Povestea lui Vladimir Cosma, geniul spre care francezii privesc cu admiraţie

Ultimul update: Duminica 02 Decembrie 2018 18:50
Data publicarii: Vineri 30 Noiembrie 2018 10:22
Categorie: Romania, te iubesc!

VIAŢA CA O MUZICĂ DE FILM. "Nu am vrut ca plecarea mea să-mi schimbe sufletul" - ne dezvăluie Vladimir Cosma cum a ajuns sârba românească în cele mai iubite filme franţuzeşti.

Vladimir Cosma a ajuns în Franţa după ce terminase Conservatorul la Bucureşti, împins de pasiunea unei familii de muzicieni.

România, cu tot cu muzica ei, i-a rămas însă în suflet şi dragostea sa pentru ţară a ieşit în faţa întregii lumi în partitura care însoţeşte unul din marile personaje ale cinema-ului francez: Marele blond, Pierre Richard.

A fost un început extraordinar al unei cariere extraordinare. Louis de Funès i-a mulţumit într-o scrisoare emoţionantă pentru muzică ce l-a făcut să danseze în "Rabi Iacob", iar coloana sonoră a "La Boum", cu Sophie Marceau, a generat vânzări de 30 de milioane de discuri.

Vladimir Cosma a încântat lumea cu sute de partituri, pe care le dirijează cu drag şi astăzi. I-a mărturisit totuşi Paulei Herlo, la Paris, că nostalgia şi dorul de ţară sunt în spatele notelor cu care aduce zâmbete, chiar şi în sârbe. Vladimir Cosma, mulţumim!

Compozitor, autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, ca „Marele blond cu un pantof negru", „La Boum", „Diva", „Aventurile Rabinului Iacob", unul din clasicele Louis de Funès, dar şi a altor 300 de filme, câştigătorul a două premii Cezar, artistul se prezintă simplu: "Vladimir Cosma, muzician roman, trăind in Franta, şi având ca patrie toate scenele din lume".

Unul din cei mai mari compozitori contemporani e român. Câştigătorul a zeci de premii, printre care două premii Cezar, Vladimir Cosma e compozitorul care a adus sârba şi doina în filmele franţuzeşti.

S-a născut în România în 1940 într-o familie de muzicieni evrei. Theodor Cosma a fost pianist şi dirijor, director al orchestrei Electrecord, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. În timpul studenţiei la Conservator, Vladimir Cosma a fost exmatriculat pentru „atitudine decadentă" deoarece compunea şi asculta jazz.

Pentru că n-a mulţumit conducerea de partid, a fost trimis să conducă o orchestră într-o fabrică. După ce şi-a ispăşit pedeapsa, s-a intors la Conservator, pe care l-a absolvit. Atunci, tatăl său a decis să solicite autorităţilor emigrarea pentru că şi-a dat seama că fiul său nu putea să se afirme decât în Occident.

"Am plecat din Romania cu o vioară şi cu un caiet gros de muzică".

O vreme au locuit într-un hotel insalubru pentru refugiaţi.

"Momentul a fost foarte greu fiindcă nu am găsit visul occidental de care ni se spunea şi ni-l imaginam. Am găsit un Paris în care ploua, nu aveam de lucru, tatălui i s-au propus posturi de paznic de noapte, era inimaginabil ca tata să continue această carieră brilianta pe care o avea în România. Avea 50 de ani şi în domeniul artistic nu se începe o carieră, a fost un sacrificiu, mama voia să vină inapo, trăiam într-un hotel de refugiaţi".

A câştigat o bursă la Conservatorul din Paris, şi a intrat ca violonist într-o orchestră cu care avea să cutreiere toată lumea. După şapte ani, prietenul lui George Enescu, Mihai Andricu, îl recomandă unei mari compozitoare franceze, Nadia Boulager, care îi va ghida cariera.

Prima muzică de film a scris-o în 1967 şi a uimit prin originalitate. Pentru Marele Blond cu pantof negru avea nevoie de un naist. A făcut cerere la Partidul Comunist Roman să permită unui muzician să vină în Franţa. Aşa ajungea la Paris Gheorghe Zamfir.

Câţiva ani mai târziu avea să lucreze pentru Aventurile Rabinului Jacob. Muzica lui l-a emoţionat pe Louis de Funès, după cum avea să-i marturiseaza într-o scrisoare.

Muzica lui Vladimir Cosma e poveste. E cuvânt nerostit, e joc popular românesc, e jalea de a fi plecat din ţara, pe care o iubea. E dorul nespus de locurile copilăriei, de oamenii de atunci, de bunica, de colegii de şcoală, de vorba românească.

Vladimir Cosma s-a întors pentru prima dată în România, acum cinci ani, la 50 de ani e la emigrare. Iar primul drum l-a făcut pe strada copilăriei.

La Atheneu a susţinut şi un concert în fata a zeci de romani veniţi să-l vadă. De altfel, în orchestrele sale are de fiecare dată artişti români.

Departe de ţară, dar aproape prin fiecare acord prin care pune românia în muzică lui, Vladimir Cosma e un star în Franţa. Vorbeşte despre România prin muzică lui şi-şi canta tara într-un fel cum nimeni n-a mai făcut-o.

"Sunt ca un peşte pe care l-ai scos din lacul lui. Cand sunt în România dorm bine noaptea, mă simt acasă".

Pentru că EL e România copilăriei, e muzica studiată aici, e istoria unei lumi de poveste. E geniul spre care francezii privesc cu admiraţie şi în faţa căruia trebuie să facem reverenţă cuvenită unui om care în ultimii 50 de ani a vorbit despre România milioanelor de fani din întreaga lume care-i ascultă muzica.

Vadim Toader - 3
România, te iubesc: Emisiunea integrală din 9 decembrie 2018
Andreea Macri din România, povestea incredibilă a fotografului oficial al celebrei reviste Vogue din Paris
Românii care ar putea să schimbe piaţa imobiliară din Marea Britanie. Invenția lor i-a adus în atenția guvernului britanic
Luiza Petre, medicul român care vrea să-i slăbească pe americani cu suplimente inspirate de răciturile bunicilor din Suceava
Frații Florin și Bogdan Danu, preoții care înalță catedrale în sufletele copiilor flămânzi din satele sărace din Teleorman
Poveştile românilor care ne fac mândri, în ediţiile de sărbătoare "România, te iubesc!"
Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu
Două românce au unit sute de mii de români pentru a-și îndeplini visul: să construiască primul spital pentru copiii cu cancer