Ce cuprinde un meniu de Paște. Cum sa pregătești fiecare fel de mâncare tradițional
Paștele este a doua cea mai mare sărbătoare din an, după Crăciun. Creștinii celebrează Învierea lui Iisus, iar slujba de la miezul nopții este cea mai importantă din întreg anul.
Obiceiurile și tradițiile de Paște diferă de la o regiune la alta, iar meniul tradițional pentru masa de Paște este și el divers, în funcție de zonă.
Ce trebuie să se afle pe masa de Paște la români
Aperitive de Paște
Ciorbe de Paște
Felul principal tradițional de Paște
Deserturi pentru masa de Paște
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Ca regulă generală, românii obișnuiesc să mănânce miel în ziua de Paște, iar ouăle roșii sunt nelipsite, ca simbol al sărbătorii.
Ce trebuie să se afle pe masa de Paște la români
Duminica Paștelui este o zi foarte importantă la români. În timp ce unii păstrează tradiția de a lua cina după slujba de Înviere, alții așteaptă ziua de duminică pentru a ciocni ouă și a mânca bucatele alese și preparate cu grijă, alături de familie și prieteni.
Un meniu tradițional de Paște cuprinde ouă roșii, drob, friptură de miel, sarmale, aperitive cu diverse legume, mezeluri, brânzeturi și fructe, cozonac, pască și alte prăjituri.
Fiecare familie va găti preparatele pe care le consumă de obicei de sărbători, fie că vorbim despre salată boeuf, sarmale, friptură și diverse prăjituri de casă.
Nelipsite de pe masa românilor de Paște sunt: ouăle roșii sau colorate, friptura de miel (sau porc), drobul de miel, cozonacul și pasca.
Chiar dacă unii oameni aleg să vopsească ouăle în diferite culori, simbolistica ouălor roșii își are rădăcinile în mai multe legende.
Una dintre cele mai cunoscute legende spune că Maria Magdalena a adus un coș cu ouă la mormântul lui Iisus Hristos ca ofrandă și pentru a-i aduce un omagiu. În timp ce femeia îl plângea pe cel răstignit, sângele lui Iisus a curs peste ouăle din coș și le-a colorat în roșu.
Tradiția a fost preluată mai apoi de creștini și a devenit o practică obișnuită de Paște.
O altă legendă spune că, în timpul Războiului de Independență din 1877, românii foloseau ouăle vopsite în roșu ca simbol al luptei pentru libertate și independență.
În general, ouăle vopsite în roșu reprezintă sângele lui Hristos, simbol al jertfei sale și al Învierii.
Aperitive de Paște
Nicio masă de Paște nu este completă fără aperitive. Acestea sunt feluri de mâncare ușoare, servite înainte de felul principal pentru a stimula pofta de mâncare.
Fie că sunt mici gustărele preparate în cuptor sau o varietate de salate și paste tartinabile, aperitivele sunt prezente la orice masă importantă.
Românii au câteva preparate nelipsite de pe orice masă de sărbătoare, iar dacă vorbim despre masa de Paște, drobul este principalul aperitiv.
Drobul este un fel de mâncare tradițional de Paște și se face din organele interne ale mielului, cum ar fi inima, ficatul, plămânii și rinichii, amestecate cu ouă, verdețuri și condimente. În interiorul amestecului de organe se pun ouă fierte, astfel încât fiecare felie tăiată să conțină și puțin ou.
Drobul se învelește în papură, membrana care acoperă organele interne ale mielului, apoi se coace într-o formă asemănătoare cu cea de cozonac, pentru a putea fi tăiat în feliuțe.
Printre aperitivele de Paște se mai numără clasica salată de vinete, salată de icre cu ceapă, pateu de casă, chifteluțe, șuncă, slănină, legume, măsline, o varietate de brânzeturi și mezeluri.
Aperitivele pot include mici coji de tartă umplute cu cremă de brânză, salată de crudități, salată de ardei copți sau pastă de jumări, o adevărată delicatesă pe care o poți găsi doar în România.
Totuși, pentru o masă ușoară, poți alege să pui pe masă ca aperitive de Paște puțin drob pe care să îl servești cu pâine prăjită și câteva legume precum roșii, ridichi, ceapă verde sau castraveți.
Există și varianta de a face drob din organe de pui sau porc, având în vedere că mulți oameni nu consumă carne de miel. Tradiția se păstrează și drobul nu lipsește de pe masa festivă, doar că rețeta suferă mici modificări. Este valabil și în cazul fripturii sau a ciorbei clasice de miel.
Ciorbe de Paște
Trebuie precizat că mesele de sărbătoare la români, precum masa de Paște sau de Crăciun, sunt extrem de bogate. Totul începe cu un pahar de tărie, urmat de aperitiv, ciorbă, felul principal și se încheie cu unul sau mai multe deserturi.
Nu e de mirare că aceste mese se întind pe parcursul unei zile întregi. Este o modalitate de a petrece timp cu familia și cei dragi, iar mâncarea nu face decât să aducă și mai multă bucurie celor prezenți.
Este binecunoscut faptul că românii iubesc ciorba. De fapt, mulți o mănâncă în fiecare zi. Există o mulțime de feluri de ciorbe, dar de Paște se mănâncă în mod tradițional ciorbă de miel.
Ciorba de miel nu intră la categoria preparatelor ușoare, ci dimpotrivă. Este o ciorbă tradițional românească destul de grea. Conține bucăți de carne de miel și adesea este îmbogățită cu un adaos de smântână și ouă bătute, pentru a deveni cremoasă.
De regulă, ciorba de miel se servește caldă, înainte de felul principal și este unul dintre preparatele tradiționale consumate de Paște.
Dar nu toată lumea agreează sau poate consuma carne de miel. Sunt mai multe motive pentru care mulți oameni se feresc de acest tip de carne. Unul dintre acestea ar fi mirosul sau gustul cărnii de miel, care sunt prea puternice.
Dar acest tip de carne poate fi și greu de digerat pentru persoanele care au probleme de digestie. Unii o evită pentru conținutul mare de grăsime, alții pur și simplu nu pot suporta gustul și mirosul.
De aceea, în multe gospodării se înlocuiește mielul cu carne de porc sau vită.
Cei care nu fac ciorba de miel vor face o ciorbă de afumătură cu cartofi, ciorbă din oase de porc sau ciorbă de vițel.
Felul principal tradițional de Paște
Pe mesele românilor vei găsi mereu acest fel principal tradițional de Paște: friptura de miel.
Fie că este la proțap, la cuptor sau pe grătar, este o tradiție să consumi carne de miel de Paște.
De regulă, carnea de miel se curăță și se aromatizează cu diverse condimente precum usturoi, cimbru, rozmarin, sare și piper.
Se gătește la foc lent, un timp îndelungat, până ce devine fragedă. Se servește cu diverse garnituri, de la legume la cuptor, piure de cartofi sau doar o salată verde. Din miel se poate prepara și o tocană, ca fel principal pentru masa de Paște.
Mielul este considerat un simbol al Reînvierii și al sacrificiului lui Iisus Hristos.
Este asociat adesea cu jertfa lui Iisus și este o tradiție adânc împământenită să fie mâncat de Paște.
De asemenea, mielul este văzut ca un animal curat și fără cusur. Consumat de Paște, mielul este considerat un simbol al sărbătorii și al înfrățirii.
Chiar dacă este tradițional de Paște, mielul poate fi înlocuit cu ușurință de porc sau vită, fie din considerente financiare, fie din preferință.
Deserturi pentru masa de Paște
Nu există masă de Paște fără un desert tradițional. De obicei, de Paște se mănâncă pască sau cozonac, dar adevărul este că cel mai adesea le vei găsi pe amândouă pe masă.
Cozonacul este desertul care se face de Paște și de Crăciun la români. Pe de altă parte, pasca este un desert tradițional care se face doar de Paște.
Este făcută dintr-un aluat asemănător cu cozonacul, dar umplută cu brânză dulce, ouă și stafide.
Umplutura conține brânză de vaci, ouă, lapte, coajă de portocală și zahăr. Deasupra se face o cruce din aluat împletit.
Pasca și cozonacul se pregătesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Sfântă, conform tradiției. Există o varietate de umpluturi pentru cozonac: de la rahat, nucă, mac, până la ciocolată sau combinații între acestea.
Deserturile se duc la slujbă în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite de preoți, apoi se duc acasă pentru a fi consumate după slujbă.
Dar printre deserturile pentru masa de Paște se numără și prăjituri precum cornulețe cu gem sau rahat, chec, plăcintă cu mere, fursecuri sau salam de biscuiți.
Deși ai zice că meniul tradițional pentru masa de Paște este deja unul bogat și variat, lucrurile nu se opresc aici. Vei găsi pe mesele românilor ouă roșii, ouă sau figurine de ciocolată, sărățele sau pateuri, tot felul de preparate dulci sau sărate și tradiționalul vin roșu, care se servește cu friptura de miel.
Merită menționat faptul că în zilele de sărbătoare, ar trebui să guști din toate preparatele câte puțin. Cantitățile mici sunt de preferat ca stomacul tău să se simtă confortabil și să ai o zi frumoasă.
De asemenea, după felul principal, nutriționiștii spun că ar fi bine să faci o plimbare de o oră, pentru a ajuta digestia. Într-o astfel de zi, consumul de apă este foarte important. Multe alimente te pot deshidrata, așa că este important să bei măcar doi litri de apă.
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: StirilePROTV
Etichete: paste, retete, miel, drob, retete de paste,
Dată publicare:
12-04-2023 15:27
