Alegeri prezidențiale, turul 1. Rezultate provizorii: Georgescu pe primul loc, Lasconi urcă pe locul doi

Elena Lasconi a trecut pe locul 2, cu 154 de voturi în fața lui Marcel Ciolacu. Avantajul a crescut rapid la 434. 

S-a ajuns la 44 de voturi diferență între Ciolacu și Lasconi. 

Elena Lasconi are un avans de câteva mii de voturi faţă de liderul PSD, Marcel Ciolacu, la alegerile prezidenţiale, potrivit numărătorii paralele a Uniunii Salvaţi România (USR).

Anunţul a fost făcut de coordonatorul campaniei USR, Cristian Seidler, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul USR. 

”Avem de făcut un anunţ important, poate cel mai important din istoria recentă a ţării, pe baza numărătorii paralele realizate de USR, România are şansa unui nou început după 35 de ani pentru că Elena Lasconi a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale cu un avans de câteva mii de voturi faţă de candidatul PSD Marcel Ciolacu. Facem un apel către Marcel Ciolacu să facă gestul democratic de a-şi recunoaşte înfrângerea”, a declarat Cristian Seidler.

Diferența dintre Ciolacu și Lasconi s-a redus la 900 de voturi ( 0,01%) și mai sunt de numărat puțin peste 100.000 de voturi

Diferența dintre Marcel Ciolacu și Elena Lasconi continuă să scadă: Sub 4.000 de voturi îi despart, în condițiile în care mai sunt de centralizat în continuare circa 140.000 de voturi.

Călin Georgescu – 22,91% (2.111.247)

Marcel Ciolacu – 19,19% (1.768.392)

Elena Lasconi – 19,15% (1.764.661)

Elena Lasconi a recuperat și a ajuns luni dimineața la doar câteva mii de voturi distanță în spatele președintelui PSD, când mai sunt de numărat câteva sute de mii de voturi.

Diferenţa de voturi dintre Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi s-a redus sub 5.000 de voturi.

Rezultatele din diaspora: Călin Georgescu a obținut 43,42 % dintre voturile exprimate, urmat de Elena Lasconi - 26,7 % și George Simion - 12,12 %. Marcel Ciolacu a obținut 2,88% dintre voturile exprimate peste hotare.

Cele mai mare procent de voturi l-a obținut Călin Georgescu în Germania, unde a fost votat de 57,99% dintre cei peste 140.000 de români prezenți la urne. A urmat Belgia, unde a fost votat de 51,14% și Regatul Unit, unde a fost opțiunea a 49,43% dintre alegători. Alte țări în care Georgescu a fost votat masiv au fost Italia – 48,87%, Spania – 47,04% și Franța – 43,22%.

Elena Lasconi a câștigat votul în toate secțiile din Asia (excepție Kazahstan), America de Nord și Sud (unde nu s-au închis încă toate urnele și nu s-au centralizat toate voturile), iar în Europa a fost votată majoritar în Elveția – 37,31%, Țările de Jos – 41,69%, Luxemburg – 48,24% și Portugalia – 34,1%.

Până la această oră au fost centralizate toate voturile din România și 97,15% dintre secțiile de votare din diaspora.

Rezultate provizorii România + Diaspora

Călin Georgescu - 2.448.293 voturi 

Elena Lasconi  - 1.971.062 voturi

Marcel Ciolacu - 1.790.608 voturi

După centralizarea a 99,7% din voturile exprimate la scrutinul de duminică, independentul Călin Georgescu conduce în continuare cu 22,86% din voturile exprimate.

El este urmat de Marcel Ciolacu (19,22%), Elena Lasconi (19,14%), George Simion (13,87%) şi Nicolae Ciucă (8,81%).

Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, a reușit să capteze atenția opiniei publice prin obținerea unui rezultat neașteptat de 16% din voturile exprimate, conform exit-poll-urilor.

Cine este Călin Georgescu

Născut în București la 26 martie 1962, Călin Georgescu și-a început cariera în domeniul academic, absolvind Colegiul de Recuperare Funciară din cadrul Institutului de Agronomie „Nicolae Bălcescu", specializarea pedologie (studiul terenurilor).

A lucrat ca expert în dezvoltare durabilă, a fost secretar de stat în min mediului și director al unei direcții la MAE, iar din 2013 a fost numit directorul Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma

De cinci ori - în 2011, 2012, 2015, 2020 - numele lui a apărut pe lista scurtă a unor posibili premieri. În 2020 a fost propus premier de către AUR și a și devenit președinte de onoare al formațiunii. A intrat în conflict cu Simion și a fost exclus

În 2022, într-un interviu a declarat că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”. Pe numele lui a fost deschis dosar penal pentru că a promovarea cultului personalitii al unor persoane bănuite de genicid.

Programul electoral al lui Călin Georgescu: ”Hrană, Apă, Energie”

Programul electoral al lui Călin Georgescu se numește ”Hrană, Apă, Energie”, iar el susține că este ”o întoarcere la rădăcinile neamului românesc”.

”Programul a fost propus poporului român încă din 2010 și a suferit modificări de-a lungul anilor pentru a răspunde marilor provocări ale prezentului.” - mai precizează Călin Georgescu.

El propune ”un nou model social, economic și politic, inovator și unificator: suveranism-distributismul, menit să producă modificări structurale și, în final, o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevarat.”

”Prin acest program se ridică un steag – Steagul Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conștiinței Binelui și frumosului în noi toți! Sub faldurile lui se va reface (inclusiv economic) spiritul românesc tradițional.” - se mai arată pe site-ul său de campanie electorală.

Ce măsuri propune candidatul Călin Georgescu:

- ”Predictibilitatea actului fiscal”

- ”Cotă unică de 10%”

- ”Stimularea agonisirii averii – pentru evitarea consumului inutil”

- ”Impozitarea cu 2% la mai mult de 1 milion € cifră de afaceri”

- ”Asocierea liberă a proprietarilor agricoli în cooperative și facilități fiscale oferite de stat producătorilor

- ”Piețe de desfacere, centre de colectare și industrii de prelucrare și conserve”

- ”Redirecționarea fondurilor UE către micul proprietar – pentru o dezvoltare coerentă începând de la sursă”

- ”Participarea de minimum 51% din partea statului în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale pe teritoriul României – pentru ca interesul național să fie gestionat cu prioritate.”

- ”Reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de meserii”

- ”Reducerea imediată a aparatului de stat, prin relocarea acestora spre domeniul privat – pentru că într-o eră tehnologizată precum cea în care ne aflăm și statul e nevoie să fie digitalizalizat de urgență”