de spectacol.

Chiriac a convins un om de afaceri local să îi închirieze o hală în fabrica de construcții, pe care a transformat-o în altă fabrică ...de cultură. Înăuntru a amenajat și dotat 4 săli la nivelul celor din vest. Banii vin din fonduri europene și donații.

Cei trei lucrează acum la un alt spectacol pe care îl vor duce în Japonia.

Festivalul Enescu în București și cel de teatru din Sibiu sunt două evenimente care reușesc să pună România pe harta culturală a lumii. Sunt doar 2 picături într-un ocean. Institutul de Diplomație Publică din Statele Unite realizeza anual un top al celor mai influente 30 de culturi din lume. Statele Unite, Marea Britanie și Franța ocupă primele 3 locuri. Polonia, Cehia și Ungaria sunt și ele incluse în clasament.

România nu.

Edmon Niculușcă - președinte ARCEN: ”Cultura românească contemporană e valoroasă, o problemă pe care o constatăm cu toții este că vârfurile pleacă. Asistăm în România în momentul de față la o dictatură a mediocrității. Dacă este un om coerent care vrea să facă ceva cu viața lui, n-are decât să plece. Riscul să te ratezi în România e foarte mare... și spun asta, sunt un om care n-a împlinit 30 de ani și își da seama că de fapt în timpul vieții s-ar putea să nu se întâmple nimic.”

Suntem în curtea unei case istorice din centrul Capitalei. Peste capetele oamenilor atârnă în cârlige foi cu poezie. Muzică în surdină, lumina caldă, atmosfera prietenoasă transformă spațiul dintre blocuri într-o oază culturală.

Să convingi 400 de oameni să vină într-o zi cu meci (se joacă România Muntenegru în această seară) și să asculte poezii...nu e un lucru ușor. Pentru Edmond a devenit o obișnuință.

Edmond Niculușcă - președinte ARCEN: ”Inițial când am început proiectul asta am pus un pariu: dacă va veni sau nu va veni lume în jurul poeziei contemporane. Pentru că, în general, evenimentele dedicate poeziei contemporane atrăgeau așa undeva la 20, 30 de oameni. Întotdeauna cartea de poezie e pusă în rafturile cele mai de jos. De 4 ani de zile reușim să aducem undeva la 400 de oameni pe nocturnă. Am avut până acum undeva la peste 8000 de participanți. E foarte simpatic evenimentul asta. Am combinat poezia, muzica și vinul și a ieșit un concept care a atras foarte multă lume.”

De mai bine de 10 ani, Edmund organizează evenimente culturale prin intermediul ONG-ului ARCEN. A început cu trasee culturale prin București .

Edmond Niculușcă - președinte ARCEN: ”Un exemplu de proiect care era elitist și a devenit foarte popular sunt traseele culturale pietonale. Arcen organizează de 10 ani plimbări prin București. Inițial veneau 10 oameni în vârstă și brusc, în câțiva ani, am ajuns să aducem 300-400 de ani în mijlocul străzii. Și totul a devnit foarte popular, sunt toate vârstele.”

Când vine vorba de participare culturală, românii sunt pe ultimele locuri în Europa la aproape la orice. 42% dintre români nici măcar nu deschid o carte pe parcursul unui an. Suntem pe ultimul loc și la vizitat muzee, vizionat filme sau participat la spectacole. Edmund este unul dintre cei care reușește să crească participarea culturală în România . Reușește să schimbe imaginea publicului despre cultură.

La serile lui de poezie publicul nu este pasiv, ci este încurajat să se implice.

România i-a dat lumii pe Eliade, Cioran, Eugen Ionesco sau Mircea Cărtărescu. Tudor Arghezi a fost nominalizat la premiul Nobel pentru literatură. Însă marea majoritatea a scriitorilor noștri sunt puțin cunoscuți peste hotare.

Pentru noi, numele cel mai mare al culturii românești, de-a dreptul mitificat, este Eminescu , dar eminescu a pătruns puțîn în lume. Poezia lui e aproape intraductibilă și în plus e o poezie de factură de secol XIX, de factură germană, nu e chiar atât de nouă, de orginala dacă ne raportăm la cultură occidentală

În timpul mandatului său la ICR, Horia Roman Patapievici a pus la punct un program pentru formarea traducătorilor și încă unul prin care statul finanța traducerea scriitorilor români. Nume precum Mircea Cărtărescu au beneficiat de pe urma acestora programe.

În timpul mandatului sau, din 2008 până în 2012 s-au tradus aproape 350 de titluri. În următorii 5 ani numărul acestora aproape că s-a înjumătățit.

Domnica Rădulescu, scriitor: ”Traducerea este condiția NUMĂRUL UNU a supraviețuirii literaturii. O literatură care nu este tradusă, care nu este tradusă în alte limbi ajunge să fie doar, să existe numai în limba ei, rămâne necunoscută.

Domnica Rădulescu este unul dintre autorii români de succes. Locuiește în Statele Unite, unde a scris trei române de ficțiune inspirate din viața pe care a avut-o în România comunistă. A fugit din țară în 1983. Avea 21 de ani și era student în anul 3 la Facultatea de Engleză.

Domnica Rădulescu - scriitor: ”În toată onestitatea, școala și formația pe care am primit-o aici în România a fost excelentă, atât că era păcat că la noi întotdeauna te izbeai de un zid. Prima mea schiță, prima nuvelă publicată în România a fost publicată în ziarul numit Convingeri Comuniste. Eroina mea se afla într-un tren și avea geamuri murdare. Editorul revistei mi-a spus că absolut nu pot să las murdare, pentru că nu există geamuri murdare ale trenurilor în România și m-am gândit că, dacă la un așa lucru mărunt ... m-am gândit cum vor fi cenzurate scrierile mele în viitor. Sistemele oprimante, dictatoriale, au întotdeauna o urmă de individualitate și de spirit critic pe care numai arta le oferă.”

Unul dintre avantajele Domnicăi față de alți scriitori români este că scrie direct în engleză.

Scriu numai în limba în engleză. Oferta a fost atât de uluitoare..a fost ofertă de 75.000 de dolari să-mi cumpere manuscrisul Train de trieste. ”

Domnica povestește că în Statele unite scriitori au la îndemână o întreagă rețea de agenți literari și editori. Aceștia îi ajută pe autori să își rafineze scrisul și se asigură că manuscrisul lor ajunge pe masa celor mai importante edituri din lume. Toți ei îi ajută să își publice romanele peste hotare.

Suntem în sfârșit conectați la marile centre culturale ale lumii. Avem în țară 19 milioane de români dornici să consume cultură și alte câteva milioane peste hotare capabili să o răspândească în toate colțurile lumii.

Avem din nou acces la publicul occidental însetat să descopere scriitori, actori, pictori sau muzicieni la care n-au putut ajunge până acum. În an centenar, România se află în, poate, cel mai bun moment din istoria sa pentru a-și face cunoscute lume cultura și elitele.

Depinde de autorități dacă reușesc să protejeze și să valorifice patrimoniul cultural. Și mai important: dacă reușesc să le ofere în țară viitorilor Brâncuși, Eliade și Enescu libertatea și sprijinul pe care marii noștri artiști erau nevoiți să le caute peste hotare în urmă cu 100 de ani.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Povestea de succes a Festivalului Enescu în țara în care muzica populară și manelele sunt la putere
Povestea de succes a Festivalului Enescu în țara în care muzica populară și manelele sunt la putere
MAREA DEFRIŞARE
România, te iubesc: ”MAREA DEFRIŞARE”. Emisiunea integrală din 11 noiembrie 2018
Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri
Politicienii, principalii responsabili pentru tăierile masive din păduri: Furturile de lemne sunt girate de autorități
Aplicaţia "Inspectorul pădurii", care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi
Sunt organizați în rețele și câștigă milioane de euro. Hoţii care taie pădurile României s-au adaptat
Jaf pe zeci de mii de hectare de pădure. Zona în care munți întregi au rămas fără copaci
romania te iubesc, paduri, arges
Jaful de care știe toată lumea, dar sancțiunile sunt inexistente: ”Arborii au fost atacați de insecte”