Cine este Cristian Diaconescu, candidat independent la alegerile prezidențiale 2024. Fost judecător în timpul lui Ceaușescu

Cristian Diaconescu s-a născut în 1959, în București. Este căsătorit și are o fiică și doi nepoți, conform site-ului său de campanie electorală.

Este căsătorit de 42 de ani cu Mariana Diaconescu și au împreună un copil, pe Cora Alexandra, care a absolvit Facultatea de Drept și SNSPA.

În 2022, Cristian Diaconescu a devenit bunic pentru a doua oară.

Cristian Diaconescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1983, iar în 2007 a obţinut titlul de doctor în dreptul comerţului internaţional la Academia de Studii Economice Bucureşti. 

În perioada dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, adică între anii 1983-1985, Cristian Diaconescu a fost judecător în județul Ilfov, iar în următorii patru ani - adică până la Revoluție - a fost judecător la Tribunalul București, conform site-ului său de campanie electorală.

În 1990, Diaconescu era inspector la Ministerul Justiției, iar până în 2004 a fost angajat ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv la Misiunea Permanentă a României pe lângă OSCE. 

În perioada 1992-2003, Cristian Diaconescu a fost profesor în cadrul Institutului de Drept şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Bucureşti, unde a susţinut cursuri şi programe de pregătire privind tematica securităţii europene şi euro-atlantice.

Începând cu anul 2016, Cristian Diaconescu a fost profesor asociat al Universităţii Americane din Kuweit, iar, în același an, Universitatea “Andrei Şaguna” i-a conferit titlu de Doctor Honoris Causa, conform fundatiacaleavictoriei.ro.

Judecător în timpul lui Ceaușescu, apoi ministru al Justiției în Guvernul PSD

Anul 2001 a marcat pentru Cristian Diaconescu începutul carierei politice prin numirea sa ca Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2002 s-a înscris în PSD.

În martie 2004 a fost numit ministru al Justiției în guvernul PSD al lui Adrian Năstase, „finalizând cu succes negocierile privind Justiția și Afacerile Interne pentru aderarea României la Uniunea Europeană”, conform site-ului său de campanie electorală.

Cristian Diaconescu a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe al României, în 2008-2009 și 2012, și în guvernul PDL al lui Emil Boc. El a rămas ministru de Externe și în timpul Guvernului Ungureanu.

În aprilie 2012, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a rămas fără portofoliul Externelor. 

În perioada 2004-2012, el a fost senator PSD în Parlamentul României, vicepreședinte al Senatului și președinte al Comisiei de Apărare a Senatului.

La alegerile locale din aprilie 2008 a fost candidatul PSD la funcția de primar general al Bucureștiului, dar s-a clasat pe locul al treilea în primul tur de scrutin.

În 2010, Cristian Diaconescu a demisionat din PSD și s-a înscris în grupul independenților din Parlament, condus de Gabriel Oprea. "Un gest de fripturist", a calificat Ion Iliescu decizia lui Diaconescu.

De la PSD ... la UNPR-ul lui Gabriel Oprea

De fapt, Cristian Diaconescu demisionase din PSD ca să i se alăture prietenului său, Gabriel Oprea, care lansa un nou partid, UNPR. Astfel, în 2010, Diaconescu a fost numit președinte de onoare al UNPR, în timp ce Oprea era președinte executiv. 

Un alt fost personaj politic, Neculai Onțanu, fost primar al sectorului 2, era coleg cu Cristian Diaconescu în UNPR în calitate de secretar general.

Ba, mai mult decât atât, în 2010 UNPR a adoptat o rezoluție prin care Cristian Diaconescu era desemnat candidatul partidului la alegerile prezidențiale din 2014 - ceea ce nu s-a mai întâmplat, pentru că Diaconescu s-a mutat - din nou - la alt partid.

De la UNPR la ... Traian Băsescu și PMP

Timp de patru ani, între 2012-2014, a fost consultant pentru relații externe și șef al Cancelariei Administrației Prezidențiale. Astfel, Cristian Diaconescu a devenit consilier al președintelui Traian Băsescu din mai 2012 până în aprilie 2014.

Cristian Diaconescu a fost și lider al PMP, partid înființat în 2014 la inițiativa fostului președinte al statului Traian Băsescu, după ce susținătorii săi au părăsit Partidul Democrat Liberal. Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat în 2013 Fundația Mișcarea Populară, însă Diaconescu a părăsit partidul și a revenit în martie 2020.

„Este o perioadă foarte complicată şi dacă ai cât de cât experienţă politică, ai de ales: ori stai pe margine şi vorbeşti, ori te implici. Nu există altă variantă. Din acest punct de vedere, din 2014 până astăzi cred că am vorbit suficient şi cred că, pe de altă parte, este momentul, dacă într-adevăr vrei să fii credibil faţă de tine însuţi şi faţă de cei cu care la un moment dat ai făcut echipă, să te alături şi la bune şi la rele", spunea la acea vreme Diaconescu.

În martie 2021, a fost ales preşedinte al Partidului Mişcarea Populară, patronat de Traian Băsescu, moţiunea sa, ”România respectată”, fiind votată de către 550 dintre cei 561 de delegaţi la evenimentul organizat online, cu participarea fizică a liderilor formaţiunii la Sinaia. 

Cristian Diaconescu a fost singurul care a participat cu o moţiune la congresul PMP. El le-a solicitat membrilor de partid să nu îi ceară ”elemente de disociere de Eugen Tomac”, fostul preşedinte al formaţiunii care a demisionat după ce PMP nu a mai intrat în Parlament, după alegerile din decembrie anul trecut.

Preşedintele Traian Băsescu afirma, în 2014, că Diaconescu a renunţat la PSD atunci când nu a mai găsit soluţiile de care avea nevoie în acest partid. Totodată, el l-a caracterizat pe fostul consilier prezidenţial ”o persoană onestă”.

Dat afară din PMP ... cu scandal

Cristian Diaconescu a fost exclus din Partidul Mişcarea Populară în 2022, cu scandal, în urma unui congres.

„În PMP nu există decât o singură structură de conducere, aleasă democratic, şi care astăzi, în deplină legalitate, în acord cu statutul partidului nostru, cu un singur vot de abţinere, a decis să ne despărţim definitiv de fostul nostru coleg, domnul Diaconescu. S-a încheiat o etapă, lucrurile sunt clare, începând de astăzi domnul Diaconescu nu mai este membru PMP. Înţeleg că are alte obiective politice, îi urăm succes, dar experienţa pe care am avut-o împreună este una regretabilă şi ea s-a încheiat astăzi”, scria la acea vreme Eugen Tomac pe pagina de Facebook a PMP.

Cearta dintre cei doi lideri din Partidul Mișcarea Populară a ajuns în spațiul public după ce în presă au apărut informații că PMP a decis fuziunea prin absorbție cu PNL.

Imediat, însă, decizia a fost negată de președintele PMP Cristian Diaconescu: „Ştirile apărute în spaţiul public privind deciziile care ar fi fost luate de PMP privind fuziunea cu PNL sunt false”, a transmis atunci Diaconescu.

În replică, Tomac susținea că, inițial, Diaconescu a fost de acord cu această fuziune, după care s-a răzgândit. De altfel, informația a fost confirmată și de fostul președinte al PNL, Florin Cîțu.

În aprilie 2024, Diaconescu a fondat platforma electorală ”Respect pentru România”, în calitate de președinte.

Promisiunile electorale ale candidatului Cristian Diaconescu

”Președintele nu e Premier și nu trebuie să facă treaba Guvernului, ci are propriile sale atribuții”, scrie Diaconescu în programul său electoral.

”E foarte important să creștem economic în regiune, și nu numai, asta fiind una din marile mele priorități: voi susține antreprenorii și exportatorii români și voi da o componentă mai puternică pragmatismului în relațiile bilaterale. Vreau să deschid uși pentru succesul românesc în străinătate, în timp ce îi respectăm pe cei care au reușit deja.

În calitate de Președinte al Consiliului Suprem de Apărare al Țării voi coordona acțiunea noastră în fața noilor provocări geopolitice, dar și a riscurilor noi, simetrice și asimetrice – precum cybersecuritatea – cu care ne confruntăm în perioada actuala, sprijinind demersurile Guvernului de a aloca 2,5% din PIB ca buget al Apărării.

Trebuie să le oferim siguranță atât românilor, cât și cetățenilor care ne sunt frați, cei din Republica Moldova, stat pe care îl vom sprijini în traiectoria sa europeană”. - mai promite Diaconescu.

”Sper că vom avea sume de campanie, nu știu de unde”

Cristian Diaconescu susține că nu are bani de campanie și nici nu știe de unde vor veni aceștia.

”Am o fundație și pe cheltuielile de campanie sunt cât se poate de în regulă. Sper că vom avea sume de campanie, nu știu de unde. Aștept același tip de semnal legat de voluntariat ca și până acum”, a spus Diaconescu la Știrile Pro TV.

Întrebat care este primul lucru pe care îl va face dacă va deveni președinte, Cristian Diaconescu a spus la Știrile Pro TV că va convoca o ședință a CSAT:

”Ședință CSAT, în care trebuie să am informarea despre care este situația de securitate a României și a doua zi merg în CSM, pentru a discuta situația din justiție.”

În cea mai recentă declarație de avere, depusă în octombrie 2024, Cristian Diaconescu arată că a câștigat suma de 8.475 lei din cursuri pe care le-a susținut în cadrul Fundației Calea Victoriei.

El are o pensie ”specială” de serviciu de 110.400 lei pe an, de la Ministerul Afacerilor Externe. Soția lui, Mariana Diaconescu, are o pensie de 190.000 de lei pe an (Casa de Pensii Sector 2 din București).

Fostul ministru are și tablouri, moștenite, în valoare de 6.000 de euro, dar și două autoturisme – unul din 2017, iar celălalt din 2022.

Nu în ultimul rând, Diaconescu deține două locuințe în București, una de 110 mp, iar cealaltă de 494 mp. De asemenea, mai are o locuință primită moștenire, de 190 mp, în comuna Stâlpeni, județul Argeș, dar și două terenuri – în Argeș și București.

La capitolul ”datorii”, Cristian Diaconescu nu stă prea bine. El are mai multe împrumuturi bancare, astfel:

- două credite în valoare totală de 207.618 lei, care au data scadentă în 2027

- două credite în valoare totală de 24.000 de lei, care au data scandentă în 2024

- un credit de 13.000 de euro, care are data scadentă în 2026

Promisiunile candidatului independent sunt succinte: ”Profesionist din prima zi de mandat, voi ști să apăr România, pentru ca țara noastră să nu intre într-un război. Voi apăra România împotriva prostiei și hoției”.