Cine este Kelemen Hunor, candidatul UDMR la alegerile prezidențiale 2024. Cele mai importante momente din cariera sa

Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională înainte de desfășurarea turului doi. Urmează ca întreg procesul electoral să se reia de la zero, la o dată care va fi anunțată ulterior.

Rămâne de văzut dacă Kelemen Hunor se va înscrie în următoarea cursă electorală. 

Kelemen Hunor se numără printre figurile publice din politica românească care au reușit să țină departe de ochii publicului multe dintre detaliile legate de viața sa personală, majoritatea informațiilor pe această temă venind de pe site-ul său de prezentare sau din declarațiile de avere și de interese depuse la Guvern și la Camera Deputaților de-a lungul timpului.

S-a născut pe 18 octombrie 1967, în comuna Cârța, județul Harghita. În ceea ce privește viața de familie, în spațiul public este cunoscut faptul că s-a căsătorit în 2012 cu Eva Czezar și că împreună au doi copii.

Kelemen Hunor este, în prezent, deputat și președinte al UDMR, fiind unul dintre cei mai longevivi aleși din Parlamentul României, cu șase mandate consecutive începând din 2000. A făcut parte de mai multe ori din Guvern, ca ministru al Culturii și vice-premier. Acum se află la cea de a patra candidatură pentru prima funcție în stat, înscriindu-se în această cursă și în 2009, 2014 și 2019. 

„Să nu credeți că sunt un jucător la loto care crede de fiecare dată că, poate, va avea noroc. Eu candidez pentru a spune lucrurilor pe nume”, a declarat Kelemen Hunor la depunerea semnăturilor.

Invitat în platoul Știrile ProTV, la Andreea Esca, candidatul UDMR și-a păstrat poziția, explicând faptul că are o șansă în această cursă electorală și că o eventuală intrare în „finala” prezidențială pentru el ar reprezenta o victorie.

Hunor absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), cu toate acestea, după cum povestește chiar el, literatura s-a dovedit a fi adevărata sa pasiune, căreia i-a dat curs chiar la scurt timp după căderea regimului comunist. 

Astfel, în decembrie 1989, alături de alți studenți, a pus bazele revistei culturale „Jelenlét” (Prezent). Ulterior, între 1993 și 1997 a lucrat la o altă revistă culturală, „Korunk” (Epoca Noastră), asta în timp în ce între 1990 și 1997 a fost redactor al unei emisiuni în limba maghiară la Radio Cluj.

Înclinația către cultură nu se va limita doar la presă, Kelemen Hunor fiind și autorul unui volum de poezii (1995) și al unui roman (1999). De asemenea, traseul profesional i-a permis intrarea în politică și i-a adus mai multe premii în țară și în Ungaria: Premiul Látó (1994), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1996), Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000, de la Emil Constantinescu, chiar de ziua națională a României) și Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008).

Kelemen Hunor este unul dintre candidații la prezidențiale cu cea mai lungă carieră politică, aceasta începând în 1997 cu intrarea în Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. După cum explică chiar el, a făcut acest pas târziu, la 30 de ani, odată cu victoria lui Emil Constantinescu în alegerile din 1996.

În doar doi ani a reușit să ocupe o poziție importantă în organizație, pe cea de președinte al Consiliului de Coordonare, până în 2007. Ulterior, a urcat în structurile formațiunii, ajungând în poziția de președinte executiv, între 2007-2011), o poziție importantă din care a și candidat prima dată la președinție, în 2009. În 2011 a devenit și președintele UDMR, funcție din care l-a înlocuit pe Marko Bela. Hunor a fost reales la conducerea UDMR în aprilie 2015 și în februarie 2019.

Ulterior, Hunor a candidat pentru cea de a doua oară în cursa pentru Cotroceni, reușind să obțină doar 3,47%. Între timp, activitatea sa politică a continuat în Camera Deputaților, acolo unde a făcut parte din Comisia pentru cultură. Deși nu a mai făcut parte din coalițiile de guvernare, partidul pe care îl conduce a continuat să joace un rol semnificativ pe scena politică.

Peste alți cinci ani, Kelemen Hunor a candidat pentru a treia oară în alegerile prezidențiale, încercând să construiască în mentalul public imaginea „candidatului pe trotineta electrică”. Nici în această cursă electorală nu a reușit să intre în „finală”, reușind să strângă doar 3,87% din voturi.

Intrarea sa în politică a coincis și cu momentul în care a primit prima demnitate publică în statul român, cea de secretar de stat în Ministerul Culturii, într-un domeniu în care deja se afirmare după Revoluție. Numirea în acest post a marcat o premieră, el fiind cea mai tânără persoană care a primit o astfel de poziție în România.

Intrarea pe scena politică a lui Hunor a avut loc odată cu venirea la putere a unei coaliții guvernamentale formate din Convenția Democratică Română (CDR), Partidul Democrat (PD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), prima tranziție democratică a puterii în politica post-decembristă și a fost favorizată de apropierea sa de Marko Bela, cel care a condus formațiunea timp de 18 ani.

Deși a dat startul unei cariere care se întinde pe aproape trei decenii, numirea lui Kelemen Hunor la Ministerul Culturii vine într-un moment extrem de sensibil pentru relațiile dintre români și maghiari: 150 de ani de la Revoluția de la 1848 în care cele două etnii s-au aflat în tabere opuse. Cu toate acestea, Hunor vorbește și despre un episod amuzant în ajunul carierei sale politice. Mai exact, a crezut că propunerea ar fi fost o farsă.

„A sunat telefonul și am fost întrebat dacă accept să reprezint UDMR-ul, ca secretar de stat, la Ministerul Culturii. Când m-am lămurit că nu era vorba despre vreo farsă, am acceptat”, își amintește Kelemen.

În ciuda tensiunilor care au măcinat Convenția Democratică și problemele economice cu care s-a confruntat România în acea perioadă, Kelemen Hunor a reușit să-și ducă mandatul până la următoarele alegeri generale, cele din 2000.

Hunor este deputat UDMR din anul 2000, fiind ales în circumscripția electorală nr. 21, Harghita, în legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-2020 și 2020-2024. Pe parcursul tuturor acestor mandate, a fost membru al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.

Când UDMR a revenit la guvernare în 2004, în executivul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, portofoliul Culturii le-a revenit liberalilor, așa că Hunor nu a prins o poziție în minister, limitându-se doar la activitatea din Parlament. Cu toate acestea, acești ani i-au permis să-și consolideze poziția în partid, unde Markó Béla l-a pregătit pentru a deveni succesorul său la șefia formațiunii.

În primăvara anului 2007, conflictul dintre Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu a atins un punct critic, culminând cu prima suspendare a președintelui. Kelemen Hunor a fost desemnat să organizeze campania UDMR pentru demiterea lui Băsescu, însă rezultatul de la urne l-a favorizat pe fostul șef al statului. Alegătorii din Harghita și Covasna au participat în număr redus și, într-un procent semnificativ, au votat împotriva demiterii președintelui.

Cu toate acestea, la câteva săptămâni după referendum, Kelemen Hunor a fost ales președinte executiv al Uniunii. Totodată, a primit o misiune delicată: să conducă negocierile cu László Tőkés, aflat în conflict cu partidul. Episcopul reformat îl susținuse pe Băsescu la referendum, contrar poziției UDMR, și criticase vehement formațiunea. Cu toate acestea, Markó Béla își dorea o reconciliere cu Tőkés înainte de alegerile europarlamentare. După o serie de atacuri virulente din ambele tabere, negocierile au eșuat, iar Tőkés a fost ales ca independent în Parlamentul European.

În 2009 a fost desemnat candidatul UDMR la alegerile prezidențiale. A obținut 3,8% din voturi, depășindu-i pe Sorin Oprescu și pe George Becali, însă cu mult sub rezultatele obținute anterior de candidații UDMR, Markó Béla și György Frunda. În ciuda scorului său mic, Hunor își menține poziția în partid și chiar reușește să-și convingă colegii să-l propună pentru postul de ministrul al Culturii și Patrimoniului Național în cabinetul condus de Emil Boc, poziție pe care a păstrat-o până în 2012. Va reveni în această poziție între martie și octombrie 2014 în cabinetul Ponta III în care a ocupat și poziția de vicepremier.

Revenirea UDMR la Guvernare și a lui Kelemen Hunor într-o poziție în Executiv a avut loc odată cu investirea guvernului Florin Cîțu. Mai exact, el a ocupat o funcție de vicepremier între 23 noiembrie 2020 și 21 noiembrie 2021, chiar în perioada de început a pandemiei. Ulterior, va primi același post în guvernul condus de Nicolae Ciucă, între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023. Sfârșitul mandatului său a venit odată cu „rotativa” PSD-PNL care a făcut ca Uniunea Democrată a maghiarilor să rămână în afara guvernării.

În ciuda faptului că UDMR a fost dat afară de la guvernare în urma jocurilor de culise făcute de PSD și PNL, Kelemen Hunor a declarat în septembrie 2023 că „a trecut supărarea” și a pus întregul incident pe seama „lăcomiei și erorilor strategice”.

„Sunt convins că decizia au luat în trei, nu au luat separat, dar lăcomia combinată cu... «merge şi fără ei, hai să dăm afară, să luăm ministerele»... eroare strategică. Dar gata, am depăşit momentul! În politică nu poţi să fii permanent supărat. Oamenii nu caută politicieni supăraţi. Ne-a trecut supărarea. Nu ne-a picat bine, nu am meritat, nu am dat niciun argument să fim daţi afară de la Guvern, dar gata, a trecut, mergem mai departe, ne uităm înainte! Eu, dacă ar trebui să votez pe altcineva decât UDMR - slavă Domnului nu am astfel de probleme! - niciodată nu aş vota un om politic supărat, nu-mi trebuie om politic supărat”, a declarat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor, cel mai „consecvent” candidat la președinție

După validarea candidaturii sale de către Biroul Electoral Central, Keleme Hunor a intrat pentru cea de a patra oară în cursa pentru Cotroceni. Cu toate acestea, la începutul anului chiar el era cel care spunea că nu va mai candida, argumentând că a candidat deja de trei ori și asta pentru că „ăsta era jocul politic” și că era gata să renunțe încă din 2019, dar colegii de partid au fost cei care l-au convins să mai participe.

„Eu sigur nu, eu am candidat de trei ori, am încercat, eu ştiam şi când am candidat că nu am nicio şansă, am făcut-o pentru că asta era jocul politic, trebuia să o fac şi e bină că am făcut-o”, a spus Kelemen Hunor.

În cele din urmă, Hunor a decis să intre în „ring” pentru cea de a patra oară, iar în interviul pe care i l-a acordat Andreei Esca a explicat faptul că în campania sa vorbește despre „problemele reale ale societății” și că încearcă să ofere „soluții pragmatice pe termen mediu și lung”. De asemenea, dat fiind potențialul electoral al partidului său, el consideră că o intrare în turul doi al prezidențialelor ar reprezenta în sine o victorie.

Kelemen Hunor: „Vorbesc despre problemele reale ale societății sau despre ceea ce cred eu că ar trebui să vorbim cu toții și încerc să ofer și soluții pragmatice pe termen mediu și pe termen lung, fiindcă anumite chestiuni nu pot fi rezolvate de azi pe mâine”.

Andreea Esca: „Cu cine credeți că ați putea ajunge în turul doi?”

Kelemen Hunor: „Nu contează. Dacă eu ajung în turul doi, am câștigat”.

Andreea Esca: „De ce ziceți asta?”

Kelemen Hunor: „Fiindcă plec de jos, de foarte jos. Dacă vreți așa și dacă reușesc să ajung în turul doi, asta înseamnă că am o susținere enorm de puternică din partea cetățenilor”.