Cine este Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale 2024. A condus PSD 5 ani de zile și a stat 5 în NATO

Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională înainte de desfășurarea turului doi. Urmează ca întreg procesul electoral să se reia de la zero, la o dată care va fi anunțată ulterior.

Rămâne de văzut dacă Mircea Geoană se va înscrie în următoarea cursă electorală. 

ȘtirileProTV.ro vă prezintă cele mai importante informații despre acest fost politician: fost președinte al PSD, fost secretar general adjunct al NATO, diplomat de carieră și fost președinte al Senatului.

Mircea-Dan Geoană s-a născut în București, în 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan Geoană, a fost general în armata României și șef al Comandamentului Apărării Civile în regimul condus de Nicolae Ceaușescu. Mama sa, Elena Iuliana Geoană, a fost inginer la ITB.

Mircea Geoană a absolvit Liceul Sf. Sava din București în 1977. El se descrie ca fiind un elev ”poznaş” și ”frumușel” la acel liceu, iar în privinţa fetelor spune că a fost …”timiduţ”. 

Întrebat dacă a fost îndrăgostit în timpul liceului, Mircea Geoană şi-a amintit de o colegă care locuia în Giuleşti şi căreia i-a făcut curte, însă fără succes.

”Eram frumuşel, în sensul că eram în echipa de baschet, în echipa de fotbal, am fost sportiv, dar cam timiduţ cu fetele. Am făcut curte unei fete de la A, una înaltă, frumoasă. Era din Giuleşti. Îmi aduc aminte că mergeam pe jos în Giuleşti să îi fac curte fetei, dar fără succes pentru că... asta e”, a povestit Geoană.

După liceu, Geoană a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic București, precum și ale Facultății de Drept din București.

În perioada 1983-1990 a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti. 

”Pare neverosimil acum, dar aşa am fost: cu cizme, vorbind mai urât acasă. Nevastă-mea spunea: ”Avem musafiri, nu mai înjura!”. Am avut şi viaţă de şantier, dar mi-a plăcut!”, a rememorat, peste ani, Mircea Geoană, potrivit News.ro.

Mircea Geoană este căsătorit cu Mihaela Geoană (fostă Costea). Mihaela Geoană este președintele „Societății Naționale de Cruce Roșie din România”, a Fundației „Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură”, precum și a ONG-ului „Millenium for Human Rights”.

Ei au o fiică (Ana Maria) și un băiat (Alexandru). Fratele Mihaelei Geoană, Ionuț Costea, a fost președintele Eximbank.

Fostului președinte al PSD îi place muzica, iar în octombrie 2009 a cântat împreună cu Delia ”Mă dusei să trec la Olt” - în emisiunea lui Cătălin Măruță de la PRO TV.

Imediat după Revoluţie, a îmbrăcat costumul de diplomat.

”Eu mi-am dorit foarte mult să călătoresc şi sistemul ăla nu-ţi dădea voie. De asta, în martie 1990, când a apărut primul concurs la Externe, m-am dus ca înecatul, ca să recuperez timpul pierdut. Voiam să merg în Franţa, Italia, SUA”, a explicat Geoană.

Devine referent pentru relaţia cu Franţa, apoi director pentru Afaceri Europene şi purtător de cuvânt al MAE.

În 1996, preşedintele Ion Iliescu îl trimite pe Mircea Geoană ambasador în SUA. La 37 de ani, Geoană devine cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic.

La finalul anului 1996, Ion Iliescu pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Emil Constantinescu, iar Mircea Geoană îi trimite noului preşedinte o scrisoare de felicitare. ”Era un fel de elogiu la adresa mea”, a dezvăluit, peste ani, Emil Constantinescu, într-un interviu televizat.

Pe lângă Emil Constantinescu, Mircea Geoană a contactat şi alţi lideri ai noii puteri de la Bucureşti.

”Pe vremea când eram la putere, Mircea Geoană era mare simpatizant ţărănist. Îmi aduc aminte că, în 1996, în noaptea când am câştigat alegerile, m-a sunat din SUA şi mi-a zis, fericit nevoie mare, ”Domnul preşedinte, uraa, i-am învins!”. Se referea la pedeserişti”, a povestit Ion Diaconescu, fost lider PNŢCD, într-un interviu pentru inpolitics.ro.

Aşadar, numit în funcţie de Ion Iliescu, Mircea Geoană a reuşit să rămână ambasador în SUA şi în mandatul lui Emil Constantinescu. 

Anul 2000 este anul în care Mircea Geoană intră în Guvernul României, cu ajutorul fostului președinte al PSD Adrian Năstase.

În anul 2000, Ion Iliescu este reales ca președinte al României și se întoarce la Palatul Cotroceni, iar Mircea Geoană devine ministru de Externe în Guvernul Năstase.

În 2001, Mircea Geoană se înscrie în PSD. 

La alegerile locale din primăvara anului 2004, social-democraţii îl lansează pe Mircea Geoană în cursa pentru Primăria Capitalei, însă Traian Băsescu, primarul în funcţie, câştigă din primul tur. 

Câteva luni mai târziu, PSD prezintă tandemul pentru alegerile prezidenţiale: Adrian Năstase - candidat pentru Cotroceni, Mircea Geoană- viitor prim-ministru. Însă Adrian Năstase pierde alegerile în faţa lui Traian Băsescu, iar PSD trece în opoziţie.

Ion Iliescu, întors în PSD, îl găseşte pe Mircea Geoană vinovat pentru acest eşec. În acel context, fostul preşedinte îi atribuie lui Geoană o etichetă verbală care va dăinui în timp: ”prostănac”. 

"Mircea Geoană s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor, când s-a dus prin ţară şi a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”, explica Ion Iliescu în faţa presei, în 2005.

Mai exact, Iliescu susţinea că afirmaţiile lui Geoană au dus la pierderea unui număr important de voturi pentru PSD în Transilvania, voturi care s-au dus la Traian Băsescu.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, Ion Iliescu şi Mircea Geoană s-au înfruntat direct pentru şefia partidului.

Deşi Iliescu pleca din postura de favorit, Mircea Geoană a reuşit să-l învingă pe fondatorul partidului.

După alegerile parlamentare din decembrie 2008, PSD bate palma cu Traian Băsescu şi intră la guvernare cu PDL. 

La împărţirea funcţiilor, Mircea Geoană devine preşedinte al Senatului. Însă coaliţia dintre PSD şi PDL rezistă doar câteva luni.

 ”Mihaela, dragostea mea”

În octombrie 2009, cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, PSD iese de la guvernare. În competiţia pentru Cotroceni, Mircea Geoană şi Traian Băsescu se califică în finala prezidenţială, unde candidatul PSD primeşte sprijinul PNL, partid condus la acea vreme de Crin Antonescu.

În seara finalei prezidenţiale, la ora închiderii urnelor, Mircea Geoană s-a declarat câştigător, iar aceste momente au devenit celebre în politica românească. 

La aflarea primelor exit-poll-uri Mircea Geoană a radiat și chiar a țopăit de bucurie. Lângă președintele PSD s-au aflat soția, fiica și fiul acestuia. 

Doamna Geoană a și lăcrimat emoționată, mai ales că discursul de învingător a privit-o și pe ea.

”Mihaela, dragostea mea, mulţumesc!”, a spus, emoţionat, Geoană.

Geoana i-a mulțumit și lui Traian Băsescu, "cel care a condus România în ultimii cinci ani", spunând că speră că acesta să aibă puterea de a depăși "acest moment de amărăciune personală”, pentru un transfer democratic de putere.

Până dimineaţă, Traian Băsescu a întors rezultatul votului şi a câştigat al doilea mandat de preşedinte al României.

„Vreau să lămuresc un lucru. Eu l-am bătut pe Mircea Geoană de două ori. O dată la primăria Capitalei, din primul tur, în 2004, dacă vă aduceţi aminte. Şi o dată la alegerile prezidenţiale”, se mândrea Traian Băsescu la câţiva ani distanţă. 

După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Geoană a pierdut și președinția PSD

După alegerile prezidenţiale din 2009, Traian Băsescu a format o nouă majoritate parlamentară cu PDL, UDMR şi UNPR, iar PSD a trecut în opoziţie. Nu şi Mircea Geoană, care a rămas preşedinte al Senatului.

De asemenea, după alegerile prezidenţiale pe care le-a pierdut, PSD, în mod tradiţional, şi-a ”detronat” liderul. La Congresul din februarie 2010, Victor Ponta l-a învins pe Mircea Geoană în competiţia pentru şefia partidului.

”Victore, să-ţi meargă bine!”, i-a transmis Mircea Geoană, care părăsea fotoliul de lider al PSD după aproape cinci ani de „domnie”.

”Victoria lui Victor Ponta a pus capat vanghelizării în PSD”, a spus liderul PSD Vasile Dâncu despre plecarea lui Geoană din fruntea PSD - făcând aluzie la prietenia din acea vreme dintre controversatul Marian Vanghelie și fostul președinte al PSD.

În ciuda înfrângerii interne, Mircea Geoană a rămas în continuare preşedinte al Senatului. Asta până în noiembrie 2011, când şeful său de partid, Victor Ponta, l-a pus să aleagă: fie demisionează din fruntea Senatului, fie îl dă afară din partid.

Geoană a refuzat să plece de bună-voie din funcţia de preşedinte al Senatului, prin urmare … a fost exclus din PSD. ”Din păcate, acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu si Năstase nu are vreo şansă de reformare. Au pus în fruntea partidului o marionetă cu apucături tiranice şi o lipsă teribilă de caracter, cu un ton suburban”, îl caracteriza Mircea Geoană pe Victor Ponta. 

După ce a pierdut șefia partidului, Mircea Geoană a refuzat să plece și din funcția de președinte al Senatului. ”Să sunăm la 112, să vină cineva să-l ia!” - a glumit liberalul Crin Antonescu.

Disputa dintre cei doi luase amploare după ce Mircea Geoană îşi exprimase intenţia de a candida din nou la alegerile prezidenţiale. „Adio, tovarăşi! Pe curând, prieteni!”, a spus Geoană la excluderea din PSD.

Exclus a doua oară din PSD

În primăvara anului 2012, senatorul Mircea Geoană, din postura de independent, a lansat o platformă civică numită "România noastră", cu scopul de "a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată". 

Proiectul a rezistat doar câteva luni. 

În toamnă, Mircea Geoană s-a întors în PSD şi a obţinut un nou mandat de senator în circumscripţia din Dăbuleni, Dolj.

În noiembrie 2014, Mircea Geoană a fost exclus a doua oară din PSD. Motivul? Victor Ponta pierduse alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis, iar Geoană fusese acuzat că a uneltit preluarea PSD alături de Marian Vanghelie. 

„Nu mi s-a reproşat absolut nimic, deci motivele sunt pe măsura reproşurilor”, a spus Mircea Geoană după a doua excludere. Dat afară la pachet cu Mircea Geoană, Marian Vanghelie declara: „Îmi iau un timp de reflexie (sîc!)”. 

Ulterior, Geoană şi Vanghelie au fondat o nouă formaţiune politică: Partidul Social Românesc (PSRo). Partidul a rămas la faza de proiect.

Din decembrie 2016, după terminarea mandatului de senator, Mircea Geoană nu a mai fost în prim-planul vieţii politice, până în octombrie 2019, când a fost numit în funcţia de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă funcţie ocupată de un român pe plan internaţional.

”Eu am câştigat poziţia de la NATO pe nume propriu, pe persoană fizică pentru că sunt foarte bun la ceea ce fac şi pentru că lumea mă apreciează, că nu-ţi dă job-ul de pomană”, a susţinut Mircea Geoană, într-un interviu citat de News.ro.

Însă fostul premier PSD din 2019, Viorica Dăncilă, l-a contrazis. „Eu am semnat pentru numirea domnului Geoană, pentru că în acel moment, dacă nu îl nominalizam pe domnul Geoană – şi l-am nominalizat că ştiu că este un profesionist – România putea să piardă postul”, a afirmat Dăncilă.

Mircea Geoană a ocupat a doua funcţie în ierarhia NATO timp de cinci ani, jumătate din perioadă fiind suprapusă cu războiul din Ucraina.

După ce a demisionat din NATO, Geoană a fost decorat de liderul organizaţiei, Jens Stoltenberg într-o ceremonie la care au participat şi membrii familiei.

„Ce nu-mi place la Mircea Geoană este ipocrizia.Toată campania pe care ţi-ai făcut-o, ţi-ai făcut-o cu sigla NATO. Şi acum vii şi spui: dom-le, ştiţi, eu sunt independent”, a comentat liderul PSD Marcel Ciolacu intrarea lui Mircea Geoană în cursa pentru Cotroceni.

În calitate de politician și președinte al celui mai mare partid politic din România, Mircea Geoană a avut parte de mai multe controverse de-a lungul timpului.

”Am făcut multe greșeli, unele puteam să le evit.” - a recunoscut el.

O primă controversă este legată de intrarea sa în aparatul de stat. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul NATO, Mircea Geoană susține că a început să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe în anul 1991, primind în mod direct o funcție de director.

Informația este, însă, contrazisă de un document al Ministerului de Afaceri francez, publicat pe Facebook de către fostul europarlamentar Cristian Preda, care arată că Geoană lucra în MAE încă din octombrie 1990.

”În 22 decembrie 1989, Mircea Geoană e inginer mecanic. La câteva luni după căderea lui Ceaușescu, îl găsim în Ministerul de Externe. Nu e angajat să trimită faxuri și să ducă tava cu cafele la vreun directoraș. Nu, el e numit secretar III la direcția Europa, unde e responsabilul biroului Franța, așa cum rezultă dintr-o telegramă pe care am consultat-o la arhivele ministerului francez de Externe și pe care o reproduc mai jos. La sfârșitul anului, e trimis să învețe franceză (v. a doua telegramă), cu sprijinul ambasadei Franței de la București, semn că nu prea înțelegea ce i se dăduse să coordoneze. Poate află și publicul, 35 de ani mai târziu, cum a fost recrutat băiatul generalului Ioan Geoană în MAE - a dat concurs sau nu? -, cum de a ajuns de la bun început șef de birou (mai e oare vreun caz similar?) și, în fine, cum de i s-a dat pe mână nu Guineea, ci Franța…” - a scris Preda pe rețeaua socială. 

Din cercul său de apropiați face parte și bancherul Ionuț Costea, care îi este cumnat, și care a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare în același scandal de corupție care a dus la încarcerarea fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu.

Fost președinte al Eximbank și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Costea a fost condamnat pentru complicitate la luare de mită în dosarul șpăgilor de milioane de euro pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța.

”Neamurile nu le alegi. Nimeni nu este în afara legii. Nu am clemență pentru cineva care a încălcat legea” - a spus Geoană la Știrile Pro TV.

Episodul Vîntu

La alegerile prezidențiale din 2009, Geoană a participat la o dezbatere electorală împreună cu contracandidatul său, Traian Băsescu, moment care a ajuns, de asemenea, celebru în politica românească. Băsescu l-a întrebat atunci pe Mircea Geoană: ”Aţi fost azi-noapte la Vîntu?”. 

Sorin Ovidu Vîntu era în conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu.

Mircea Geoană a admis că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vîntu, un om de afaceri controversat, care, în anii următori, a fost condamnat penal în mai multe dosare. 

Ulterior, Vîntu a povestit într-o înregistrare video publicată pe Youtube că îi acorda ”asistență pe zona economică” și că acesta a fost motivul vizitei la el acasă cu o noapte înainte de dezbaterea finală cu Traian Băsescu.

Cele trei ceasuri ”rele” de la Vanghelie

Un alt personaj foarte controversat, care a făcut parte din anturajul lui Mircea Geoană, a fost ex-primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, condamnat penal și el.

Prieteni la cataramă, Mircea Geoana a primit cadou de la Marian Vanghelie, în perioada 2008-2009, cu ocazia unor zile de naștere sau onomastice, trei ceasuri în valoare de câteva zeci de mii de euro pe care fostul primar le-ar fi cumpărat din bani primiți ca mită.

Fostul lider al PSD a susţinut că nu a ştiut cât de valoroase sunt: "Cele trei ceasuri nu reprezintă mită, ci simple cadouri. Mi le-a oferit în calitate de coleg, fără nicio legătură politică sau administrativă. Nu ştiu nimic cu privire la provenienţa acestora. Nu mi-au atras în niciun fel atenţia respectivele cadouri, nu mi s-au părut deosebite. Niciodată Vanghelie nu mi-a solicitat favoruri sau lucruri în schimb."

Fiecare ceas valora 34.000 de euro, potrivit procurorilor. În 2021, odată cu condamnarea lui Vanghelie, instanţa a decis ca Mircea Geoană să primească ceasurile înapoi.

Însă, un an mai târziu, când dosarul de corupţie a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti pentru sentinţa finală, judecătorii au pus din nou sechestru pe obiectele de lux. Potrivit News.ro, dosarul încă nu a fost soluţionat.

Vila RA-PPS

O altă controversă în care Mircea Geoană a fost implicat a fost legată de vila RA-APPS în care acesta a locuit timp de aproape 10 ani împreună cu familia sa.

Vila locuită de familia Geoană a fost scoasă la vânzare după ce, Comitetul Executiv Național al PSD a votat excluderea din partid a lui Mircea Geoană, iar Geoană a renunțat la funcția de Înalt reprezentant al prim-ministrului, care îi dădea dreptul la o locuință RA-APPS (2014).

El a anunțat cu mai multe ocazii că se mută din vila RA-APPS ca să scape de chirie, dar abia în 2015 a părăsit locuința. Vila se afla în centrul Bucurestiului, are 8 camere, 271 de metri pătrați și se afla într-unul dintre cele mai scumpe cartiere ale Capitalei - Dorobanți.

Inițial chiria era de doar 200 de euro, însă a fost majorată semnificativ în 2008, ajungând la 3.200 de euro pe lună.

Vizitele lui Mircea Geoană la Moscova în 2009

Vizitele pe care Mircea Geoană a făcut-o la Moscova în 2009 reprezintă un motiv de critică, acum, în 2024, când Rusia este în război cu Ucraina, la ”doi pași” de România.

”Nu știm nici astăzi de ce s-a dus de două ori Geoană, în secret și pe persoană fizică, la Moscova, în 2009. Nu știm cu cine și ce a discutat acolo. La curent era însă șeful său de campanie electorală de atunci, C. Gușă, huiduitor al NATO și UE, dughinist, putinist feroce” - a comentat gazetarul Cristian Tudor Popescu.

Tot el precizează faptul că funcția la NATO a lui Geoană nu îl liniștește ”în legătură cu orientarea lui politică – care poate bascula pe loc”. Într-o telegramă a Ambasadei SUA la București din 2009, raportorul spune despre Geoană: „Mare experiență în politica externă, dar puțină substanță”. Englezii de la MI-6 îl califică drept „wobbly” – instabil, nu demn de încredere.” - a mai spus Cristian Tudor Popescu.

În replică, Geoană a declarat recent, într-o emisiune televizată, că a fost în Moscova într-o ”vizită normală, exploratorie” și că s-a dus în Rusia „ca orice om care vrea să conducă o țară.”

Pe de altă parte, mai trebuie precizat faptul că ”Geoană s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vîntu", se arată într-o telegramă clasificată secretă, transmisă de Ambasada SUA la Bucuresti în 2009, prezentată de Hotnews și atribuită Wikileaks.

Acuzațiile privind legăturile cu Rusia

Un alt scandal legat de Geoană și Rusia a fost declanșat după ce Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, lider al opoziției ruse, a susținut într-un mesaj publicat pe rețeaua X că ”legăturile lui Mircea Geoană duc direct la Putin”.

”Mircea Geoană, numărul 2 în NATO, candidează la președinția României și îl critică pe Putin. Totuși, partenerul de afaceri al consilierului său are legături directe cu Kremlinul”, a afirmat Mihail Hodorkovski pe contul său de X.

Ulterior, acest mesaj a fost șters, fără explicații.

Hodorkovski a reacționat astfel după investigația publicată de Centrul Dossier, structură înființată, de asemenea, de cel care era acum 20 de ani cel mai bogat om din Rusia. Ancheta dezvăluie legăturile lui Rareș Mănescu, fost primar în Sectorul 6 și lider PNL ajuns în echipa de campanie al lui Mircea Geoană, cu rusul Alexey Kozlov, decorat pentru servicii aduse patriei.

În replică, Geoană a anunțat că s-a adresat instituţiilor statului român specializate şi structurilor abilitate care se ocupă de aceste subiecte pentru a investiga ceea ce a numit „operaţiunea de compromitere” care îl vizează şi care este, conform lui Geoană, din ”manualul de operare al FSB”.

Pe de altă parte, NATO a transmis într-un punct de vedere pentru agenția de presă News.ro că, înainte să preia atribuțiile de adjunct al organizației nord-atlantice, Mircea Geoană a obținut o ”autorizație de securitate de la autoritățile naționale”, la fel ca toți ceilalți angajați NATO.

De asemenea, fostul președinte Traian Băsescu i-a adus aminte lui Mircea Geoană, fost secretar adjunct NATO, devenit candidat la Președinția României, că a sărit imediat în apărarea Rusiei în 2005, când Băsescu a spus că Marea Neagră ”nu trebuie să rămână un lac rusesc”.

”Reacţie promptă a domnului Mircea Geoană în presa internă: “Preşedintele a greşit când a spus că Marea Neagră este un LAC RUSESC. Prin această afirmaţie, şeful statului a adus un afront atât Rusiei, cât şi statelor membre NATO. Aceasta reprezintă, pentru mine, una din cele mai grosolane erori de politică externă pe care le-am văzut în ultima perioadă. (...)”, se arată într-un mesaj al lui Traian Băsescu publicat pe Facebook.

”Americanul” Geoană nu vrea căsătorii între persoanele de aceleași sex

Mircea Geoană afirmă nu a votat la referendumul privind familia organizat în anul 2018, deoarece … era într-o deplasare.

De asemenea, fostul ambasador român în SUA se arată împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, susținând că îi respectă pe toţi cei care au „preferinţe diferite”, dar că, în opinia sa, „societatea nu este pregătită” pentru aşa ceva.

”Tot respectul meu pentru toţi cei care au preferinţe diferite, de orice fel, absolut de orice fel, de religie, de preferinţă sexuală, tot respectul şi protecţia pentru dânşii dar trebuie să facem lucrurile astea atunci când societatea este confortabilă să facă”, a spus Geoană într-o emisiune televizată, potrivit News.ro.

Doctrina politică a lui Mircea Geoană în 2024: câte puțin din toate

După ce a fost social-democrat atâția ani - și chiar a condus PSD timp de 5 ani - acum, în 2024, Mircea Geoană afirmă că nu mai este doar social-democrat, ci este ”într-o zonă de centru-radical”, dar este și ”foarte social”, precum și ”foarte conservator pe niște valori”, dar și ”modern și progresist pe alte valori”.

Gafele lui Mircea Geoană

În 2018, Mircea Geoană a publicat pe Facebook un mesaj de condoleanțe după moartea lui Neagu Djuvara, însă a pus o fotografie cu … liberalul Mircea Ionescu Quintus.

O altă gafă a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă, când a fost întrebat: „Credeţi că sunt prea mulţi ofiţeri de informaţii în România?“. 

Geoană a răspuns: „Nu ştim câţi suntem, în primul rând!“.

Recent, într-un interviu la Știrile Pro TV, i-a urat sănătate Regelui Mihai, care a murit în 2017. 

Ulterior, şi-a cerut scuze pentru greşeala făcută.

”În emisiunea de la ProTV, am făcut o greşeală de exprimare, când m-am referit la Regele Mihai, pe care o regret. Regele Mihai este unul dintre reperele naţiunii române şi va rămâne veşnic în memoria noastră pentru exemplul de decenţă, de sacrificiu şi iubire de ţară. Odihnească-se în pace!”, a scris Geoană pe Facebook.

Nu în ultimul rând, într-o emisiune televizată, fostul lider al PSD s-a autointitulat ”decrețel”, făcând referire la generația născută după controversatul decret din 1966, prin care regimul lui Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile.

De fapt, Geoană s-a născut în 1958, cu opt ani înainte de semnarea decretului respectiv.

Decorat de Ion Iliescu

Mircea Geoană a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Cavaler în decembrie 2000 de președintele Ion Iliescu. 

De asemenea, în octombrie 2002, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei, cea mai înaltă distincţie civilă şi militară a acestei ţări. În 2013, a primit distincţia italiană "Stella della Soliedarita", potrivit site-ului Senatului României. 

Campanie electorală cu bani ”de la oameni”

Mircea Geoana a fost întrebat în platoul Știrilor Pro TV de Andreea Esca de unde are bani pentru campania electorală, care poate ajunge - în unele cazuri - la sume impresionante.

”De la oameni! Nu avem alte variante. Promovarea cărții mele a costat 8.000 de euro, pe care i-a acoperit editura, și 25.000 de euro de la o fundație care m-a susținut. Dacă mă uit la cât ne costă pe noi altă lansare care a fost acum câteva zile… Avem nevoie și de donații, avem nevoie și de un click, de un like.” - a răspuns candidatul.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, care a fost publicată pe site-ul Biroului Electoral Central, Mircea Geoană are următoarele bunuri și venituri:

- un teren în Corbeanca în suprafață de 1000 de metri pătrați

- două case în București: una de 98 de mp, primită de la o rudă în 1988, iar alta cu o suprafață de 210 mp, cumpărată în 2015

- două autoturisme Lexus, având anii de fabricație 2008 și 2019

- obiecte de artă, mobilier, bijuterii și obiecte de cult în valoare de 490.000 de lei

Pe de altă parte, Mircea Geoană a vândut un apartament în 2024 cu 220.000 de euro și a donat un autoturism în valoare de 40.000 de euro.

În ceea ce privește activele financiare, Geoană are mai multe conturi bancare:

- euro, total: 423.304

- lei, total: 770.074

- dolari, total: 2582

- lire sterline, total: 80

La capitolul ”plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate”, Mircea Geoană a declarat următoarele:

- un împrumut de 80.000 de euro pe care el l-a acordat

- acțiuni la firma Montel Residence în valoare de 702.208 lei

- titluri de stat sau obligațiuni în valoare de 25.000 de dolari

La categoria ”venituri”, Mircea Geoană a încasat în 2023 de la NATO un salariu anual de 240.000 de euro.

De asemenea, soția sa, Mihaela Geoană, a încasat de la SC Renașterea SRL un salariu anual de 9939 de lei, în calitate de ”expert”, iar de la Fundația Renașterea 152.313 lei în calitate de ”expert fonduri europene”.

Nu în ultimul rând, soția lui Geoană a mai obținut în 2023 suma de 45.000 de lei din chiria unei locuințe în București.

Mircea Geoană mai beneficiază și de o pensie de la MAE, în cuantum de 104.400 lei pe an. De asemenea, el a mai obținut 28.771 de lei din vânzarea cărții sale, iar din divindende 14.500 de lei.

Promisiunile lui Mircea Geoană, dacă va ajunge președinte al României: