Risipa, sport național. CNI nu are niciun instrument de control pentru lucrările de milioane de euro pe care le aprobă

Banii se duc cu uşurinţă spre lucrări, uneori fără utilităţi, iar după predarea către primarii nu mai verifică nimeni dacă obiectivul este și folosit. Sunt cămine culturale sau săli de sport pentru care CNI n-a gândit până acum un sistem ca la fondurile europene: acolo, investiţia este monitorizată, și cine nu o foloseşte dă banii înapoi la buget.

În urmă cu câțiva ani CNI a lansat un proiect tip pentru construirea de cămine culturale în mediul rural. Ca să primească finanțare, în ţară 11 cămine noi au fost construite cu o investiție totală de 16 milioane de euro. Restul de până la 460 au fost reabilitate cele vechi.

Ca să vedem cum e folosit un astfel de edificiu ne-am dus în comuna Ştorobăneasa, în Teleorman. Am întrebat primărița care a fost expunerea de motive care a convins CNI să aloce comunităţii un milion 200 de mii de euro pentru cămin.

Paula Herlo: Cine face?

Citește și

Paula Herlo, pe urma banilor publici, duminică, la România, te iubesc. Este prezentată ancheta ”Risipa - sport național”

„Va fi o perioadă îngrozitoare în Ucraina și pentru Occident”. Avertismentul unui general despre războiul din Ucraina

Ioana Măgereanu, Primăriță în Comuna Ștorobăneasa:  ”Primăria”.

Paula Herlo: ”Aha. Chemaţi oamenii şi le spuneţi”

Ioana Măgereanu, Primăriță în Comuna Ștorobăneasa:  ”Exact”.

Oprim puţin expunerea de motive ca să întrebăm două tinere dacă ar fi interesate de activitatea de la cămin.

L-a preluat de la CNI de patru luni, dar nu l-a deschis încă publicului larg.

Pe hol, peretele crăpat şi câteva placi de gresie sunt desprinse. Baia e inundată, dar primărița ne zorește ca să nu vedem dezastrul. Pe holuri, se vede ca singurii rezidenţi ai căminului au fost porumbeii.

În mod normal, într-o investiție de un milion de euro primarul trebuie să știe exact cum va valoriza investiția la maxim. Şi cum va folosi fiecare bucată construită în interesul cetățenilor.

E momentul să o cunoaștem pe Ioana Măgereanu, aflată la al treilea mandat. A candidat din partea PSD şi înainte de alegeri a trecut la PNL. S-a supărat că n-a primit bani pentru proiecte.

Ioana Măgereamu: "Nu mi-au dat școala".

Spusele primăriţei vin să confirme suspiciunile ca aceste finanţări se dau şi pe linie de partid, iar proioritate au firmele bine reprezentate politic. Câtă vreme nu există indicatori clari de admitere la finanțare, acest scenariu e foarte plauzibil.

Manuela Pătrășcoiu, Director General CNI: ”Deci pentru sălile mici la cămine culturale. O să ne îmbunătățim și o să căutăm niște criterii. Acum deja având aproape 500 de cămine făcute la nivel național”.

Paula Herlo: O să. Ce înseamnă?

 
Manuela Pătrășcoiu: ”O să verificăm mai mult ce activități își propun ei. O să, însă o să le solicităm să detalieze”.

Nimeni din CNI nu se duce în teren să vadă dacă sunt folosite sau nu. 18% dintre sălile de sport deservesc mai puțin de 200 de copii, iar altele n-au fost folosite niciodată.

Situația din comuna Săcelu

Bun venit în comună Săcelu. Declarată stațiune, localitatea adună pe lângă turiști şi oameni ai legii veniți să admire minunea. O sală de sport pentru elevi construită la marginea comunei care aproape şi-a dublat preţul pentru că terenul de sub ea este privat, iar proprietarii printre care şi un fost primar au obţinut în instanţă o chirie de 3000 de euro pe lună.

Paula Herlo: Dar cui au plătit chirie?

Fost primar al Comunei Săcelu: ”Şi-a plătit lui singur”.

Paula Herlo: Păi cum?

”El zice că-i moștenitor, dar nu mi-a arătat nici un document prin care atestă că este proprietarul terenului, dar și-a făcut ordinul de plată și de primit 360.000 de lei”.

El este Gheorghe Dumitrelea, actualul primar al comunei, vice pe vremea celui pe care îl acuzĂ azi că încasează sume de la stat pentru un bun care n-a fost folosit niciodată de cei cărora îi era destinat: copii comunei.  

Gheorghe Dumitrelea, Primarul Comunei Săcelu: ”Se și vede că este apă de ploaie. Uitați acolo, ea este pentru că plouă prin ea de când au construit-o”.

Sala a fost recepţionată deşi n-a fost niciodată racordată la utilităţi. Actualul primar susţine că toate aceste documente lipsesc din arhiva primăriei şi că nu e clar cum s-a făcut predarea către consiliul local în condiţiile în care sala nu era funcţională.

Gheorghe Dumitrelea, Primarul Comunei Săcelu: ”Așa figurează o sală de sport cu tribună. Nu știu cum s-a făcut recepția atâta timp cât această sală de sport, încălzirea o are pe o centrală pe gaz, când ea nu a fost niciodată niciodată branșată la utilități, la gaz, Niciodată”.

Paula Herlo: Cum s a făcut recepția acelei centrale termice, dacă ea nu a fost   branșată?

Ca să aflăm toate aceste răspunsuri ne vom duce la Compania Naţională de Investiţii, însă până atunci e important să cunostem actorii principlali: foştii edili ai comunei. Ei au primit în dar pentru cetăţeni o sală de sport construită cu bani de la Guvern şi în loc să o folosească au practicat în jurul ei un sport naţional: fuga de răspundere.

Dănuț Rențea, primar intre 2004-2008 n-a mai prins al doilea mandat pentru că a fost prins furând din banii europeni destinaţi introducerii reţelei de apă în comună. El a cerut Companiei Naţionale de Investiţii să construiască sala de sport şi tot el a decis amplasarea ei pe un teren revendicat.

Ion Voica a preluat conducerea timp de patru ani, dar a pierdut şi el următorul start pentru că a fost condamnat cu suspendare deoarece şi-a retrocedat un teren care nu-i aparţinea. Aşa că la linia de pornire se aşează în 2012 Florin Jurebie, fiu al satului moştenitor testamentar al boierului Ştefan Sadoveanu, unul dintre proprietarii terenului pe care s-a construit sala de sport. 

Incompetența a trei administrații diferite 

Încă de la început face o mişcare controversată: îl ia consilier personal pe Rențea, cel care pusese edificiul pe proprietatea sa. Stă pe scaunul de primar până în 2020 când îi ia fața fostul său viceprimar Gheorghe Dumitrelea care încă din prima zi de mandat a anunţa că nu va mai plăti nicio chirie şi că va face plângeri penale tuturor celor implicaţi.

Între timp, preţul sălii de sport s-a dublat din cauza chiriilor percepute pentru terenul de sub construcţie şi care au ajuns la un milion 300 de mii de lei. Asta în timp ce sala găzduieşte doar eşecul a trei administraţii şi a unei companii naţionale care n-a fost în stare să-şi monitorizeze investiţiile în teren

Primul cu care am vrut să stăm de vorba este Dănuț Rențea. L-am sunat pentru o întâlnire, dar ne-a spus că nu e în comună aşa că l-am întrebat telefonic despre controversata decizie de a construi sala pe un teren privat.

Paula Herlo: ”Aveam o nelămurire legată de faptul că s-a construit pe un teren privat acea sală și voiam să înțeleg de ce ați propus dumneavoastră acel teren. Întrucât încă nu era. Domeniul privat era în patrimoniul primăriei, era domeniul public, dar era ori un litigiu pe el, știți asta?

Dănuț Rențea, Fostul Primar al Comunei Săcelu: ”Un litigiu a venit la urmă,   târziu, după ce se construise că era aproape gata sala de sport„.

De fapt cererea de retrocedare a fost depusă în 2001 cu mult înainte ca primarul să decidă construcţia sălii. Nu e clar cum de în extrasul de carte funciară aflat în dosarul CNI apare liber de sarcini, iar o posibilă explicaţie ne oferă actual şi fostul primar.

Iniţial primarul pusese la dispiziție terenul aflat în curtea şcolii care ar fi fost cel mai potrivit. Ulterior s-a răzgândit, iar cel care i-a urmat în funcţie a avut numai de câştigat din chirii. 

Paula Herlo: ”Asta voiam să înțeleg de la dumneavoastră de ce, de ce s-a construit pe terenul și mai ales, de ce s-a construit atât de departe de școală, că era spațiu în curtea școlii”.

Dănuț Rențea, Fostul Primar al Comunei Săcelu: ”Nu era spațiu în curtea școlii.
Curtea școlii este în spatele școlii, se vede că e teren în pantă”.

Terenul nu e în pantă şi ar fi fost perfect pentru copiii care ar fi făcut sport în sala aflată în curtea şcolii. Aşa, la peste un kilometru distanţă este inutilă. Mai mult, conducerea unităţii de învăţământ a refuzat să o preia de la Primărie.

Interesant este ca o parte dintre moştenitorii care aveau teren în zonă au dat în judecată Primăria şi au obţinut prin ordonanţa presedențială sistarea lucrărilor când încă era şantier.

Rențea n-a ţinut cont şi a mers mai departe cu lucrările.

 
Manuela Patrascoiu, Director CNI: „Să avem carte funciară, documentație pe o suprafață de teren și să construim sala în altă parte. Nu cred. Suntem foarte mulți pe circuitul ăsta de realizare a unei săli de sport. Este imposibil ca cineva să nu se fi sesizat”.

Oricum, realitatea este că sala este foarte departe de școală.

Până acum moştenitorii au încasat chirie de la statul român 1 milion 200 de mii de lei, iar Jurebie a semnat cu mâna lui un ordin de plată, iar din acest motiv este cercetat pentru conflict de interese.

Jurebie a executat primăria pentru neplata a încă 600 de mii de lei restante la chirie. Deşi în raporturile curţii de conturi scria negru pe alb ca sitauția trebuie reglementată încă din mandatul lui printr-o procedură de expropiere pentru a stopa plăţile din bugetul local către moştenitori, Jurebie n-a făcut nimic.

Florin Jurebie Fostul Primar al Comunei Săcelu: „Ne-a încurcat Curtea de Conturi”.

Curtea de conturi n-a încurcat ci i-a spus ce să facă: expropriere. N-a făcut-o două mandate iar a costat statul sute de mii de lei. Clădirea e departe de şcoală, n-a fost folosită de copii, iar per ansamblu proiectula fost un eşec. Toate dotările au dispărut, iar sală a fost vandalizată.

Ca să punem în context această risipă uriaşă de bani ne întoarcem în trecut şi-l descoperim pe Adrian Năstase premier.

Ideea sălilor de sport a apărut în Guvernul Năstase

Ideea construirii unor săli de sport pe lângă școli, în orașele mici sau la sat, apărut în Guvernul Năstase în 2003. Un an mai târziu, când candidat la președinție, Adrian Năstase promitea că va da în folosință 400 de astfel de săli, ceea ce a și făcut. Iar pentru asta noi toți am plătit 167 de milioane de euro. Puține au rămas funcționale pentru că au fost din start proiectate prost. Aici nu pot avea loc competiții oficiale, pentru că pur și simplu. Sala e mai scurtă decât prevăd normele.

La declanşarea programului s-au construit săli de 50 de locuri după un anumit prototip, iar începând cu 2005 ca să răspundă necesitaţilor diferite de la sat la oraş s-au lansat încă trei prototipuri: cu 102, 150 şi 180 de locuri.

În 2020 Curtea de Conturi a publicat un audit de performanţă pentru 14 ani de funcţionare ai programului adică perioada 2002-2016, iar concluziile au arătat fix că realitatea din teren: Săli fără utilităţi recepţionate, admiterea la finanţare se face fără criterii, în afară de cele politice spun surse gurvenamentale. Iar per ansamblu în zeci de situaţii sălile au rămas în paragină pentru că primarii şi-au bătut joc de ele.

O jumătate de milion de euro a înghiţit o sală lăsată în paragina lângă o şcoală din comuna Fizeșul Gherlii din Cluj. Aşa că l-am căutat pe primar pentru o explicaţie.

Cât timp încercam să ajungem la sala prin marea de buruieni, primaru s-a făcut nevăzut. Aşa că a rămas să răspundă vicele şi un consilier.

În plus când s-a decis construire ei, deja există un plan de relocare a copiilor la Gherla.

Sala a costat 1.185.000 de lei şi n-a fost folosită niciodată de copii pentru că directorul şcolii n-a vrut să o preia. Nu o găsea necesară.

În urmă cu opt ani cel care şi azi e primar spunea cu nonşalanţă că nu ştie când a fost contruită şi ce e cu ea. Înăuntru azi e dezastru! Mizerie de la porumbeii pe care i-a adăpostit, iar băile şi vestiarele vandalizate.

Vicele susţine că nu există documente de recepţie, însă la o simplă solicitare către CNI noi le-am obţinut. Sala a fost recepţionată în prezenţa primarului de atunci, aşadar actualul edil este direct răspunzător pentru felul în care arată. Iar victime ale acestei delăsari sunt copiii care pentru orele de sport folosesc locuri improvizate.

Situație trasă la indigo și în comuna Şotânga

O sală identică a fost contruita în aceeaşi perioadă în comuna Şotânga judeţul Dâmboviţa.

Aceasta construcţie a făcut obiectul unor cercetări penale care au adus la audieri angajaţi ai Companiei Naţionale de Investiţii şi patronii unor firme acuzaţi că au virat, respectiv încasat de la stat sume uriaşe pentru lucrări neexecutate în valoare de peste 4 milioane de euro.

La Şotânga paguba lăsată în urmă de firma constructoare a fost de 200 de mii de lei. În lista de Săli rămase neterminate de CONIRED intră şi cele de la Valea Largă, Pietroşiţa şi Răzvad, iar paguba făcută bugetlui statului cu complicitatea unor angajaţi ai CNI a fost de 2 milioane 700 de mii de lei. O spune un raport al corpului de control al premierului care a verificat documentele în 2016.

Inspectorii mai scriu ca motiv invocate în documente de companii a fost că autorităţile au certu schimbarea amplasamentului acestor Săli, însă această informaţie s-a dovedi a fi falsă în trei din cele patru situaţii. A spus-o în înscrisuri oficiale şi primarul comunei Şotânga care a aşteptat trei ani să o recepţioneze de la momentul începerii lucrărilor

Constantin Stroe Primarul Comunei Șotânga: "Conired a sistat lucrările".

Primarul ne face turul sălii şi cu ocazia asta vedem cum ar fi putut arăta sala de la Fizeul Gherlii, dacă administraţia nu o lăsa de izbelişte.

CU cabinet medical, vestiare şi bai care sunt funcţionale. Vara copii fac sport pe terenul exterior contruit cu o altă finanţare neramburasibla. Primarul a gândit acest loc ca un adevărat campus educaţional cu terenuri şi sala de sport, scoala renovată cu fonduri din PNDL, un centru de zi pentru că pruncii să rămână după amiază să facă lecţii şi parc pentru relaxare.

După paguba lăsată în urmă de CONIRED, CNI a scos lucrarea la licitaţie a doua oară, iar azi e folosită de elevii şcolii din comună.

CONIRED fost o companie puternic conectată la lucrări publice, iar patronal ei Petre Tardea a devenit vedeta din cauza vizitelor dese la procurori. A fost acuzat că a devalizat BCR Novaci şi a fost implicat şi în scandaluri în care a reclamat că este şantajat de patronal unei televiziuni ca să nu-i dezvălui afacerile necurate. Între timp a decedat, iar compania lui a intrat în faliment.

CNI n-a recuperat mare lucru din paguba de peste 2 milioane şi jumătate de lei lăsată de această companie. Alte 10 companii sunt cuprinse într-un raport al curţii de conturi publicat anul acesta şi care face referire la un prejudiciu de peste 18 milioane de lei din care CNI a recuperat 1 milion 200 de lei, cu alte 5 milioane de lei în instanțe, iar 11 milioane 300 sunt pierdute pentru totdeauna.

Manuela Patrascoiu Director, CNI: ”La momentul decontării erau condiţii îndeplinite din punct de vedere legal se referă mai mult la procurori de materiale care aveau la baza procese de custodie ulterior nemaiîncasând Antreprenorii cred că au dispărut și materialele, dar din toate aceste dosare noi mai avem în lucru în instanță acum au fost soluţionate toate
au fost soluționate și pierderea unor sume definitiv, pentru că nu le veți mai putea recupera niciodată”.

Niciun angajat nu a plătiţi pentru aceasta pagubă deşi a existat un dosar la DNA deschis după controalele Curţii de Conturi. Cercetarea s-a închis pentru că fapta nu ar fi existat. Dar paguba făcută bugetului de stat e reală şi ajunge la aproape 3 milioane de euro, sume pierdute definitiv.

Pagubă o plătim noi toţi. Din vina unor primari şi decidenţi la vârf care printr-o semnaturp au trimis milioane de lei în investiţii inexistente. La Şotânga edilul nu semnează ca primarul. La noua sală cu 180 de locuri încă se lucrează, dar a refuzat să semneze recepţia amenajării exterioare pentru că nu e mulţumit. Aşa ar trebui să se poarte orice ales cu banul public pentru că în ultimii 30 de ani am tot văzut cum dăm campioni la fugă de răspundere, risipă şi corupţie.

Articol recomandat de sport.ro

Scandal în Ungaria, după ce România i-a învins pe maghiari la Mondialul de hochei pe gheață: "E un clovn" | VIDEO