Un an la Cotroceni cu Nicușor Dan. De ce este criticat acum președintele României de unii dintre foștii săi susținători

La un an de la învestire, criticii îi reproșează președintelui Nicușor Dan că ar fi făcut unele compromisuri politice, în timp ce susținătorii îl încurajează pentru că ar fi rezistat în fața presiunilor.

Pe de altă parte, după doar un an de mandat, președintele Nicușor Dan nu mai are un Guvern, dar nici susținerea publică de la preluarea funcției. Un sondaj realizat recent de INSCOP arată că, dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii.

Nicușor Dan a intrat în istoria națională ca fiind primul candidat independent care a fost ales președinte al României. 

Principalele critici la adresa președintelui Nicușor Dan:

• Nicușor Dan a declarat public, în repetate rânduri, că va face public un raport privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, raport care include și informații despre fostul candidat Călin Georgescu. Acest raport nu a fost publicat nici după un an de mandat. El a precizat explicit că aproximativ 90% din informațiile deținute pot fi făcute publice și că acest lucru se va întâmpla „în mod sistematic”, în cursul anului 2026. Declarațiile au fost făcute în interviuri și declarații oficiale, dar și în contexte internaționale (reuniuni europene).
• Nicușor Dan a anunțat și a promis inițierea unui „referendum” (consultare) în rândul magistraților, ca răspuns la ceea ce el a numit o criză gravă în sistemul de justiție.
• Nicușor Dan a fost criticat public pentru numirile făcute la conducerea marilor parchete (Parchetul General, DNA și DIICOT), iar o parte importantă a criticilor a vizat presupusa influență a PSD asupra acestor decizii. USR, lideri ai societății civile și foști susținători ai lui Nicușor Dan au acuzat că numirile „au marca PSD” și că procesul a fost influențat de Ministerul Justiției condus de un ministru PSD.
• Nicușor Dan a fost criticat public pentru faptul că nu a intervenit explicit pentru a-l susține pe premierul Ilie Bolojan înainte și în timpul moțiunii de cenzură prin care Guvernul Bolojan a fost demis de PSD și AUR la 5 mai 2026. Criticile au apărut însă într-un context în care președintele a invocat limite constituționale și rolul său de mediator. În prezent, România se confruntă cu o criză politică și guvernamentală, care riscă să producă efecte grave și în economie.
• Nicușor Dan a fost criticat public pentru faptul că, până în prezent, nu au fost numite noile conduceri ale SRI și SIE.
• Nicușor Dan a fost criticat pentru afirmații cu conotații negative la adresa UE - în special la discursul din 9 mai 2026 (Ziua Europei), când a spus că Uniunea Europeană a făcut și greșeli - dar și pentru că a participat la un consiliu internațional controversat, inițiat de Donald Trump, fiind chiar ”acuzat” de ”trumpism”.

Contextul politic fără precedent în care Nicușor Dan a ajuns la Palatul Cotroceni

Nicușor Dan a ajuns la Palatul Cotroceni într-un context politic fără precedent în istoria recentă a României, marcat de anularea alegerilor prezidențiale, acuzații de interferențe externe și reluarea integrală a scrutinului. Totul a început pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. La acel moment, Nicușor Dan, aflat încă în funcția de primar general al Capitalei, a susținut public decizia CCR, pe care a numit-o „o zi bună pentru democrație”.

La zece zile după anularea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura ca independent și a vorbit despre un „eșec” al statului, insistând însă că populația trebuie convinsă că măsura a fost necesară pentru protejarea procesului democratic.

În acest climat de neîncredere și polarizare, alegerile prezidențiale au fost reluate în primăvara anului 2025. Primul tur a avut loc pe 4 mai, iar în finala prezidențială au intrat Nicușor Dan și liderul AUR, George Simion. Turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, s-a încheiat cu victoria lui Nicușor Dan.

La 26 mai 2025, a depus jurământul în Parlament și și-a început oficial mandatul de președinte. În discursul inaugural, a afirmat că „statul român are nevoie de o schimbare fundamentală”, promițând reforme în limitele statului de drept.

Prima lună la Cotroceni: între criza bugetară și formarea Guvernului

La scurt timp după instalare, președintele a convocat consultări informale cu ”partidele pro-europene”, principalele discuții vizând deficitul bugetar și măsurile necesare pentru reducerea cheltuielilor publice.

În luna iunie 2025, negocierile pentru formarea noului Executiv au continuat într-un climat politic tensionat. Președintele a exclus varianta alegerilor anticipate și a transmis că își dorește un guvern pro-occidental, capabil să gestioneze dificultățile economice și să mențină direcția euro-atlantică a României.

În prima conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, la începutul lunii iunie, Nicușor Dan a declarat că discuțiile politice sunt concentrate în primul rând pe programul de guvernare și mai puțin pe împărțirea funcțiilor.

Pe plan extern, începutul mandatului a fost marcat de mesaje privind menținerea orientării pro-europene și euro-atlantice a României. Nicușor Dan a transmis că România își păstrează angajamentele față de Uniunea Europeană și NATO și a insistat asupra importanței consolidării relațiilor cu partenerii occidentali, într-un context sensibil după anularea alegerilor din 2024.

Desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier a avut loc pe 20 iunie 2025, la 25 de zile după preluarea mandatului prezidențial. Președintele a explicat public durata negocierilor prin faptul că formarea unui guvern susținut de mai multe partide presupune, în mod normal, discuții îndelungate în democrațiile consolidate, mai ales în contextul unor măsuri „sensibile și dificile”, precum corectarea deficitului bugetar.

Problemele fiscale și serviciile secrete ale României

În luna iulie 2025, președintele României, Nicușor Dan, a intervenit public în dezbaterea privind măsurile fiscale adoptate de Guvern, explicând motivele care au stat la baza majorării TVA la 21%, deși anterior afirmase că taxa nu va fi crescută.

În declarațiile făcute pe 14 iulie, șeful statului a susținut că măsura are un caracter provizoriu și a fost determinată de presiunea piețelor financiare și de nivelul ridicat al deficitului bugetar.

Tot pe 14 iulie 2025, președintele a abordat și tema numirii noilor conduceri ale Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe. Nicușor Dan a declarat că desemnările vor fi făcute după consultări cu partidele politice parlamentare, subliniind că nu dorește să înainteze propuneri care să fie respinse în Parlament.

Tema numirii conducerilor civile ale Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe s-a aflat constant în atenția publică și mediatică în primul an de mandat al președintelui Nicușor Dan, pe fondul vacantării prelungite a celor două funcții și al importanței strategice asociate acestora.

Subiectul a revenit periodic în conferințe de presă, interviuri și dezbateri politice, în condițiile în care șeful statului a fost întrebat în repetate rânduri când vor fi făcute nominalizările pentru conducerea celor două servicii. De fiecare dată, Nicușor Dan a invocat necesitatea unor consultări cu partidele parlamentare și nevoia de a evita situația în care eventualele propuneri ar putea deveni subiectul unor „jocuri politice” sau ar putea fi respinse în Parlament, validarea conducerilor SRI și SIE depinzând de votul Legislativului.

Cu toate acestea, la un an de la preluarea mandatului, șeful statului nu a anunțat un calendar clar pentru nominalizări și nici numele unor candidați avuți în vedere.

Prima vizită oficială externă

Prima vizită oficială externă a lui Nicușor Dan în calitate de președinte al României a avut loc la 10 iunie 2025, în Republica Moldova, în cadrul căreia a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova. La 31 august 2025, Nicușor Dan a efectuat o nouă vizită în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Limbii Române. Programul a inclus participarea la evenimente oficiale și culturale organizate la Chișinău și în municipiul Strășeni, precum și o întrevedere cu Maia Sandu la Reședința de Stat.

La 12 august 2025, Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună de susținere a Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia. Documentul sublinia necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și arăta că o eventuală soluție de pace nu poate fi stabilită fără participarea Kievului. Președintele României a transmis că România își va menține sprijinul pentru Ucraina în coordonare cu partenerii europeni și euroatlantici.

Nicușor Dan s-a declarat mulțumit de activitatea sa, după 100 de zile de mandat

Pe 4 septembrie 2025, Nicușor Dan a declarat că și-a atins principalele obiective în primele 100 de zile de mandat, menționând stabilitatea guvernamentală, menținerea sub control a deficitului bugetar și consolidarea prezenței externe a României.

Președintele a afirmat atunci că este mulțumit de rezultatele obținute în această perioadă, pe care a descris-o drept una marcată de provocări interne și externe, și și-a acordat o notă între 7 și 8, motivând că este o persoană exigentă.

Nicușor Dan a precizat atunci că una dintre principalele provocări ale începutului de mandat a fost formarea unui guvern stabil, obiectiv despre care spune că a fost atins prin constituirea unei coaliții funcționale, în contextul politic complicat generat de anularea alegerilor prezidențiale.

În ceea ce privește situația economică, președintele a susținut că deficitul bugetar se afla „sub control” și a subliniat importanța menținerii statutului României de țară recomandată investitorilor.

Șeful statului a vorbit și despre componenta de politică externă, afirmând că România a avut o prezență internațională „consistentă” în primele sale 100 de zile de mandat, prin participări la reuniuni și discuții bilaterale. Potrivit acestuia, aceste demersuri au fost necesare pentru a transmite partenerilor externi direcția politică a României după anularea alegerilor prezidențiale și pentru restabilirea încrederii în stabilitatea democratică a țării.

Nicușor Dan și-a ales echipa de lucru la Cotroceni

În 6 octombrie 2025, Nicușor Dan, și-a anunțat oficial echipa de la Administrația Prezidențială. Pe zona de politică internă, președintele l-a numit consilier prezidențial pe Ludovic Orban, fost prim-ministru al României, rolul său fiind acela de a consilia președintele în relația cu partidele politice, Parlamentul și marile teme interne.

În domeniul politicii externe, Marius Lazurca, fost ambasador al României, a fost numit consilier prezidențial. El a primit responsabilitatea coordonării dosarelor de politică externă și a relațiilor diplomatice strategice. Pentru componenta afacerilor europene, președintele l-a desemnat pe Valentin Naumescu, profesor universitar și analist de politică externă.

Totodată, președintele Nicușor Dan a numit și consilieri onorifici. Eugen Tomac a primit rolul de consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, iar Andrei Popovici a fost desemnat consilier onorific pentru economie.

Nicușor Dan, interviu pentru Știrile Pro TV: Războiul hibrid și corupția, incluse în Strategia națională de apărare a țării

Nicușor Dan a explicat, într-un interviu pentru Știrile ProTV în 13 octombrie 2025, că Strategia Națională de Apărare va cuprinde două direcții majore: combaterea războiului hibrid atribuit Federației Ruse și tratarea corupției ca vulnerabilitate de securitate națională.

Șeful statului a declarat că strategia menționează explicit amenințările legate de atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și influența Rusiei în rețelele sociale. În acest context, el a anunțat crearea unor structuri operaționale coordonate la nivelul CSAT pentru reacții mai rapide împotriva războiului hibrid.

În privința corupției, Nicușor Dan a spus că își dorește „atacarea frontală” a fenomenului și implicarea Serviciul Român de Informații în identificarea cazurilor care pot afecta securitatea națională, cu respectarea strictă a separării dintre serviciile de informații și parchete. Președintele a precizat că SRI ar urma să furnizeze informații către procurori, fără a interveni ulterior în anchetele penale.

Nicușor Dan a mai afirmat că noua strategie va consemna explicit influența Rusiei în alegerile din noiembrie anul trecut, invocând concluziile prezentate de Parchetul General privind interferența rusă.

Ludovic Orban, cunoscut pentru poziția sa anti PSD, a fost eliberat din funcție de Nicușor Dan

Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 noiembrie 2025 că președintele și Ludovic Orban „au decis de comun acord încheierea colaborării”, precizând că decizia a fost luată „în termeni amiabili”.

Orban - cunoscut pentru pozițiile sale politice împotriva PSD - a ocupat postul doar aproximativ o lună și jumătate.

El a declarat public că despărțirea a fost inițiativa președintelui, nu o demisie voluntară. Într-o conferință de presă și în declarații ulterioare, Orban a afirmat că a aflat că nu mai face parte din echipa prezidențială după o singură discuție contradictorie cu Nicușor Dan, legată de o declarație privind folosirea imaginii președintelui în campania pentru Primăria Capitalei.

Nicușor Dan a confirmat existența unor divergențe și a explicat public decizia. Președintele a declarat că, atunci când un consilier exprimă în mod repetat poziții diferite față de cele ale președintelui, colaborarea nu mai poate continua, calificând situația drept „o telenovelă”.

Nicușor Dan, absent de la Forumul de la Davos

Nicușor Dan a decis să nu participe la Forumul Economic de la Davos care a avut loc între 19 și 23 ianuarie.

Explicațiile oficiale au fost oferite ulterior de consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca. Acesta a declarat că agenda președintelui este concentrată pe gestionarea unor priorități interne și că decizia de a rămâne în țară a fost discutată în cadrul Administrației Prezidențiale. Potrivit acestuia, nu existau în acel moment suficiente obiective și strategii concrete care să justifice participarea președintelui la forumul economic.

Deși președintele nu a participat la forum, România a fost reprezentată la World Economic Forum Annual Meeting 2026 de o delegație guvernamentală extinsă.

Scandalul din justiție

Nicușor Dan a reacționat public în mai multe rânduri după difuzarea documentarului „Justiție capturată”, realizat de Recorder în decembrie 2025, validând gravitatea problemelor semnalate și cerând măsuri instituționale pentru investigarea lor.

Președintele a afirmat că „cel mai simplu este să ne revoltăm și să aruncăm vina generic, dar mai greu este să rezolvăm problemele din justiție”.

El a recunoscut explicit rolul factorului politic în slăbirea luptei anticorupție, susținând că numirile procurorilor-șefi au fost politizate și că reducerea eficienței mecanismelor anticorupție are cauze politice. Totodată, el a criticat lipsa unei voințe reale de reformă la nivelul Ministerului Justiției.

În același timp, Nicușor Dan a insistat că soluțiile trebuie să vină din interiorul sistemului judiciar. El a subliniat că acuzațiile și faptele prezentate în documentar trebuie investigate instituțional, că opiniile trebuie susținute prin probe și că magistrații ar trebui să formuleze sesizări oficiale, nu doar să facă declarații publice.

Președintele a anunțat că a început lucrul la un raport privind problemele din justiție și a lansat un apel direct către magistrați să îi transmită informații și sesizări din interiorul sistemului

În zilele următoare, Nicușor Dan a explicat că a primit sute de pagini de documente de la judecători și procurori, constând în sesizări, relatări și materiale considerate relevante pentru evaluarea stării justiției.

În paralel, Nicușor Dan a invitat magistrații la discuții directe la Palatul Cotroceni, anunțând întâlniri „fără limită de timp”, atât publice, cât și confidențiale. Potrivit președintelui, întâlnirile au fost organizate în mai multe runde, individual și în grupuri, fără accesul presei la cele confidențiale.

Ulterior, președintele a anunțat și a promis inițierea unui „referendum” (consultare) în rândul magistraților ca răspuns la ceea ce el a numit o criză gravă în sistemul de justiție, cu o întrebare-cheie despre dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup. În prezent, nu se știe dacă acest referendum va mai fi organizat sau când va fi organizat.

Nicușor Dan, despre acuzațiile de plagiat aduse fostului ministru PSD al Justiției: Sunt bătălii mai importante în care să mă implic

Scandalul de plagiat în care a fost împlicat fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, a accentuat tensiunile din coaliție, iar publicul și chiar unii lideri din partidele de la guvernare i-au cerut lui Nicușor Dan să intervină pe acest subiect.

Nicușor Dan a declarat, în legătură cu acuzațiile de plagiat aduse ministrului Justiției, Radu Marinescu, că are „bătălii mai importante” în care să se implice decât acest subiect, nota Agerpres. El a spus că, în anii ’90–2000, plagiatul era o practică frecventă în universitățile din România, tolerată de unii profesori coordonatori, iar o parte dintre cei implicați fac parte și astăzi din elita politică.

Totodată, președintele a subliniat că prioritățile sale sunt justiția, combaterea evaziunii fiscale și un proiect economic pentru România, nu comentarea punctuală a acestui caz.

Nicușor Dan, la căderea Guvernului Bolojan: ”Trebuie să fiu mediator”

După asumarea pachetelor de reforme și a bugetului pe 2026 după 79 de zile de la începutul anului, în coaliția de guvernare tensiunile au crescut în mod constant, confruntările fiind, în special între PSD și PNL-USR.

PSD, AUR și alte grupuri parlamentare au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzând Executivul de măsuri economice haotice, vânzarea activelor statului și lipsa consultării în coaliție. Moțiunea a fost votată în Parlament și a dus la demiterea Guvernului, care a intrat în regim interimar.

Nicușor Dan a fost criticat pentru faptul că nu a intervenit public pentru a‑l susține pe premierul Ilie Bolojan înainte de demiterea Guvernului Bolojan, iar justificarea invocată de președinte a fost rolul său de ”mediator” și lipsa unui atribut constituțional pentru a se poziționa de partea uneia dintre taberele politice.

În aprilie 2026, Nicușor Dan a refuzat să spună dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan, declarând că există o „poziție ireconciliabilă între două părți” din coaliție și că „trebuie să fiu mediator”. El a spus clar că un mesaj de susținere nu ar fi constituțional în acel moment. Această poziție a generat critici publice.

Cu aproximativ două săptămâni înainte de moțiunea de cenzură, președintele a reiterat că își păstrează rolul de mediator în conflictul PSD–PNL și că nu are un atribut constituțional pentru a interveni în susținerea premierului.

Criticile au apărut atât din zona politică, cât și în spațiul mediatic, unde i s‑a reproșat că lipsa unei susțineri ferme pentru Bolojan a slăbit poziția Guvernului înainte de votul moțiunii.

Ilie Bolojan însuși a confirmat că președintele nu i‑a cerut demisia și că relația a fost una instituțională, dar a admis că problemele din coaliție țin de partide, nu de Cotroceni, declarații care au alimentat percepția de pasivitate a președintelui.