LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024, turul 1. Prezență, declarații și incidente. Candidați sancționați pentru propagandă

306 sesizări cu privire la posibile incidente electorale au fost semnalate pe parcursul nopţii, dintre care 33 nu s-au confirmat, iar alte 87 urmează să fie verificate, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.

„Efectivele MAI au întocmit trei dosare penale cu privire la posibile infracţiuni. De asemenea, angajaţii MAI au aplicat 43 de amenzi, în valoare de aproape 70.000 de lei şi 110 avertismente pentru contravenţii referitoare la procesul electoral. Cele mai multe sesizări au vizat continuarea propagandei electorale", a spus Dajbog.

Ea a precizat că pe parcursul nopţii nu au fost înregistrate incidente cât timp cele 18.968 de secţii de vot organizate la nivel naţional s-au aflat sub protecţia efectivelor MAI, iar în această dimineaţă, toate secţiile au fost predate preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de vot cu sigiliile intacte.

Aproximativ 70% din sancţiunile aplicate au fost însă sub formă de avertisment, scopul fiind de a descuraja încălcarea cadrului legal. Printre persoanele sancţionate se numără reprezentanţi şi simpatizanţi ai mai multor formaţiuni politice, dar şi candidaţi.

„Reamintesc că persoana care continuă propaganda electorală, după încheierea oficială a campaniei electorale, inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare, considerate spaţiu public, poate fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei", a mai declarat Dajbog.

Aproape 585.000 de români au votat la secțiile din țară, majoritatea dintre ei pe liste suplimentare (302.000). Procentual, prezența la vot reprezintă 3,30%.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat că a votat pentru prosperitate, securitate şi democraţie şi a explicat că votul util merge către acel candidat ”care are onestitatea, decenţa şi pregătirea necesare să poată să gestioneze tot ceea ce ţine de responsabilităţile acestei funcţii”.

Nicolae Ciucă şi-a exercitat dreptul de vot la o secţie din comuna Baloteşti. El a venit împreună cu soţia.

”Este o zi importantă pentru România. Este o zi în care eu personal am votat pentru prosperitate, securitate şi democraţie. Este o zi în care îmi pun speranţa că votul util merge către acel candidat care are onestitatea, decenţa şi pregătirea necesare să poată să gestioneze tot ceea ce ţine de responsabilităţile acestei funcţii. Am votat util pentru acel candidat care poate să reprezinte toate aceste valori ale democraţiei româneşti. Sper ca astăzi să vină la vot cât mai mulţi români pentru vorba de viitorul nostru, este vorba de viitorul copiilor noştri”, a declarat Nicolae Ciucă la ieşirea din secţie de votare.

El a adăugat: ”Îmi spun speranţa că astăzi democraţia şi libertatea cu adevărat vor învinge”.

Până la ora 8:00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 454.360 de alegători, reprezentând 2,52% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 346.806 de alegători, iar în mediul rural 107.554 de alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 16 alegători.

Din cei 454.360 de alegători care au votat până la ora 8:00, 223.722 au votat în străinătate, respectiv 219.495 pe liste suplimentare, 4.227 prin corespondenţă.

Preşedintele AEP, Toni Greblă, a declarat duminică dimineaţă că de la deschiderea urnelor nu a fost înregistrat niciun fel de incident în procesul electoral şi nu a fost depusă nicio contestaţie.

”Nu s-a înregistrat niciun fel de incident. Nu avem înregistrat nicio contestaţie până la acest moment”, a afirmat Toni Greblă.

El a adăugat că nu au fost înregistrate incidente nici în secţiile de votare din străinătate.

”În nicio secţie de votare din străinătate nu a fost comunicat niciun fel de incident sau problemă în legătură cu desfăşurarea votului”, a precizat preşedintele AEP.

Pe alegeri.stirileprotv.ro poate fi urmărită prezenţa și rezultatele în timp real. 

Potrivit articolului 81 din Constituția României, alegerea președintelui se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie să obțină 50%+1 din voturile valabil exprimate.

În cazul în care niciun candidat nu atinge acest prag, primii doi clasați vor intra într-un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie.

Anul 2024 aduce o diversitate remarcabilă de candidați, reprezentând practic întregul spectru politic românesc:

1. Ana Birchall (independentă)

2. Marcel Ciolacu (PSD)

3. Nicolae Ciucă (PNL)

4. Cristian Diaconescu (independent)

5. Mircea Geoană (independent)

6. Călin Georgescu (independent)

7. Kelemen Hunor (UDMR)

8. Elena Lasconi (USR)

9. Ludovic Orban* (Alianța Forțelor de Dreapta)

10. Alexandra Păcuraru (ADN)

11. Sebastian Popescu (PNR)

12. Silviu Predoiu (PLAN)

13. George Simion (AUR)

14. Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român)

*Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursa electorală și o susține pe Elena Lasconi

Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale.

Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.

Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 21:00, cu posibilitatea de a finaliza votul pentru cei deja prezenți la secție până la ora 23:59.

Pentru ca fiecare cetățean să știe unde poate vota, Autoritatea Electorală Permanentă a lansat Registrul Electoral. Un website unde, pe baza CNP-ului, fiecare poate fiecare să afle unde este arondat.

Click pe imaginea de mai jos pentru a vedea unde votezi!

Românii din străinătate votează deja de două zile. Votarea în diaspora a început vineri, 22 noiembrie, la ora locala 12:00 și a continuat pe tot parcursul zilei de sâmbătă și astăzi.

Actualele alegeri marchează un moment semnificativ: România urmează să aleagă al cincilea președinte de după Revoluție. După Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, un nou capitol prezidențial se pregătește să înceapă.

Rezultatele vor fi comunicate oficial de Biroul Electoral Central. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută – 50%+1 - pe 24 noiembrie, un al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie, unde primii doi candidați se vor confrunta în ultima etapă electorală.

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Primele alegeri sunt cele prezidențiale, primul tur, care vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.