Condiții inumane în Spitalul Județean din Neamț, unde în 2020 a ars secția ATI. Ce îndură pacienții
Spitalul Infernal, partea I. Spitalul Județean Neamț este în pragul colapsului. Pacienții sunt îngrămădiți în condiții insalubre, lângă pereți care stau să cadă, plini de mucegai, fară dușuri și toalete.
Mai multe clădiri în care s-au investit bani mulți zac abandonate.
E un dezastru la care s-a ajuns din cauza incompetentei și nepăsării. În anii trecuți, în alte două ediții „România, te iubesc!”, am arătat dezastrul din acel loc. Din păcate, autoritățile locale, dar și conducătorii Ministerului Sănătății par să nu fie impresionați că într-un spital în care oamenii ar trebui să-și găsească leacul, pacienții mor cu zile.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Spitalul infernal
Spitalul Județean Neamț, 1600 de angajați, aproape 30.000 de pacienți pe an. Este în subordinea directă a Consiliului Județean și funcționează fară acreditare. În saloane, pacienții proaspăt ieșiți in operație stau lângă pereți care colcăie de mucegai și bacterii, lipsesc condițiile minime de igienă, secții întregi n-au dușuri, zeci de pacienți merg la o singură toaletă, clădirile sunt cu risc seismic.
Sume uriașe s-au aruncat în spital din bugetul statului de-a lungul anilor fară niciun rezultat. Un bloc operator zace nefolosit de 10 ani, secția de pediatrie funcționează fară autorizație într-o clădire neterminată, mai multe construcții sunt abandonate de muncitori.
Într-un memoriu, managerul Alexandru Filimon își recunoaște neputința și cere instituțiilor statului să declanșeze starea de urgență în spitalul aflat în pragul colapsului. Își scrie și demisia.
Alex Dima: Există vreun loc acum în tot spitalul unde se lucrează?
Alexandru Filimon, manager spital: „Nu, nu”.
Când clădirea a intrat în reabilitare, pacienții au fost înghesuiți pe unde s-a putut. Un hol strâmt și câteva încăperi mici sunt transformate de mai bine de un an și jumătate în ambulatoriu afecțiuni oncologice, un spațiu improvizat, total neadecvat pentru primirea și tratarea cancerului.
Cu bosceluțe pregătite pentru multe zile și priviri lipsite de speranță pacienții își înșiră suferințele pe lângă pereți, claie peste grămadă. Nu e încă ora opt dimineața și holul e plin. Într-un colț, asistenta șefă și-a amenajat biroul pentru triaj.
Femeie: „Situația de aici este îngrozitoare pentru noi cei bolnavi la oncologie. Nu se poate așa ceva. Stăm la rând, stăm în picoare, suntem bolnavi, nu avem putere”.
Femeie: „E cumplit, e cumplit. E aglomerat dacă toață lumea e bolnavă. Ce să facem. Unde să ne ducem?”
După triaj, urmează o altă coadă lungă la analize. O singură asistentă se ocupă de recoltare.
Bărbat: „E aglomerație e nenorcire, nenorocire. Nu numai asta. În fiecare zi și vorba aceea, oncologie. Neamțul ăsta e bătut de soartă”.
E un flux continuu.
Pacient: „Aveți de aia de pus?”
Asistentă: „Ce? Plasture? Nu”.
Reporter: Ce a cerut? Plasturi?
Asistentă: „Da. De unde? Niciodată”
Aici lipsesc multe. Spațiu, personal, medicamente. În aceasta cămăruță, șapte bărbați, lipiți unul de altul, așteaptă tramentul.
Bărbat: „E cumplit”.
Pacienți, consultați printre hârtii
Un pacient e consultat de medici în biroul în care se întocmesc fișele medicale, printre maldăre de hartii. Pentru că medicii n-au cabinet.
Alex Dima: „Incredibil, incredibil și sunt oameni care suferă de tot felul de boli și sunt ținuți unul peste altul aici”.
Hotele pentru preparea citostaticelor zac nefolosite într-un colț, din lipsa de spațiu. Situație ilegală întrucât este pusă în pericol sanătatea personalului care prepara medicamentele.
Aproape 800 de oameni cu probleme oncologice ajung aici într-o lună. În fiecare zi cel puțin zece pacienți sunt internați. Secția de oncologie funcționează la ultimul etaj.
Am pornit într-un tur cu directorul medical, Maria Chiriță. Acestă clădire este construită în 1935, pe vremea regelui Carol. E cu risc seismic. Peste tot e cârpită și scorojită.
Bolnavii de cancer sunt tratați pe 44 de paturi, mai tot timpul ocupate. Sunt saloane și cu șapte paturi, bolnav lângă bolnav, cu bagajele înghesuite pe sub pături. Simona Iorgu este șeful secției.
Alex Dima: „Cât de periculos este să stea pacienții aici”.
Simona Iorgu, șef secție oncologie: „Pacienții care fac chimioterapie au imunitate redusă. Este idealul ca saloanele să fie cât mai puțin aglomerate. Adică ar fi de preferat saloane de unu-două paturi”.
Aici nu se poate.
Pacient: „Se văd condițiile care sunt. Și așa suntem pe ultima fază. Cred că nu mai e cazul să investească pentru noi. Mă gândesc, nu știu”.
Pe întreagă secție nu există nici măcar un loc în care pacienții să facă un duș.
Maria Chiriță, director medical: „Sunt situații în care s-a folosit dușul acela?”.
Simona Iorgu, șef secție oncologie: „S-a încercat, dar iese apa pe hol”.
Iar acestea sunt singurele toalete de pe secție, amenajate nu de spital ci de o fundație. Pentru 44 de oameni.
Bărbat: „N-ai unde face un dus. Dacă stai trei săptămâni aici n-ai unde face un duș. Trei săptămâni dacă stai n-ai unde face un duș sau să te speli că omul”.
44 de pacienți își țin mâncare într-un singur frigider.
Femeie: „Ai oleacă de mâncare se strică. Suntem de la țară”.
Femeie: „La români înțelepciunea lipsește cu desăvârșire. Suntem așa, haotici”.
Secția de oncologie nu are aviz de funcționare
Secția de oncologie nu are aviz de la instituțiile statului pentru functionare. E străjuită de o parte și de alta de secțiile dermatologie și hematologie. În aceleași condiții, om lângă om.
Georgiana Butura, șefă secție Hematologie: „Riscul infecțios este foarte foarte mare”.
În plus, nu sunt medici suficienți. Doctorul Butura se ocupa de pacienții din două județe. Nici hematologia nu are duș.
Georgiana Butura, șefă secție Hematologie: „Mergem la dermatologie. Ăsta e spațiul pentru pregătit materiale și oricum apa vine în hol. Nu îl folosim pentru pacienți. Mergem la dermato”.
Prin urmare, total împotriva regulilor sanitare, pacienții cu leucemii folosesc același duș cu dermatologia, aflată în celălalt capăt al culoarului.
În acest loc a fucntionat până la începutul lui 2022 secția de oncologie din județul Neamț. Este o clădire veche de aproape 90 de ani care ar fi trebui dărâmată. Dacă dau mai tare aici se dăramă. S-a ales varianta reabilitării. S-a dat jos toată tencuiala. S-a dărâmat acoperișul după care muncitorii au plecat. Acum un an. De atunci așa a rămas. Ploua în ea și se deteriorează”
În mai 2022 clădirea oncologiei a fost predată Companiei Naționale de investiții că să o reabiliteze cu nouă milioane de lei. Acum trebuia să fie gata. S-au început lucrările și s-a ajuns la concluzia că proiectul, care zace acum printre pereții dărâmăți, e prost. Constructorul a plecat. Cum spitalul e în subordinea Consiliului Județean, politicienii locului decid ce și cum se întâmplă lucrurile aici.
Alexandru Filimon, manager spital: „Ce e deranjant pentru noi e că și atunci când sunt bani nu sunt proiectele bune. Bani au fost. E un fel de mit al sistemului sanitar. Că nu sunt bani. Bani sunt”.
Alexandru Flimon este de doi ani și jumătate în funcție și este primul manager venit prin concurs. Înaintea sa, în doar 12 luni, pe la șefia spitalului s-au perindat opt manageri, toți numiți politic de Ionel Arsene, fostul președinte al consiliului județean, fugit acum în Italia pentru a scăpa de condamnarea la inchisoare pentru trafic de influență. Radu Năstase este medic psiholog.
Radu Năstase, medic: „Suntem în situația asta pentru că deciziile legate de sistemul de sănătate le iau niște politruci, niște oameni care habar nu au ce să facă pentru pacient. Oamenii n-au auzit în viața lor, n-au văzut ce înseamnă să fii pacient și care atunci când se îmbolnăvesc fac pe dracu în patru să se ducă în altă parte și nu în spitalul pe care îl păstoresc. De asta am ajuns aici”.
Un lung lanț de incompetențe a culminat în seara zilei de 14 noiembrie 2020 cu un incendiu de proporții. Secția ATI, în care erau internați bolnavi covid a ars. 10 oameni au murit.
La câteva luni de la dezastru, o echipă „România, te iubesc” a arătat neregulile din spital. Prize neizolate, hidranți nefuncționali, instalații de oxigen reparate de oameni nepregătiți. Ionel Arsene, omul care răspundea de spital ridica nepăsător din umeri.
Și acum, aripa spitalului în care au murit oameni e neschimbată. Urmele celor care au încercat să îi scoată din flacări încă se văd pe pereți. Surse din anchetă susțin că incendiul de la Neamț a pornit de la o candelă care a aprins combinezonul unei asistente. În câteva clipe, un întreg salon a fost pârjolit. La câteva luni după incendiu a venit la conducere Alexandru Filimon care în doi ani și jumătate n-a reușit să facă mare lucru. A tot cerut Consiliului Județean și Ministerului Sănătății bani pentru cumpărarea unor noi echipamente.
Alexandru Filimon, manager spital: „Avem o listă cu 30 de milioane de lei, o listă care stă așa de trei ani de zile. N-am primit nici măcar, știu eu, fonduri că să achiziționăm ce a ars în incendiu”.
ONG-urile sunt salvatoarele
Scăparea a venit de la Asociația Dăruiește Viață care în doar cinci luni, în 2021, a construit în curtea spitalului o secție de terapie intensivă. Cu două milioane și jumătate de euro din donații.
E singurul loc din spital care respectă standardele medicale și funcționează la capacitate maximă. Mii de oameni au fost tratați aici. Acum, managerul cere ajutor prefecturii, în calitate de reprezentat al Guvernului în teritoriu, solicită să bage întregul spital în stare de urgentă, cu speranța că poate așa se va întâmplă ceva aici.
Documentul a ajuns la Prefectură, dar prefectul a plecat în concediu. Îi ține locul subprefectul Adrian Ciobanu care nu are habar de solicitarea spitalului.
Adrian Ciobanu, subprefect Neamț: „Nu îmi dau seama cum ar putea să facă prefectul să oblige Consiliul Județean să își facă treaba mai bine, mai prompt. Când vă veni domnul prefect, va pune pe masa consiliului situația de urgență”.
