Guvernul Bolojan a picat. Moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut cu 281 voturi „pentru”

UPDATE 15:10 Cât mai are de stat la Palatul Victoria cabinetul lui Ilie Bolojan

Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.

Căderea Guvernului deschide o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.

Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.

Conform Constituției României, situația este reglementată clar:

Citește și

Ilie Bolojan: „Nu poți moderniza România cu 15% în Parlament. În următorii doi ani trebuie să reorganizăm partidul”

„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”

Astfel, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.

Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Practic, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.

Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un premier interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.

Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.

Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.

Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”

Mai multe detalii AICI.

UPDATE 14:50 Cătălin Predoiu (PNL), după căderea Guvernului: „Nu trebuie să abandonăm guvernarea”

Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a declarat, marţi, după ce a fost votată moţiunea de cenzură, că nu trebuia să se ajungă în această situaţie, iar negocierile trebuiau să continue.

„PNL este un partid cu relevanţă strategică pentru România”, susţine Predoiu, adăugând că liberalii nu trebuie să abandoneze guvernarea.

„În niciun caz nu trebuia să ajungem în acest punct în care s-a ajuns. Soluţia moţiunii nu este una benefică pentru România. Ar fi trebuit să se continue discuţiile, negocierile, până când, vorba unui fost premier liberal – Stolojan - se câdea sub masă”, a declarant, marţi, Cătălin Predoiu, după votul moţiunii.

El apreciază că PNL şi Ilie Bolojan nu meritau această moţiune de cenzură.

„Este foarte multă emoţie în partid (…)PNL trebuie să aleagă în a se grăbi cu o decizie pripită şi de a fugit de responsabilitatea guvernării, sau a cântări ce opţiuni are, şi să continue mai departe să-şi asume aceste responsabilităţi. Le vom discuta în partid”, a mai declarant Predoiu.

„Opinia mea este că trebuie să cântărim în acest moment şi să luăm cea mai bună decizie. Cea mai bunã decizie pentru PNL este să continue guvernarea, să-şi lase optiunile deschise si sa vedem ce se intampla in zilele urmatoare”, afirmă Predoiu, adăugând, însă, că rezoluţiile adoptate anterior să nu mai existe o colaborare cu PSD nu sunt incompatibile cu declaraţia sa.

UPDATE 14:27 Sorin Grindeanu: Există viață după moțiune. Bolojan trebuie să-și dea demisia

După confirmarea oficială a votului din Parlament, respectiv a faptului că moțiunea de cenzură a trecut, deci guvernul Bolojan este demis, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că PSD a încercat să reducă tensiunea publică și să mențină punțile cu alte partide.

„Așa cum ați văzut, eu nu mi-am dorit să iau cuvântul, pentru că cred că tot noi, împreună, trebuie să consturim o majoritate”.

Moțiunea a fost adoptată cu un vot record, iar „asta spune ceva”, a explicat Sorin Grindeanu care a subliniat că moțiunea s-a bucurat de sprijinul masiv al parlamentarilor.

„Cred că ar fi normal ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor. Eu mi-aș dori ca rapid, la Cotroceni, împreună cu celelalte partide, să găsim o soluție să mergem înainte.”, a spus președintele PSD.

Grindeanu a mai precizat că PSD nu va susţine guverne minoritare.

„Eu nu vreau şi n-o să ies din ceea ce v-am spus şi până acum. Aşa cum am făcut apel la ceilalţi colegi din Parlament, de la alte partide politice, să încerce să se ocupe de partidele lor, nu o să auziţi de la mine să dau lecţii cu celor de la PNL sau sfaturi celor de la USR. E treaba domniilor lor să-şi decidă viitorul politic. Eu pot să vorbesc doar în numele PSD-ului şi spun următorul lucru, că PSD-ului este dispus rapid la găsirea unei soluţii, că îmi doresc să avem rapid un guvern, că toate opţiunile sunt deschise”, a subliniat Grindeanu.

UPDATE 14:15 Moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut în Parlament. Ce se întâmplă cu Guvernul

Moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut în Parlament. Guvernul Bolojan a fost demis 281 voturi, după cum a arătat numărătoarea finală.

Legea stabilește că dacă moțiunea de cenzură trece, Guvernul este demis automat. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Executivului către președintele României. Din acel moment, Guvernul nu mai are puteri depline și va funcționa doar ca interimar, ocupându-se strict de administrarea treburilor publice curente, până la instalarea unui nou cabinet.

Situația în care pică guvernul este reglementată de Articolul 110 din Constituția României, care prevede:

„Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.”

Tot acest articol stabilește și faptul că: „Guvernul al cărui mandat a încetat [...] îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”

După căderea Guvernului, urmează consultările politice organizate de președintele României. La Palatul Cotroceni sunt invitate toate partidele parlamentare pentru a identifica o majoritate capabilă să susțină un nou Executiv.

În urma acestor discuții, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru.

Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru formarea echipei guvernamentale, elaborarea programului de guvernare și solicitarea votului de încredere în Parlament

Dacă obține majoritatea voturilor, noul Guvern este învestit oficial.

UPDATE 14:00 Votul s-a încheiat

Deputații și senatorii și-au exprimat votul, începe numărarea voturilor.

UPDATE 13:10 A început votul moțiunii

După terminarea timpului alocat discursurilor, președinții celor două camere ale Parlamentului au anunțat începutul procedurii de vot.

În Parlamentul României, votul asupra moțiunii de cenzură este, în mod tradițional, secret și se exprimă prin bile. Fiecare parlamentar primește două bile – una albă și una neagră – și le introduce în urne diferite, în funcție de opțiunea sa. Acest sistem are rolul de a proteja libertatea de vot și de a reduce presiunile politice directe.

Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este necesară majoritatea absolută a parlamentarilor, adică jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor. Nu contează câți parlamentari sunt prezenți la vot, ci numărul total al mandatelor. De exemplu, într-un Parlament cu 463 de aleși, pragul necesar este de 233 de voturi favorabile. Dacă acest număr este atins sau depășit, moțiunea este considerată adoptată.

UPDATE 13:06 Cursul euro-leu, nivel record înainte de votul din Parlament

Cu câteva minute înainte de începutul sesiunii de vot, BNR a comunicat noul curs valutar leu-euro. Banca Națională a României a anunțat un curs oficial de 5,218 lei/euro, record negativ al tuturor timpurilor, la doar o zi după un alt record istoric. Anunțul a fost făcut cu doar câteva minute înainte de începerea votului din Parlament pe moțiunea de cenzură a PSD-AUR.

Cotația BNR este anunțată zilnic în jurul orei 13.

Cotația BNR este una informativă. Ea este însă cea care „dă tonul” pe piața valutară și, în unele cazuri, este cea luată în calcul în anumite tipuri de contracte sau de plăți care necesită un curs de conversie.

Mai multe detalii AICI.

UPDATE 13:05 Sorin Grindeanu: „Inițial nu am vrut să iau cuvântul”

Președintele PSD a luat cuvântul la pupitrul Parlamentului asta deși, inițial, sursele politice au indicat faptul că nu ar fi vrut să ia cuvântul.

„Initial n-am vrut să iau cuvântul pentru că eu consider că există viață și după acest vot”, și-a început Sorin Grindeanu intervenția.

„Inițial n-am vrut să iau cuvântul la această moțiune, pentru că eu consider că există viață și după acest vot și consider că tot noi trebuie să găsim o soluție pentru a merge mai departe. Dar trebuie să fac două precizări vis-a-vis de ceea ce a spus prim-ministrul Ilie Bolojan. Baroni? Vreți să vorbim despre banii primiți de Bihor și de Oradea în ultimii ani? Și nu vorbesc de bani europeni.

Vorbesc de banii de la bugetul de stat pentru proiecte adevărat, în special de infrastructură. Aeroporturi? Vreți să vorbim de aeroportul din Oradea? Dacă se susține economic acest aeroport, înseamnă că nu mai înțelegem lucrurile din punct de vedere economic. Vă rog să verificați câți pasageri sunt pe cursele subvenționate de Consiliul Județean de la Oradea la Varșovia.

Curse subvenționate. Trei. Ați venit și ne-ați spus despre selecțiile de la companiile de stat.

Știți că la Energie, în ultimii 10 ani, PSD-ul a fost 10 luni. În rest, dumneavoastră, de la PNL. Și mai e un lucru.

Da, la Energie selecțiile au fost întoarse, când era ministru... majoritatea, când era ministru un reprezentant al PNL. Iar la Transporturi au fost întoarse din cauza asta două persoane.

Ghici cine? Pupilul dumneavoastră Foghiș, de la Oradea, care acum este la SAPE cu 50.000 de lei pe lună. 50.000 de lei pe lună, atât ia! Și al doilea, dacă vă spune ceva, domnul Mihai Barbu, fostul trezorier PNL. Acestea sunt cele două selecții care n-au fost acceptate de către Comisia Europeană.

Atât am avut de spus. Vă mulțumesc! ”, a declarat Sorin Grindeanu.

UPDATE 12:50 Diana Buzoianu (USR): Această criză deja îi costă pe români

„Avem o veste bună și o veste proastă pentru români. Și o să încep cu vestea proastă. Vestea proastă este că acest circ, această criză fabricată în laboratoarele de la București și de la Moscova, deja îi costă pe români. Deja românii plătesc. 2,2 miliarde de euro plătim ca să nu se prăbușească leul.

2,2 miliarde de euro am plătit deja pentru mârșăvia politicianistă pe care ați numit-o pompos moțiune de cenzură. 

Vestea bună însă este că românii, deja, astăzi, văd foarte clar cum se separă apele în politica din România. PSD mai este proeuropean doar cu steagul, când și-l pune pe la conferințele de presă.

Altfel, românii, care astăzi nu mai vor hoție, românii care nu mai vor clientelism peste clientelism, toți acești români văd pe cine te poți baza și pe cine nu. România nu mai poate să fie un stat captiv al unor parlamentari și al unor oameni politici care pur și simplu așteaptă să se rotească puterea politică ca să aibă acces la privilegii grupurile de interese.

Grupurile de interese m-am întâlnit cu ele din primele zile de mandat. Ele erau cele care se luptau să fie protejate clădirile ilegale de pe plaje. Ele erau cele care se luptau ca balastierele să fie în continuare ascunse, balastierele ilegale. Da, și aceste grupuri sunt tare supărate. Pentru că, în momentul de față, această moțiune nu este, de fapt, despre oameni, nu este despre interesul lor, nu este despre economie.

Este pur și simplu despre privilegii. Sunteți disperați, aveți o groază teribilă în dumneavoastră pentru că pur și simplu vedeți că se închid robinetele, robinetele cu banii publici care înainte ajungeau în buzunarele dumneavoastră”.

UPDATE 12:40 UDMR: Este iresponsabilitate să destitui un guvern fără să vii cu soluţii

Senatorul UDMR Turos Lóránd a afirmat, marţi, la dezbaterea moţiunii de cenzură că este o iresponsabilitate să destitui un guvern fără să vii cu soluţii şi consideră că cei care iniţiază o moţiune de cenzură au obligaţia morală de a oferi alternative înainte de a arunca în aer o guvernare.

„Nu e cazul să vânăm vrăjitoare, să arătăm cu degetul spre presupusul vinovat din cauza căruia s-a destrămat această coaliţie care pro-democratice, pro-europene. Dar un lucru este cert, este iresponsabilitate să destitui un guvern fără să vii cu soluţii. Nu doriţi acest guvern, nu-l mai doriţi premier pe domnul Ilie Bolojan, e clar. Dar cine va guverna dacă pleacă acest guvern? Ce soluţii viabile puteţi oferi? Ce majoritate va vota şi va susţine un guvern stabil şi care vor fi priorităţile noului guvern?”, a transmis Turos Lóránd.

El a mai declarat că iniţiatorii moţiunii de cenzură trebuie să ofere alternative înainte de a arunca o guvernare în aer.

„Chiar dacă în sistemul constituţional român nu există instrumentul moţiunii constructive, cei care iniţiază o moţiune de cenzură au obligaţia morală de a oferi alternative înainte să arunce în aer o guvernare. Din partea UDMR, poziţia noastră este foarte clară. Nu vom vota această moţiune de cenzură. Nu pentru că nu există probleme. Există şi sunt serioase. Dar credem că în acest moment responsabilitatea politică înseamnă să nu adăugăm instabilitate peste o realitate deja complicată”, a mai transmis senatorul UDMR.

UPDATE 12:35 Declarație surprinzătoare a unui senator AUR pentru corespondenta Știrilor ProTV

„Sunt de acord cu unele măsuri”, a declarat Corneliu Negru pentru Teodora Suciu, corespondenta ProTV în Parlament. Printre acestea se numără cele legate de energie și cumulul pensie-salariu.

UPDATE 12:20 George Simion: „Noi nu suntem de vânzare, noi nu suntem trădători”

Liderul AUR, George Simion, a transmis în Parlament la votarea moțiunii de cenzură împotriva lui Bolojan că țara nu e de vânzare și că partidul nu e trădător.

De asemenea, el a menționat că președintele Nicușor Dan a ales să îl sacrifice astăzi pe Ilie Bolojan.

„Vreau să vă spun că astăzi are loc prezentarea raportului unui an de președenție sub Nicușor Dan: deznădejde, dezbinare și sărăcie. El alege să îl sacrifice pe loialul tovarăș de drum, care probabil se prefigura a fi competitor electoral în mintea lui încâlcită. Nu a fost ușor, a fost Nicușor. O coaliție care își spunea pro-europeană și se baza pe trădare, cere capul lui Moțoc. Am primit mesaje și apeluri și mi s-a spus că li s-a zis cum să voteze moțiunea. Mesajul nostru e clar. Noi nu suntem de vânzare, noi nu suntem trădători”.

„Minciuna nu mai ține și, din păcate, lovitura de stat ați dat-o voi în decembrie 2024. Am auzit despre moțiuni verzi și uscate, că e cel mai mare tun financiar. Tunul financiar a însemnat achiziția a 120 de milioane de vaccinuri. Ați generat sărăcie pentru că nu ați tăiat privilegii, în schimb ați luat de la mame, pensionari, de la categoriile vulnerabile. E timpul ca prin votul de azi din Parlament să se audă vocea românilor....Ne asumăm o guvernare viitoare, să redea speranța românilor”, a mai spus liderul AUR.

Mai multe detalii AICI.

UPDATE 12:10 Reacția PSD după discursul lui Ilie Bolojan

Sorin Grindeanu nu va vorbi în plenul Parlamentului, transmit surse politice pentru Știrile ProTV. Grindeanu este președintele PSD, cel mai mare partid parlamentar, cea mai mare formațiune din fosta coaliție și principalul partid care a susținut moțiunea împotriva de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.

Senatorul PSD Radu Ștefan Oprea a fost primul care i-a dat replica lui Ilie Bolojan. El a explicat că pe premier „nu-l interesează schimbarea în bine”.

 „Imparatul nu este doar gol, este cinic și lipsit de transparență”, a mai adăugat senatorul.

UPDATE 11:35 Ilie Bolojan, discurs în fața Parlamentului

„Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum, nu în Guvern?”, le-a transmis premierul parlamentarilor după ce Daniel Zamfir a citit moțiunea de cenzură.

Ilie Bolojan a numit moțiunea PSD-AUR „mincinoasă” și „cinică”, explicând faptul că aceasta se bazează pe date false și nu a luat în calcul contextul în care se află acum România.

„Această moțiune face vorbire despre societăți comerciale, despre cum s-a guvernat și despre o metaforă care deranjează. Ea are o fractură logică, mai ales din partea celor de la PSD care au contrasemnat-o sau citit-o. Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost? Nu ați fost în Guvern? Dacă nu e adevărată, mi-ar fi rușine”, a adăugat Bolojan. 

„PSD nu și-a asumat postul de premier, ci au lăsat pe alții să își asume....Mi-am asumat funcția știind că vine la pachet cu responsabilități uriașe și știam că nu o să atragă simpatia cetățenilor”, a continuat premierul Bolojan.

Bolojan le-a mai explicat parlamentarilor că deficitul a coborât la 7,9 din PIB și că prin acțiunile executivului pe care îl conduce Români a câștigat încrederea piețelor. De asemeneam el a mai adăugat că veniturile statului au crescut în ultima perioadă. „Am menținut investițiile, sunt de 165 de miliarde, 8% din PIB și nu e ușor să faci asta. Am renegociat PNRR-ul, am plătit datoriile restante față de constructori”.

„Am redus sporurile și cheltuielile de personal, dacă ne uităm au scăzut cu 5%, dar trebuie continujată măsura. Am revenit cu reducerea de 10% în administrație”.

„În primele luni, PSD a ales să joace rolul opoziției din interiorul guvernului. E foarte neplăcut să participi dimineața la o ședință de guvern, să plece apoi pe surse ce nu s-a discutat. Sperând că în fața măsurilor care n-au fost ușoare, unii vor rămâne cu decontul și alții vor scăpa cu nota de plată. Electoratul a fost pierdut în 2024 și 2025, când nu l-am respectat, când guvernele de atunci, din care am făcut parte și noi, au venit cu promisiuni care n-au fost respectate”, a mai spus Bolojan.

„Cum am ajuns aici? Au fost trei faze. Într-o primă fază, în primele luni, Partidul Social-Democrat a ales să joace rolul opoziţiei din interiorul guvernului. Şi sunt oameni aici care veneau la şedinţele de coaliţie. E foarte neplăcut să participe la o şedinţă de coaliţie, să plece după aceea pe surse ce nu s-a discutat sau doar parţial adevărat, iar seara să vezi la televizor că nu mai e valabil ce s-a stabilit la ora 13 sau la ora 14, sperând că, în faţa măsurilor care au fost luate, care nu au fost uşoare, aşa este, unii vor rămâne cu decontul, vom identifica un vinovat şi alţii vor scăpa de nota de plată în aşa fel încât să recupereze eventual electoratul pierdut. Dar nu a reuşit asta. Pentru că electoratul a fost pierdut în 2024 şi 2025 când nu l-am respectat, când guvernele de atunci, în care şi noi am făcut parte, au venit cu promisiuni care nu au putut fi onorate şi în care le-am creat nişte aşteptări în care statul le poate da ce nu are”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, în plen. 

„În toată această perioadă, am răbdat, m-am făcut că nu văd ce vede toată lumea, că nu aud, sperând şi crezând că, pentru ţara noastră ca să meargă lucrul înainte merită să suporţi, merită să pierzi, dar n-a fost suficient. După ce am luat primul val de măsuri care era necesar, am început să lucrăm la reducerea cheltuielor statului, şi am generat supărarea baronilor locali, care nu au mai putut folosi puşculiţa statului ca şi rezervă pentru proiecte fără acoperire, pentru incompetenţă”, a mai declarat premierul Bolojan în plenul reunit, la dezbaterea moţiunii de cenzură.

UPDATE 11:10 „Decalogul” primit de parlamentari înainte de ședința plenului

Senatorii și deputații au primit câte o foaie de hârtie pe care se află un „decalog” cu zece „consecințe grave” pentru România dacă moțiunea PSD-Aur va fi adoptata:

DECALOG: 10 CONSECINȚE GRAVE PENTRU ROMÂNIA DACĂ MOȚIUNEA ESTE ADOPTATĂ

1. Euro se scumpește și puterea de cumpărare a românilor scade, cresc prețurile și ratele la credite.

2. Administrația rămâne o sursă de risipă și sinecuri pentru cartelurile politice.

3. Modernizarea statului e blocată și înlocuită de subdezvoltarea de care profită rețelele de corupție.

4. Privilegiile, sinecurile și nedreptățile prăduiesc în continuare banii românilor.

5. Companiile de stat redevin vaci de muls pentru rețelele clientelare.

6. PSD validează forțele antioccidentale, care ajung să dicteze agenda României.

7. România pierde miliarde de euro din PNRR pentru spitale, școli și autostrăzi.

8. Pierdem ratingul de țară și ne împrumutăm mai scump, până la sufocarea bugetului.

9. Deficitul revine pe traiectoria periculoasă de dinainte de Bolojan.

10. Credibilitatea construită în zece luni de guvernare se prăbușește într-o singură zi și revenim în era Ciolacu.

Pamfletele care circulă printre parlamentari

Pe lângă „decalogul” disctribuit de liberali, printre parlamentari circulă și un pamflet intitulat „Echipa de căpușe a lui Bolojan”

„Reforma lui Bolojan este o farsă sinistră. Tăierea posturilor de la stat e valabilă numai la alții – la oamenii săi de încredere nu se aplică. Ei sunt buni de angajat direct la vârful Guvernului, apoi de pus și în sinecuri la instituții publice sau companii de stat.”

UPDATE 11:00 A început dezbaterea pe tema moțiunii de cenzură

În plenul reunit al parlamentului a început dezbaterea moţiunii de cenzură PSD-AUR "STOP "Planului Bolojan" de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului", semnată de 254 de parlamentari. În sală şi-au anunţat prezenţa 402 senatori şi deputaţi, din totalul de 464.

UPDATE 10:50 Miniștrii cabinetului Bolojan au început să sosească în Parlament

La Parlament au ajuns și premierul Ilie Bolojan, alături de Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene. Cei doi au intrat în biroul lui Mircea Abrudean, lider PNL și președinte al Senatului.

Ilie Bolojan nu a făcut declarații atunci când și-a făcut apariția pe holurile Parlamentului.

UPDATE 10:45 Petrișor Peiu: „Îmi doresc să fiu premier”. Care este obiectivul AUR

Petrișor Peiu, prim-vicepreședinte AUR, își dorește funcția de premier al României. Obiectivul AUR este declanșarea alegerilor anticipate, a spus el cu puțin timp înainte de votul moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan.

„Îmi doresc să fiu premier. De asta intru în politică. Să fii premier sau președinte” a declarat Petrișor Peiu, marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, promovată de PSD și susținută de AUR

„Obiectivul AUR este alegeri anticipate” a precizat liderul formațiunii.

„Vedem dacă ne cheamă președintele la consultări, ca să hotărască AUR ce dorește după moțiune” a mai spus Petrișor Peiu.

Mai multe detalii AICI.

UPDATE 10:40 SOS sprijină moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Parlamentarii SOS România și-au anunțat sprijinul pentru moțiunea de cenzură. Deputații și senatorii formațiunii au anunțat că vor vota la vedere. 

UPDATE 10:15 Liderii PSD, ședință înainte de moțiunea de cenzură

Liderii PSD s-au reunit într-o ședința a grupului parlamentar înainte de ședința în care este votată moțiunea împotriva Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu, liderul formațiunii, a ajuns la Palatul Parlamentului, dar nu a făcut declarații.

UPDATE 09:50 Mesajul Ralucăi Turcan înainte de votul moțiunii

Deputatul PNL Raluca Turcan a afirmat că moţiunea de cenzură este o anomalie, la fel ca tranzacţionarea voturilor la prezidenţiale de către PSD.

„Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională”, a mai spus ea, avertizând că nota de plată nu rămâne în sălile de şedinţă, nu este suportată de partide, nici de strategi politici, ci este plătită de oameni.

UPDATE 09:30 Nu vor exista consultări oficiale

Președintele Nicușor Dan ar urma să nu aibă consultări oficiale cu partidele imediat după moțiune, în cazul în care Guvernul va pica după vot, au transmis surse politice pentru Știrile PRO TV. Săptămâna aceasta ar putea exista doar discuții informale cu liderii partidelor pro-occidentale. Președintele ar dori ca aceste partide să se pună de acord înainte de a fi invitate oficial la Cotroceni.

UPDATE 09:10 Mesajul ministrului interimar al Educației înainte de votul moțiunii

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a postat pe Facebook un mesaj despre situația politică a României cu doar câteva ore înainte ca moțiunea de cenzură AUR-PSD împotriva guvernului Bolojan să intre la vot.

„Deși sunt un copil în ce privește politica, mă simt deseori ca singurul adult din cameră. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a scris Mihai Dimian, membru PNL, marți dimineață, pe pagina sa de Facebook.

UPDATE 08:50 Mesajul PNL în ziua moțiunii

Cu câteva ore înainte de ședința în care va fi votată moțiunea de cenzură, PNL, prin Alexandru Muraru, deputat și vicepreședinte al formațiunii a transmis că „rețelele de partid” vor reveni dacă efortul PSD și AUR va avea succes. În plus, asta ar putea duce la situația în care reforma statului ar putea fi blocată.

„Rețelele de partid revin dacă moțiunea trece: reforma statului, în pericol de a fi blocată

Alexandru Muraru, deputat si vicepreședinte PNL: Decenii la rând, PSD a transformat administrația publică într-un sistem de recompense politice — posturi create pentru oameni de partid, instituții înființate ca să justifice numiri, bani publici cheltuiți pe un aparat de stat care servea rețelele, nu cetățenii.

Acest sistem a crescut organic, guvernare după guvernare, până când a devenit atât de adânc înrădăcinat încât părea imposibil de atins. Guvernul premierului Ilie Bolojan a început să-l dezmembreze — nu prin declarații, ci prin decizii concrete care elimina sinecuri și risipa bugetară din instituții.

PSD nu poate accepta asta. Dacă moțiunea trece, aceleași rețele revin să ocupe teritoriul pierdut, iar reforma administrației publice se oprește înainte să fi prins rădăcini.

De aceea moțiunea trebuie respinsă”, a transmis PNL.

Inițiativa aparține partidelor PSD și AUR, care au anunțat încă de la finalul lunii aprilie că vor demara procedura de demitere a Executivului. Moțiunea PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan, demersul a fost construit în jurul unei colaborări parlamentare între cele două formațiuni, fiind necesare minimum 233 de voturi pentru adoptare.

Ulterior, moțiunea a fost prezentată oficial în plenul reunit al Parlamentului, sub titlul  „STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului", documentul fiind susținut de mai multe grupuri parlamentare.

Strategii înainte de votul moțiunii de cenzură

În Parlamentul României, votul asupra moțiunii de cenzură este, în mod tradițional, secret și se exprimă prin bile.Fiecare parlamentar primește două bile – una albă și una neagră – și le introduce în urne diferite, în funcție de opțiunea sa. Acest sistem are rolul de a proteja libertatea de vot și de a reduce presiunile politice directe.

Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este necesară majoritatea absolută a parlamentarilor, adică jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor. Nu contează câți parlamentari sunt prezenți la vot, ci numărul total al mandatelor. De exemplu, într-un Parlament cu 463 de aleși, pragul necesar este de 233 de voturi favorabile. Dacă acest număr este atins sau depășit, moțiunea este considerată adoptată.

Partidele parlamentare şi-au stabilit luni strategia pentru şedinţa de plen comun în care se votează moţiunea de cenzură. Astfel, parlamentarii PSD urmează să voteze cu bilele la vedere, astfel încât să fie văzute de liderii grupurilor din Legislativ ale partidului, au afirmat surse social-democrate.

Conducerea AUR nu a cerut parlamentarilor partidului să voteze cu bilele la vedere. Potrivit liderului senatorilor AUR, Petrişor Peiu, fiecare deputat sau senator va decide individual modul în care îşi exprimă votul.

„Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiţionăm vot la vedere la moţiune”, a afirmat luni Petrişor Peiu.

Grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor nu va participa la vot în semn de protest faţă de „monstruoasa coaliţie PSD – AUR”, a anunţat liderul deputaţilor liberali, Gabriel Andronache.

Decizia a fost luată după ce premierul Ilie Bolojan a participat la şedinţele separate ale grupurilor parlamentare ale PNL din Senat, respectiv Camera Deputaţilor.

Deputaţii liberali vor fi prezenţi la dezbateri, dar nu vor participa la procedura de vot. „Vom rămâne doar liderul de grup şi încă doi sau trei vicelideri în sală pentru a ne asigura că procesul de votare este unul conform regulamentului şi nu vor exista fraude”, a spus Andronache.

În schimb, grupul PNL de la Senat a decis ca parlamentarii să fie prezenţi în bănci, dar să nu voteze.

Parlamentarii USR vor fi prezenţi în plen, dar nu vor exprima un vot la moţiunea de cenzură, a anunţat preşedintele partidului, Dominic Fritz.

„Parlamentarii USR vor fi prezenţi în sală, dar nu vor vota la această moţiune. Atunci când vor fi chemaţi, vor spune 'Prezent, nu votez'”, a explicat Fritz.

Parlamentarii UDMR vor sta în bancă şi vor spune "prezent, nu votez", după cum a informat preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor. Membrii grupului minorităţilor naţionale sunt împărţiţi între a susţine moţiunea de cenzură şi a vota împotrivă. Aceştia au decis să voteze fiecare "după propria conştiinţă". 

Cum ar arăta Guvernul dacă trece moțiunea de cenzură

Votul asupra moțiunii de cenzură reprezintă un moment critic pentru stabilitatea politică. În actuala configurație parlamentară, atingerea pragului de 233 de voturi este esențială pentru demiterea Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan a explicat scenariile posibile dacă moțiunea trece sau pică.

Dacă moțiunea va fi adoptată, Executivul va rămâne în funcție doar cu atribuții limitate, până la formarea unui nou guvern. În cazul respingerii, actualul cabinet își continuă activitatea, însă va trebui să caute o susținere parlamentară mai stabilă.

Partidele își pregătesc strategia după votul moțiunii pentru ambele variante. În timp ce social-democrații vor să refacă aceeași coaliție, PNL și USR resping o nouă colaborare cu ei și îi împing spre cei din AUR, cu care s-au aliat ca să dea jos Guvernul.

În timp ce social-democrații vor să refacă aceeași coaliție, cei din PNL și USR resping o nouă colaborare cu ei și îi împing spre cei din AUR, cu care s-au aliat ca să dea jos Guvernul.

Președintele Nicușor Dan nu vrea un guvern cu AUR, cum nu vor nici cei din UDMR. Cum o soluție clară nu se întrevede, majoritatea liderilor spun, prudenți, că așteaptă rezultatul votului de marți.

În cazul în care Guvernul Bolojan este demis, vor urma consultări la Cotroceni pentru a forma o nouă majoritate. Până la instalarea unui nou Executiv, Guvernul ar avea puteri limitate.

PSD își dorește refacerea coaliției cu aceleași partide. Însă PNL și USR au decis deja că nu vor colabora din nou cu PSD.

Dominic Fritz, președintele USR: „Dacă PSD votează marți această moțiune, ne transmite că nu mai vor să mergem într-o direcție reformistă. Nu ne temem nici de alegeri anticipate. Nu ne temem de opoziție.”

Deși social-democrații spun că nu vor să intre la guvernare cu AUR, partidul lui George Simion pare să își dorească să facă parte din Executiv.

În scenariul al doilea, dacă moțiunea nu trece, portofoliile rămase libere după demisia social-democraților vor fi în continuare gestionate de miniștrii interimari propuși de premierul Ilie Bolojan. Dar și în acest caz trebuie să existe o majoritate parlamentară care să susțină un Guvern. Care ar putea fi aceasta? Cei din PNL spun că rămân alături de Ilie Bolojan și îl vor propune tot pe el premier într-un Guvern minoritar.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL: „Dacă PSD dărâmă guvernul, nu mai facem nicio alianță cu PSD și fie mergem pe un guvern fără PSD, fie mergem în opoziție. Asta e decizia Biroului politic național.”

Însă și dacă ar coopta UDMR, USR și minoritățile, liberalilor tot le-ar mai trebui mai bine de 50 de voturi ca să ajungă la cele 233 necesare să aibă o majoritate în Parlament. Cei din UDMR rămân fermi. Nu vor guvern cu AUR și nici să fie susținuți din Parlament de partidul lui George Simion.

Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Nu vrem cu AUR.”

Toată lumea pare să aștepte o soluție de la președinte, care a declarat că nu vrea să numească un premier dintr-o guvernare cu AUR.

Nicușor Dan, președintele României: „Vreau să-i asigur pe români că, indiferent ce se întâmplă, România va continua să păstreze direcția occidentală, statul va continua să funcționeze și există acord politic.”

Conducerile PSD, PNL și USR dau asigurări că, în cazul în care varianta lor de guvernare nu este acceptată de președinte, e posibil să rămână în opoziție.

Argumentele opoziției

Textul moțiunii conține critici dure la adresa politicilor economice și administrative promovate de Guvern. Opoziția acuză Executivul de măsuri care ar afecta economia și nivelul de trai al populației.

În textul moțiunii de cenzură, inițiatorii susțin că premierul „confundă reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația”, acuzând lipsa unei direcții coerente de guvernare.

Iniţiatorii moţiunii susțin că prin scoaterea pe piață a unor pachete de acțiuni din companiile de stat, România ar pierde "miliarde de lei" prin subevaluarea activelor.

„Practic, sunt bani evaporaţi din patrimoniul public, urmare a dispoziţiei premierului Bolojan, prin pixul vicepremierului Gheorghiu. Iar efectele nu se opresc aici: scade valoarea acestor companii, scade influenţa statului în sectoare strategice, iar în cazul Romgaz se coboară chiar sub praguri de control esenţiale. Este o decizie care slăbeşte poziţia statului exact acolo unde ar trebui să fie mai puternic. Dacă asta nu este subminare a economiei naţionale, atunci ce este?!”, susţin iniţiatorii.

Parlamentarii care au iniţiat moţiunea de cenzură precizează că pentru a distrage atenţia publică, „în scopul celei mai mari ticăloşii din ultimele decenii”, s-a întocmit o listă de companii profitabile, amestecate „cu abilitate” printre companiile cu pierderi, şi „s-a pedalat” pe urgenţa scoaterii acestora la vânzare.

„În contextul economic şi geopolitic actual, România ar trebui să îşi consolideze activele, pe modelul celorlalte state din UE, nu să le dezmembreze şi să le înstrăineze exact când acestea produc venit. Cazul CEC Bank este emblematic. O bancă profitabilă, stabilă, cu rol esenţial în finanţarea economiei reale, este tratată ca o problemă tocmai pentru că susţine programe guvernamentale. Vorbim despre o instituţie cu profit de aproximativ 668 de milioane de lei, cu active de aproape 100 de miliarde de lei şi capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei. Şi totuşi, această bancă este evaluată pentru listare la doar 5,4 miliarde de lei. (...) Aceeaşi lipsă de logică se regăseşte şi în cazul Salrom. Într-un moment în care România descoperă că deţine resurse de grafit de importanţă strategică pentru industria europeană şi pentru tranziţia energetică - existând deja proiecte majore şi cereri de finanţare de aproximativ 450 de milioane de euro - Guvernul vrea să vândă. Netransparent şi cu mare discount! Evaluarea de aproximativ 616 milioane de lei, făcută de Guvern, ignoră complet dimensiunea strategică a Salrom şi potenţialul acestei companii, dar de perspectiva exploatării zăcământului de grafit", menţionează moţiunea de cenzură.

Moţiunea de cenzură subliniază că „românii au fost trădaţi, abandonaţi şi ignoraţi" de un prim-ministru care a tăiat de peste tot, fără a ţine cont de realităţile sociale.

„Măsurile dure de austeritate au avut un efect direct asupra traiului cetăţenilor, au prăbuşit puterea de cumpărare şi au dus la creşterea accelerată a inflaţiei. Evoluţia finanţelor în ultimul an ne indică un stat extrem de cheltuitor, care sub masca curăţeniei administrative a început să extragă din ce în ce mai mulţi bani de la populaţie şi de la companiile locale, pentru a-şi hrăni în continuare îndeplinirea unor promisiuni asumate netransparent. Deşi în disonanţă cu discursul public al puterii, execuţia bugetară validată de Eurostat aruncă în aer ridicolul propagandei. În timp ce vă asumaţi măsuri care şi-ar fi dovedit eficacitatea, deficitul bugetar real, cel calculat conform standardelor europene, ESA, a fost de 7,9% din PIB, nu 7,65% aşa cum aţi clamat în declaraţiile de presă, numite de fiecare dată, impropriu, conferinţe de presă. Mai grav, cheltuielile statului au rămas blocate la 43,3% din PIB, identice cu cele din 2024, spulberând mitul marelui reformator. Aţi îngheţat pensiile, aţi redus salariile unor bugetari de rând, dar statul continuă să coste la fel de mult. În realitate, tăierile dumneavoastră au vizat doar cetăţeanul de rând, în timp ce structurile de forţă şi privilegiile au rămas intacte", se arată în text.

Semnatarii moţiunii mai spun că, în timp ce românii resimt zilnic scăderea nivelului de trai, cea mai dramatică din ultimii 25 de ani, Ilie Bolojan continuă să ignore realitatea şi să prezinte drept succes o politică ce produce, de fapt, sărăcie şi tensiune socială.

„Când 80% dintre cetăţeni spun că ţara merge într-o direcţie greşită, nu mai este loc de interpretări! Am sperat că evitând conflictul vom face lucrurile să funcţioneze, dar e clar că acest lucru nu e posibil când cealaltă parte respinge orice instrument democratic în raport cu partenerii de coaliţie. România nu mai are timp pentru experimente eşuate. Este nevoie de o schimbare rapidă şi fermă, înainte ca efectele acestei guvernări să devină ireversibile. Un guvern care chiar înţelege ce înseamnă interesul naţional şi lucrează pentru oameni începe cu echilibrele de bază ale societăţii. Credem că ar fi timpul să se aducă pe agendă subiectul indexării pensiilor, o restanţă pe care statul român o are faţă de seniori, faţă de cei care au muncit o viaţă şi care au dreptul la un trai decent, nu să fie puşi, lună de lună, în situaţia de a alege între medicamente şi hrană", menţionează textul moţiunii.

Context politic

Moțiunea de cenzură vine după ieșirea PSD de la guvernare și transformarea Executivului într-un guvern minoritar de facto, fapt ce a amplificat vulnerabilitatea politică a cabinetului Bolojan.

Moțiunea de cenzură vine după ieșirea PSD de la guvernare și transformarea Executivului într-un guvern minoritar de facto, fapt ce a amplificat vulnerabilitatea politică a cabinetului Bolojan. Textul moțiunii de cenzură PSD-AUR a fost citit, miercuri, 28 aprilie, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, de către liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu. 

Pe 29 aprilie, Partidul Social-Democrat anunţat că şi-a retras toţi reprezentanţii din funcţiile politice guvernamentale, în urma depunerii moţiunii de cenzură. Demisiile „constituie un act de demnitate, în deplină consecvenţă cu demersurile PSD în plan parlamentar”, susţin reprezentanţii formaţiunii.

Înainte de acești pași, PSD și-a retras pe 23 aprilie miniștrii din guvernul condus de Ilie Bolojan. Ei nu au participat la şedinţa Executivului, care a avut loc de la ora 11:00, la Palatul Victoria. PSD anunță că e gata să participe la formarea unui nou cabinet pro-european.

România a intrat luni, 21 aprilie, în criză politică, după ce Partidul Social Democrat, membru al coaliţiei de guvernare, a decis să îi retragă sprijinul prim-ministrului liberal Ilie Bolojan.

Într-un eveniment intitulat "Momentul adevărului", organizat la Palatul Parlamentului, 5.000 de social-democraţi au răspuns la întrebarea propusă de conducerea PSD: "Având în vedere prăbuşirea economico-socială din ultimele 10 luni - cu recesiune, inflaţie, afaceri care se închid, şomaj, scăderea investiţiilor publice şi a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari şi categoriile vulnerabile, plus lipsa dialogului real în Coaliţie şi cu partenerii sociali: Consideraţi că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?".

Votul exprimat de social-democraţi a fost covârşitor în favoarea retragerii sprijinului politic pentru Ilie Bolojan: 97,7% "pentru" şi 2,3% - "împotrivă''.

„Când 97,7% dintre colegi îţi spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. (...) Vă asigur că, în conformitate cu ceea ce aţi votat, în zilele următoare, vom acţiona. PSD este cel mai important partid din România, este partidul numărul 1 în Parlament şi drept urmare vom ţine cont de toate lucrurile care s-au spus astăzi. Vom ţine cont de mandatul pe care dumneavoastră ni l-aţi dat, astfel încât viaţa românilor să fie una mai bună", a declarat liderul social-democraţilor, Sorin Grindeanu, după referendumul intern.

Luni seara, după o şedinţă a Partidului Naţional Liberal, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că va continua să îşi exercite mandatul. El a catalogat decizia PSD de retragere a sprijinului politic „complet greşită şi total iresponsabilă”, menţionând că va asigura guvernarea.

Liderul Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, şi-a exprimat, luni seara, susţinerea pentru premierul Ilie Bolojan şi a anunţat că partidul nu va ieşi de la guvernare, iar miniştrii USR vor continua să meargă la muncă.