Românii cumpără seminţe de roşii de milioane de euro din import pentru "Programul Tomata"

Mergem la Matca, acolo unde este unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţara pentru a vedea cum ajung roșile româneşti în supermarketuri. Şi continuăm să căutăm modele de agricultură sustenabilă.

In această vară a avut loc cea mai mare tranzacţie de afacere agro din România: firma care lucrează terenul din Insula Mare a Brăilei este acum controlată de arabii de la Al Dahra.

Comuna Matca din judeţul Galaţi este cel mai mare bazin legumicol din ţară: peste 1500 de hectare de solarii şi spaţii protejate.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Una dintre soluţiile pentru terenurile mici şi fărâmiţate este legumicultura, doar că aici munca şi investiţiile necesită un efort mult mai mare.

De anul trecut a fost introdus un program de ajutor pentru producătorii de roşii, un program care are ca scop aprovizionarea meselor românilor cu tomate autohtone.

Prin Programul Tomata, implementat în al doilea an, Ministerul Agriculturii plăteşte un ajutor de 3000 de euro pe an. Beneficiarii trebuie să deţină o suprafaţă cultivata cu roşii de cel puţin 1000 de metri pătraţi în spaţiu protejat, să obţină o producţie de minim 2000 de kilograme, dar şi să valorifice cu documente justificative această cantitate de roşii.

Suprafeţele protejate în Olt, Dolj, Buzău sau Galaţi au crescut considerabil. Legumicultorii pregătesc în mijlocul verii o a doua cultură în sere, vinete, ardei sau tot roşii.

Piaţa din Matca se vrea un centru de colectare a produselor. De fapt este o piaţă unde se vând en gros cantităţile de legume produse în zonă. Multe dintre ele ajung să ia calea unor procesatori din străinătate datorită preţurilor competitive.

Centrele de colectare sunt goale pentru că oamenii preferă să vândă la tarabă pentru că, spun ei, alt preţ primesc. Asocierea este greoaie şi atunci multe din roşiile subvenţionate prin programul guvernamental nu ajung în supermarket.

Marea problemă este însă sursa seminţelor. Pentru Programul Tomata, românii cumpăra seminţe de roşii de milione de euro din import.

După 89 am moştenit o reţea de centre de cercetare care în loc să fie încurajate să furnizeze seminţe româneşti, au fost distruse prin lipsa de finanţare şi interes a guvernanţilor.

Staţiunile de cercetare au fost o miză pentru rechinii imobiliari. În 1990 la Buzău, cercetarea şi producţia se făceau pe 510 hectare, aflate în proximitatea oraşului. Acum mai au 136 de hectare, dar şi aceastea sunt în litigii.

Costel Vânătoru, cercetător principal Staţiunea de Cercetare Buzău: "Mare parte din aceste creații nu au mai putut fi păstrate, ținute în cultură, pentru că menținearea soiurilor în cultură se face printr-o selectie conservativă, iar pentru acestea trebuie să ai finanțare, să ții puritatea soiului. Și atunci, multe dintre acestea au fost pierdute și au dispărut pentru totdeauna. Altele le-am mai regăsit la băncile de gene din străinătate"

Vestita ceapă de Buzău, ceapa aurie de Buzău, primul soi românesc prin însemănare directă, care poate fi cultivat din sămânță. Acesta a fost pierdută de stațiune.

Într-o ediţie viitoare vă vom prezenta cum şi-a pierdut staţiunea de la Buzău terenurile şi cine a fost în spatele tunurilor imobiliare care au pus cercetarea în dificultate.

Există şi modele de suces în agricultură românească. Din datele de până acum, producţia de grâu va depăşi 10 milioane de tone, iar cea de porumb peste 14 milioane şi jumătate de tone. Dar exportăm 70% din producţie.

Insula Marea a Brăilei este cea mai mare fermă din Europa. În vară, firma care are în arenda terenul de la statul român a vândut o parte din acţiuni unui fond din Emiratele Arabe Unite, al Dahra, într-o tranzacţie de peste 200 de milioane de dolari.

Pentru a putea face concurenţă internaţională, Agricost avea nevoie de bani. În următorii 5 ani, arabii de la Al Dahra şi-au asumat investiţii de jumătate de milliard de dolari.

Directorul general Lucian Buzdugan este agronomul care a adus în Insula Mare a Brăilei cele mai avansate tehnologii, multe dintre ele personalizate nevoilor din Insulă.

Cel care este considerat unul dintre cei mai mari specialişti în domeniu a pus şi bazele unui laborator care să facă agricultura performantă.

Lucian Buzdugan: "Am reuşit să dăm acolo unde trebuie, cât trebuie, şi de asemenea planta să fie în optim şi mai facem ceva, ca să nu le spele substanţele, fracţionam dozele, o doză, doua 3, 4. Pentru că planta o hrănim pe măsură ce creşte. Şi o hrănim în momentele critice".

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5