Alegeri prezidențiale 2024. S-a terminat numărarea voturilor din diaspora. Care sunt rezultatele oficiale

Site-ul Autorităţii Electorale Permanente - prezenta.roaep.ro - indică luni la prânz centralizarea a 100% a proceselor verbale din diaspora, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

După centralizarea celor 950 de procese verbale (100%) de la secţiile de votare organizate în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României, situaţia se prezintă după cum urmează:

* Călin Georgescu (independent) - 345.926 de voturi (43,35%)

* Elena Lasconi (USR) - 214.032 de voturi (26,82%)

* George Simion (AUR) - 96.339 de voturi (12,07%)

* Mircea Geoană (independent) - 38.966 de voturi (4,88%)

* Nicolae Ciucă (PNL) - 36.934 de voturi (4,63%)

* Marcel Ciolacu (PSD) - 22.893 de voturi (2,87%)

* Cristian Terheş (PNCR) - 14.120 de voturi (1,77%)

* Cristian Diaconescu (independent) - 13.987 de voturi (1,75%)

* Ana Birchall (independent) - 5.424 de voturi (0,68%)

* Hunor Kelemen (UDMR) - 4.738 de voturi (0,59%)

* Ludovic Orban (Forţa Dreptei) - 1.403 voturi (0,18%)

* Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) - 1.205 voturi (0,15%)

* Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) - 1.005 voturi (0,13%)

* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) - 922 voturi (0,12%). 

La ora 23.00 (ora României) s-au închis toate secțiile de votare din Europa. S-a votat masiv în Germania și Italia.

Până la ora 23:00 au votat 818.182 de români.

Cei mai mulți români au votat în:

Germania - 148.090

Marea Britanie - 150.095

Italia - 123.612

Spania - 88.450

Singurul jucător român care a evoluat în NBA, Ghiţă Mureşan, a votat în Statele Unite la alegerile prezidenţiale, el exprimându-şi opţiunea în Potomac. Fotbalistul Ianis Hagi, legitimat la Glasgow Rangers, a votat la Glasgow. 

Până la ora 19:00, în afara țării au votat 746.355 de români. Cei mai mulți au fost în Germania, (138.145), urmați de Marea Britanie (127.313), Italia (115.367) și Spania (78.968).

În acest caz, prezența la vot în diaspora este mai mare decât cea din 2019, la aceeași oră. În 2019, până la închiderea urnelor, au votat 944.077 de români.

Cei mai mulți români au votat în:

Germania - 122.621

Marea Britanie - 110.809

Italia - 102.345

Spania - 68.306

Coform datelor înregistrate pe site-ul AEP, cel puțin 596.370 de români au votat până la ora 16.

În Germania și în Marea Britanie au votat cei mai mulți români, conform datelor publicate la ora 15.

Cei mai mulți români au votat în:

Germania - 86.447

Marea Britanie - 80.422

Italia - 75.132

Spania - 54.977

Conform datelor emise de AEP până la ora 14, 435.745 de români au votat în străinătate.

Până la această oră, cei mai mulți români care au votat în diaspora sunt din Marea Britanie, Italia și Germania. În Regatul Unit s-au înregistrat 50.018 voturi, în Italia 50.688, iar în Germania 50.556.

La scrutinul prezidențial din 2014, doar 161.262 de români au votat în diaspora la primul tur. De această dată, prezența la vot în străinătate a crescut seminificativ de atunci. La prezidențialele din 2019, un total de 675.348 de români au votat la primul tur în diaspora, în cele 838 de secții de votare organizate peste hotare.

Poliţiştii din Botoşani au aplicat sâmbătă şase sancţiuni contravenţionale pentru continuarea propagandei electorale, au informat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean.

Potrivit acestora, incidentele electorale vizau postarea pe reţelele de socializare a unor mesaje cu caracter electoral, deşi acest lucru este interzis.

"Până în acest moment, la nivelul judeţului nostru au fost înregistrate 22 de semnalări de continuare a propagandei electorale, dintre care 11 nu s-au confirmat, cinci sunt în curs de verificare, iar în şase dintre cazuri au fost aplicate sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare totală de 7.500 de lei", au precizat oficialii IPJ Botoşani, potrivit Agerpres.

În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era de aproape 260.000 de persoane.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, citat de News.ro, 206.233 de persoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.

Cei mai numeroşi votanţi sunt dn categoriile de vârstă 35 - 44 de ani ş 45 - 64 de ani. Bărbaţii care au votat sunt mai numeroşi decât femeile.

În 2019, la aceeaşi oră, votaseră 259.885 de persoane, cărora li s-au adăugat 25.189 care au votat prin corespondenţă. În urrmă cu cinci ani, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne au preluat în pază toate cele 18.968 de secţii de votare constituite în întreaga ţară, conform datelor centralizate la nivelul Centrului Naţional de Conducere Integrată, care coordonează şi monitorizează misiunile desfăşurate de structurile MAI în contextul alegerilor prezidenţiale.

"Pe parcursul acestei nopţi, angajaţii MAI vor asigura protecţia secţiilor de vot, urmând să le predea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare mâine dimineaţă, la ora 6,00, cu sigiliile intacte", au precizat reprezentanţii Ministerului de Interne.

AUR va depune plângere penală împotriva ministrului de Externe Luminiţa Odobescu pentru „neregulile constatate în secţiile de votare din diaspora”.

Formaţiunea consideră că ”sistemul pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale”.

„Acest lucru este confirmat de toate incidentele care au avut loc la secţiile de votare din diaspora din momentul deschiderii acestora”, susţine AUR într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului citat, la secţia de votare din Watford, Marea Britanie, „în momentul în care a fost deschis un pachet de buletine de vot care era sigilat şi nu era umblat în el s-au descoperit mai multe buletine deja ştampilate”.

Mai multe detalii puteți citi aici.

Deputatul USR de Diaspora Iulian Lorincz a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, acuzând fraudă la vot în diaspora, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

El reclamă faptul că reprezentanta PSD în Secția de Votare nr. 624 Ialoveni (Republica Moldova) a introdus în urnă 4 buletine de vot care aveau aplicată ștampila de control.

”Astfel, reprezentanta PSD, practic, a votat de 4 ori în cadrul alegerilor prezidențiale din România (primul tur). Din procesul verbal semnat în unanimitate de către cei 15 membri ai Secției de Votare nr. 624 Ialoveni reiese că reprezentanta PSD recunoaște faptul că a votat de 4 ori”. - susțin reprezentanții Uniunii Salvați România.

Mai multe detalii, aici.

Peste 103.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale până la ora 15.00. În 2019, până la aceeaşi oră, numărul votanţilor era de peste 153.000 de persoane, potrivit News.ro.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, 103.863 de persoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.

Cei mai numeroşi votanţi sunt dn categoriile de vârstă 35 - 44 de ani ş 45 - 64 de ani. Bărbaţii care au votat sunt mai numeroşi decât femeile.

În 2019, la aceeaşi oră, votaseră peste 153.062 de persoane, cărora li s-au adăugat 25.189 care au votat prin corespondenţă.

În urmă cu cinci ani, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2024, între orele locale 12:00 şi 21:00, sâmbătă, 23 noiembrie 2024 şi duminică, 24 noiembrie 2024, între orele locale 7:00 şi 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot).

Biroul Electoral Central a anunţat că, până sâmbătă la ora 12,00, şi-au exprimat opţiunea prin vot, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în secţiile de votare din străinătate, precum şi prin corespondenţă, 66.012 alegători, din care 46,15% femei şi 53,85% bărbaţi.

Potrivit unui comunicat, o prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în: Republica Moldova - 10.692 de alegători, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 9.643, Italia - 8.186, Germania - 8.105, Spania - 6.708.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în: Belarus - 4, Cuba - 2, Nigeria - 2, Turkmenistan - 2, Kazahstan - 1.

Prezenţa la vot pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

* 9,36% - alegători cu vârsta între 18 - 24 de ani

* 19,44% - alegători cu vârsta între 25 - 34 de ani

* 26,72% - alegători cu vârsta între 35 - 44 de ani

* 36,31% - alegători cu vârsta între 45 - 64 de ani

* 8,17% - alegători cu vârsta peste 65 de ani

Peste 46.000 de români din străinătate au votat până la ora 10.00. În 2019, la aceeaşi oră, votaseră peste 88.000 de persoane

Peste 46.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale.până sâmbătă, la ora 10.00. În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era aproape dublu.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, 46.594 de perrsoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.

În 2019, la aceeaşi oră, votaseră peste 88.000 de persoane, cărora li s-au adăugat 25.189 care au votat prin corespondenţă.

În urrmă cu cinci ani, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Peste 43.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, s-au prezentat la urne 43.359 de cetăţeni români.

De asemenea, 4.227 de alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de peste 47.000.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie - 7.988, Republica Moldova - 5.869, Germania - 5.509, Italia - 5.234, Spania - 4.987, Franţa - 1.971, Belgia - 1.686, Ţările de Jos (Olanda) - 1.640, Austria - 1.396.

O prezenţă importantă la urne s-a înregistrat şi în SUA - 882, Irlanda - 713, Canada - 650, Danemarca - 609 şi Elveţia - 540.

Până sâmbătă la ora 3,00, s-au prezentat la urne în diaspora, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 41.055 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea secţiilor vineri şi până sâmbătă la ora 3,00, s-au prezentat la urne 41.055 de cetăţeni români, iar prin corespondenţă au votat 4.227 de alegători, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind de 45.282.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie - 7.988, Germania - 5.299, Republica Moldova - 5.122, Italia - 5.013, Spania - 4.859, Franţa - 1.882, Belgia - 1.620, Ţările de Jos (Olanda) - 1.600, Austria - 1.353, SUA - 749, Irlanda - 713, Danemarca - 600, Canada - 567 şi Elveţia - 521.

Biroul Electoral Central a decis, vineri, că alegătorii aflaţi în sediul secţiilor de vot din străinătate la ora 21.00 sau la cozi în afara acestora îşi pot exprima votul pentru alegerea preşedintelui României până cel târziu la ora 23.59 şi în zilele de vineri şi sâmbătă, nu doar duminică. Decizia a fost luată după ce ICCJ a admis o acţiunea a USR, prin care era atacată o decizie anterioară a BEC.

”Potrivit hotărârii, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, în zilele de vineri şi sâmbătă anterioare zilei votării şi în ziua de duminică, când sunt organizate tururile de scrutin”, arată BEC.

Până la ora 15:00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 17.688 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 15:00 s-au prezentat la urne 13.461 de cetăţeni români, iar prin corespondenţă au votat 4.227 de alegători din străinătate.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Republica Moldova - 2.781, Italia - 1.873, Spania - 1.792, Germania - 1.529, Marea Britanie - 1.511, Franţa - 680, Belgia - 546, Olanda - 443, Austria - 417 şi Danemarca - 216.

La ora 14:00 (ora României) s-au deschis ultimele secții de votare din Europa - cele din Regatul Unit și Islanda. 

Până la această oră cele mai multe voturi au fost înregistrate în: 

Republica Moldova  - 2.225

Italia - 1.494

Spania - 1.381

Germania - 1091

Potrivit AEP, pentru turul 1 al alegerilor prezidențiale, 4.227 de români au votat prin corespondență. 

Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României va prezenta, sâmbătă şi duminică, datele privind prezenţa cetăţenilor români la urne la alegerile prezidenţiale.

Potrivit deciziei BEC, datele privind prezenţa la alegerile prezidenţiale vor fi prezentate public după cum urmează:

* sâmbătă, la ora 12:30 - pentru ora 12:00 (având în vedere desfăşurarea votului în diaspora);

* duminică

- la ora 9:30 - pentru ora 9:00;

- la ora 15:30 - pentru ora 15:00;

- la ora 21:30 - pentru ora 21:00 (când este programată închiderea urnelor).

De asemenea, BEC va prezenta rezultate parţiale sau finale ale alegerilor, după caz, luni - la ora 9:30 pentru ora 9:00; la ora 12:30 pentru ora 12:00.

Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la alegerile prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile:

* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12:00 şi 21:00;

* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7:00 şi 21:00.

Conform site-ului prezenta.roaep.ro, în primul sfert de oră de la începerea procesului de votare din Noua Zeelandă, au votat 6 persoane, informează News.ro.

Toate aceste persoane au votat pe listele suplimentare.

Astăzi, 22 noiembrie 2024, la ora 12:00, s-a dat startul votului în diaspora pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și exprima opțiunea, putând vota până duminică seara la una dintre cele 950 de secții organizate în afara țării.

Pentru a facilita accesul la vot al românilor din străinătate, au fost organizate secții de votare în țările cu cele mai mari comunități românești. Italia conduce cu 157 de secții, urmată de Spania cu 146, Regatul Unit cu 106, Germania cu 85, Franța cu 67 și Republica Moldova cu 58 de secții.

Pentru a identifica cea mai apropiată secție de votare din diaspora, vedeți Lista oficială publicată de MAE sau vedeți harta de mai jos.

Votarea în străinătate se desfășoară după următorul program:

- Vineri, 22 noiembrie: 12:00-21:00 (ora locală)

- Sâmbătă, 23 noiembrie: 07:00-21:00 (ora locală)

- Duminică, 24 noiembrie: 07:00-21:00 (ora locală)

Pentru a putea vota, cetățenii români trebuie să aibă cel puțin 18 ani împliniți și să prezinte un act de identitate valid. Sunt acceptate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul de serviciu, pașaportul simplu sau pașaportul simplu temporar.

Prima secție de votare care s-a deschis este în Noua Zeelandă. Aici, ora locală 12:00 este ora României 01:00. 

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, procesul de votare este monitorizat prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV). La intrarea în secția de votare, alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator, care verifică dacă persoana are drept de vot și dacă nu a mai votat la acest scrutin.

După validarea identității, alegătorul primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT". Votul se exercită în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei în interiorul patrulaterului care conține numele candidatului dorit.

În cursa pentru funcția supremă în stat s-au înscris 14 candidați:

Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene

Marcel Ciolacu (PSD) – actualul premier al României și președintele Partidului Social Democrat;

Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;

Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe

Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe

Călin Georgescu (independent) - frofesor universitar

Kelemn Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, aleasă în această funcție după alegerile locale din 2024;

Ludovic Orban (Alianța Forțelor de Dreapta) - președintele partidului Forța Dreptei, pe care l-a înființat după plecarea sa din PNL*

Alexandra Păcuraru (ADN) - Fostă prezentatoare TV

Sebastian Popescu (PNR) - Președintele Partidului Noua Românie, a candidat și în 2019, când a fost cel mai tânăr candidat din istorie pentru Președinția României

Silviu Predoiu (PLAN) - Fost prim-adjunct al directorului SIE

George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;

Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar.

*Ludovic Orban s-a retras din cursa electorală și a anunțat că o susține pe Elena Lasconi

În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută (50% +1 din voturile valabil exprimate), se va organiza un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie. La acesta vor participa primii doi candidați clasați în primul tur. În diaspora, votarea pentru turul doi se va desfășura în zilele de 6, 7 și 8 decembrie 2024, după același program ca în primul tur.

Pentru prima dată, toate secțiile de votare din străinătate sunt monitorizate video pe toată perioada procesului electoral, conform prevederilor legale. Această măsură vine să asigure transparența și corectitudinea procesului electoral.

Alegătorii care se află la sediul secției de votare sau la rând în afara acesteia la ora închiderii (21:00) își pot exercita dreptul de vot până la ora 23:59, asigurându-se astfel că toți cei prezenți au posibilitatea să voteze.

Autoritățile estimează că organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din 2024 necesită un buget total de aproximativ 1,39 miliarde lei, sumă care acoperă atât primul tur, cât și potențialul al doilea tur de scrutin.

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, primul tur, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări. 

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate, care pot fi și consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.