Cine este Călin Georgescu, candidat în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024. Cum a ajuns în cursa pentru prezidențiale

Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională. Urmează ca întreg procesul electoral să se reia de la zero la o dată care va fi anunțată ulterior. 

Rămâne de văzut dacă în următoarea cursă electorală se va înscrie și Călin Georgescu. 

Independentul Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale 2024. În cursa pentru Palatul Cotroceni a intrat cu Elena Lasconi, candidatul USR. 

Depunerea candidaturii pentru cea mai înaltă funcție în stat a avut loc pe 1 octombrie, ocazie cu care Călin Georgescu a declarat că „(...) după 34 de ani de pribegie, pentru prima dată, poporul român va câştiga aceste alegeri. Partidul meu este poporul român. Şi spun ceva mai mult: partidul meu este doar poporul român, pe care îl iubesc şi îl slujesc şi care va readuce cultul onoarei şi demnităţii - a noastră ca oameni şi a noastră ca neam, pentru a înţelege că avem nevoie de sănătate, avem nevoie de linişte socială în aceste momente şi, peste toate, pentru construcţia morală a fiinţei umane, ceea ce este esenţial în aceste vremuri”.

Georgescu a menţionat că în vederea strângerii celor peste 239.000 de semnături a fost sprijinit de peste zece mii de voluntari, cărora le-a mulţumit pentru implicare.

Călin Georgescu s-a născut în Bucuresti, la data de 26 martie 1962.

El a absolvit Colegiului de Recuperare Funciară, Institutul de Agronomie „Nicolae Bălcescu” din București. În 1999, a obținut titlul de doctor în pedologie.

Între 1997 și 2013, Călin Georgescu a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. În 2013, el a devenit preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma.

Călin Georgescu a mai fost secretar general în Ministerul Mediului și director al Directiei Organizații Economice Internaționale în Ministerul Afacerilor Externe.

Din 2021, el deține funcția de cadru didactic la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București - Filiala Pitești.

În 2011 numele lui a fost vehiculat pe o posibilă listă scurtă de candidați independenți pentru funcția de premier, în locul lui Emil Boc. Episodul cu vehicularea numelui său ca posibil candidat pentru palatul Victoria s-a repetat și în 2012, unde Georgescu a apărut pe o listă alături de Lucian Croitoru, Leonard Orban, Mihai Răzvan Ungureanu și alții. 

În 2015, pe fondul plecării de la Palatul Victoria a lui Victor Ponta, în urma protestelor masive după tragedia de la Colectiv, Dan Puric a declarat că îl susține pe Georgescu pentru funcția prim-ministru.

În 2016 Federația Societatea Civilă Românească, printr-o scrisoare deschisă, l-a propus la funcția de premier, în numele a „peste 3 milioane de cetățeni”. 

Patru ani mai târziu, în decembrie 2020, Călin Georgescu a fost propunerea AUR pentru funcția de premier. El s-a aflat, oficial, pe lista celor trei persoane propuse de partide pentru funcția de premier, alături de Alexandru Rafila (propus de PSD) și de Florin Cîțu (propus de alianța PNL-USR-UDMR). Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat, atunci, pe Florin Cîțu.

În 2022 Georgescu a fost numit președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor. Ulterior, relația dintre Călin Georgescu și liderul AUR, George Simion, a devenit din ce în ce mai tensionată.

În luna septembrie a acestui an, el l-a acuzat pe Simion că susține, în secret PSD. „Ucraina e un proxy pentru Rusia, iar AUR e un proxy pentru PSD, e foarte simplu. Se vede cu ochiul liber”, a afirmat Călin Georgescu.

În ultima vreme, candidatul independent la președinție a fost prezentat în mai multe articole de presă ca fiind un prorus declarat, unele considerându-l chiar reprezentantul intereselor Moscovei în România.

„Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi”

În ianuarie 2022, la scurt timp după ce a fost prezentat de AUR drept președinte de onoare al partidului, Călin Georgescu a publicat un clip pe Facebook în care spune că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”.

Ulterior, el a spus, într-o emisiune de televiziune, că ei „au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată şi sunt foarte mulţi oameni fabricaţi, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost şi fapte bune şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră”.

Călin Georgescu a mai declarat că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane”.

După aceste declarații, Parchetul General s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu.

De asemenea, co-preşedintele AUR, Claudiu Târziu, a anunțat că declaraţiile lui Călin Georgescu despre Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu au afectat imaginea partidului, care "era deja încărcat simbolic cu o anumită poziţie" şi s-a delimitat de aceste afirmații.

Mareșalul Ion Antonescu a fost condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul Poporului și, la scurt timp, executat. În 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pus punct procedurilor legale prin care mareșalul ar fi putut fi reabilitat. Corneliu Zelea Codreanu a fost și el condamnat, oficial. Promovarea imaginii lor este, conform legilor în vigoare, pasibilă cu închisoarea până la 5 ani.

„Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”, se precizează la articolul 5 din Ordonanța de urgență 31/2002. 

Lăudat de presa pro-rusă

În iunie 2016, pe site-ul Sputnik.md a fost publicată o opinie laudativă la adresa lui Călin Georgescu, opinie semnată de Ilie Catrinoiu (vezi poza de mai sus).

Site-ul respectiv a fost trecut pe „lista neagră” a site-urilor care promovează propaganda și interesele Moscovei motiv pentru care a fost închis sau restricționat accesul după el, în funcție de zonă. Ilie Catrinoiu a fost pe lista participanților la București a lansării de carte, în 2017, a lui Alexandr Dughin.

Dughin este considerat un apropiat al lui Putin, fiind un militant înfocat al „euroasianismului”, respectiv al curentului filosofo-geopolitic conform căruia singura alternativă sănătoasă la „Vestul decandent” este regiunea formată din Federația Rusă, statele central-asiatice și China.

Călin Georgescu deține o casă și un teren în Brașov, o mașină din 2022, două depozite la bancă de 264.000 de euro.

Potrivit declarației sale de avere din 01.10.2024, Călin Georgescu a încasat ca la Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe, un salariu anual în valoare de 72.000 de lei. Salariul anual al soției sale a fost de 24.000 de lei. 

Programul electoral al lui Călin Georgescu se numește „Hrană, Apă, Energie”, iar el susține că este „o întoarcere la rădăcinile neamului românesc”.

„Programul a fost propus poporului român încă din 2010 și a suferit modificări de-a lungul anilor pentru a răspunde marilor provocări ale prezentului” - mai precizează Călin Georgescu.

El propune „un nou model social, economic și politic, inovator și unificator: suveranism-distributismul, menit să producă modificări structurale și, în final, o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevarat”.

„Prin acest program se ridică un steag – Steagul Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conștiinței Binelui și frumosului în noi toți! Sub faldurile lui se va reface (inclusiv economic) spiritul românesc tradițional” - se mai arată pe site-ul său de campanie electorală.

10 promisiuni făcute de candidatul Călin Georgescu

- ”Predictibilitatea actului fiscal”

- ”Cotă unică de 10%”

- ”Stimularea agonisirii averii – pentru evitarea consumului inutil”

- ”Impozitarea cu 2% la mai mult de 1 milion € cifră de afaceri”

- ”Asocierea liberă a proprietarilor agricoli în cooperative și facilități fiscale oferite de stat producătorilor

- ”Piețe de desfacere, centre de colectare și industrii de prelucrare și conserve”

- ”Redirecționarea fondurilor UE către micul proprietar – pentru o dezvoltare coerentă începând de la sursă”

- ”Participarea de minimum 51% din partea statului în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale pe teritoriul României – pentru ca interesul național să fie gestionat cu prioritate.”

- ”Reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de meserii”

- ”Reducerea imediată a aparatului de stat, prin relocarea acestora spre domeniul privat – pentru că într-o eră tehnologizată precum cea în care ne aflăm și statul e nevoie să fie digitalizalizat de urgență”

Călin Georgescu, campanie în stil Putin

În campania electorală, într-un film de promovare, Călin Georgescu apare în timp ce aleargă, călărește îmbrăcat într-o cămașă populară, înoată și se luptă pe salteaua de judo.

Cristian Tudor Popescu: „Seamănă cu filmulețele de promovare ale lui Putin. Vă amintiți Putin călare, la bustul gol, călărind prin stepă, Călin Georgescu, în cămașa populară românească, călărind dacic pe cal. Călin Georgescu înotând și înotând fluture, nu un bras amărât, în apă rece, la fel și Vladimir Putin. Idei suveraniste, naționaliste, religioide, misticoide, intens misticoide, toate acestea montate, înregistrate și montate, nu era nevoie de prezența reală a lui Călin Georgescu.”

Călin Georgescu este cel mai popular candidat la alegerile prezidențiale pe TikTok. Popularitatea sa bruscă a fost inexplicabilă pentru specialiști, care consideră că această performanță remarcabilă este rezultatul unei strategii bine organizate, mai degrabă decât al unei creșteri organice.

Mesajele lui Călin Georgescu au devenit virale, apărând pe milioane de telefoane în doar câteva săptămâni. Conturile TikTok au fost inundate cu clipuri care au propagat rapid mesajul candidatului, într-o manieră ce a schimbat calculele electorale și a pus presiune pe partidele tradiționale.

Succesul său s-a bazat pe două componente: postările proprii și sprijinul unei armate de susținători care s-au transformat în influenceri politici peste noapte. Această rețea de susținere a fost alimentată inclusiv prin Telegram, unde erau distribuite clipuri scurte, cu mesaje vizuale atrăgătoare și gata de publicare pe TikTok, Instagram sau Facebook.

La jumătatea lunii noiembrie, o campanie pe TikTok sub hashtag-ul #echilibrușiverticalitate a atras atenția publicului. Clipurile din această serie nu menționau explicit un candidat, dar transmiteau un mesaj unitar.  

Clipurile sub hashtag-ul #echilibrușiverticalitate au adunat 2,5 milioane de vizualizări. Influencerii ar fi primit aproximativ 400 de lei per clip, cu condiția să aibă cel puțin 20.000 de urmăritori.

Niciun sondaj din timpul campaniei electorale și nici măcar exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu l-a văzut favorit pe Călin Georgescu. Sociologii se declară luați prin surprindere de puterea rețelelor sociale și vorbesc despre un fenomen numit „spirala tăcerii” în cazul candidatului care a câștigar primul tur al alegerilor prezidențiale. 

La debutul campaniei, doar 1% dintre respondenți îlu indicau pe Călin Georgescu ca opțiune de vot. Până cu câteva zile înaintea scrutinului, acesta atingea maximum 10% în sondaje, favorit rămânând Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, la urne, Călin Georgescu a „explodat” ca o rachetă electorală, sfidând predicțiile.

Ce este „spirala tăcerii”

Sociologii explică acest fenomen prin reticența votanților de a-și exprima public opțiunea pentru un candidat perceput ca neconvențional sau controversat. Marius Pieleanu, sociolog, arată că mulți alegători preferă să ascundă votul pentru a evita stigmatizarea socială. Dan Jurcan de la IRES subliniază că etichetele precum „naționalist” sau „pro-rus” i-au făcut pe mulți să nu-și declare susținerea.

Un factor determinant în campania lui Georgescu a fost impactul uriaș al rețelelor sociale, care au depășit capacitatea sondajelor de a prezice rezultatele. Rețelele sociale, mai ales TikTok, au permis propagarea rapidă a mesajelor și mobilizarea susținătorilor, creând un bulgăre de zăpadă informațional. Marius Pieleanu concluzionează: „Tehnologia a învins sociologia”.

Profilul alegătorului lui Georgescu

Analizele post-electorale dezvăluie un sprijin puternic din partea tinerilor. Potrivit INSCOP:

31% dintre alegătorii cu vârsta 18-24 de ani au votat cu Georgescu.

Alegătorii sub 44 de ani au fost mai mobilizați față de cei peste 45 de ani.

Alegătorii cu studii primare și medii l-au susținut într-o proporție mai mare (20-23%) față de cei cu studii superioare (13%).