Alex Florența, procuror general: ”Cum să aibă cetățeanul încredere într-un sistem de justiție care este imprevizibil?”

”Justiție pe prescripție”, PARTEA III-a. 

Loturi întregi de persoane puse sub acuzare au scăpat de răspundere, s-au pierdut și bani din prejudicii, dar și din cheltuielile pe care reprezentanții statului, din multiple instituții, le-au făcut în anchete penale fără finalitate.

La scurt timp după decizia CCR, vine o hotărâre preliminară a Înaltei Curți de Justiție și Casație care spune că între 2014 și 2022 nu s-a putut întrerupe cursul prescripției, indiferent de actele de urmărire penală.

Alex Florența- procuror general al României: ”Aceste modificări și schimbări care au fost generate de-a lungul ultimilor ani, da, au putut aduce un efect negativ în ceea ce privește previzibilitatea legii. Și nu dor pentru cetățean, ci și pentru cei care suntem chemați să aplicăm legea.”

Citește și

DNA a introdus recurs în casație în procesul în care Elena Udrea şi Ioana Băsescu au scăpat de condamnări

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Ioan Lumperdean a făcut un memoriu la Înalta Curte înainte de pronunțarea deciziei vizând prescripția, dar nu a primit nici până astăzi răspuns.

Completul de la Înalta Curte care a dat acea decizie controversată era condus de actualul șef al CSM.

Magistrații condamnați în primă instanță care au beneficiat de prescripție au fost reabilitați de CSM. Ba mai mult, unii dintre ei au fost repuși în funcție sau au ieșit la pensie. Pensie specială.

În urmă cu câțiva ani, judecătoarea Elena Burlan, soția fostului președinte al clubului FC Universitatea Craiova, Marcel Pușcaș, a fost luată de procurori de acasă și inculpată pentru luare de mită. 50.000 de euro, susțineau anchetatorii - ar fi primit magistratul în 2009 și 2010 de la membrii clanului Vică din Chitila pe care i-a judecat pentru tentativă de omor.

Suspecta a fost denunțată de unul dintre interlopi și de soția acestuia, o pretinsă ghicitoare pe care judecătoarea și colegele ei de la Tribunal ar fi frecventat-o pentru a le ghici în cărți.

Elena Burlan-Pușcaș, fost judecător: "Nu sunt vinovată, niciodată nu am luat bani"

Acesta a fost ultimul dosar instrumentat de DNA pe cazurile de magistrați cu probleme. În 2018 a fost înființată Secția de Investigare a infracțiunilor din justiție, SIIJ, cu rezultate mai mult decât discutabile.

Acuzațiile procurorilor DNA au fost că judecătoarea Burlan a luat mită pentru a îndulci pedepsele unor indivizi considerați periculoși. Și deși judecătoarea a fost condamnată în prima instanță la 3 ani și 6 luni închisoare, Înalta Curte a constatat încetarea procesului penal pe motiv de prescripție.

Totodată a dispus și confiscarea a 10.000 de euro, bani considerați a fi fost produsul infracțiunii. Elena Burlan - Pușcaș a fost repusă de către CSM înapoi în funcție, a primit peste un milion de lei salarii restante pentru perioada cât a fost trimisa în judecată și, după 5 luni, a cerut pensionarea.

Președintele Klaus Iohannnis a semnat în august pensionarea fostei judecătoare care primește astăzi 20.000 de lei pe lună pentru activitatea profesională.

Un alt caz despre care s-a vorbit intens este cel al fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. La "România, te iubesc" v-am mai prezentat faptele pentru care acesta a fost incriminat în mai multe dosare penale.

Între 2014 și 2021, fostul edil a fost judecat de Curtea de Apel București pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri aflate la malul mării. Ilegal au spus procurorii. Dosarul a fost tărăgănat de o primă judecătoare ani de zile, până la schimbarea completului.

Nicolae Matei- fost primar Năvodari: ”Eu am fost trimis în judecată de către DNA Constanța pentru 6 infracțiuni reținute pentru anii 2010-2011, prima instanță m-a achitat de 5 infracțiuni pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală și pentru a 6-a faptă mă condamnase la 9 ani de închisoare - cu executare, s-au și cumulate niste pedepse- da, da, infracțiune cu formă continuată și așa mai departe.”

În prima instanță, Nicolae Matei a fost condamnat la 9 ani închisoare. În iulie 2023, la apel, Înalta Curte a decis încetarea procesului.

În același dosar fusese condamnata în prima instanță și Corina Eugenia Jianu, fosta președintă a secției a doua civilă de la Tribunalul Constanța. Aceasta a primit 7 ani închisoare cu executare, dar a beneficiat de aceiași clemență a prescripției.

Desi ICCJ a constat prescrierea faptelor, a decis să confiște o parte din banii pe care se presupune că Nicolae Matei i-ar fi câștigat ilicit. Parchetul general a făcut recurs în casație pentru anularea prescripției.

Nicolae Matei: ”Înalta Curte pe latura civilă mi-a reținut un prejudiciu de 1.600.000 de euro pe care trebuie să îl plătesc”.
Cosmin Savu: Aveți din ce?
Nicolae Matei: ”Înainte să intru în politică, în 2000, aveam un patrimoniu pe firmele mele de 50 de milioane de euro. Banii ăștia îi plătesc din ce am primit de la mama și de la tata, ce am primit de la Ceaușescu și pe ce am câștigat până să intru în politică.”

Claudiu Sandu: ”O dată abandonată cea mai dură procedură judiciară procedura penală, mutarea acestei proceduri în zona civilă necesită un nou efort din partea ministerului de Finanțe care reprezintă statul și care trebuie să actionize. Care la rândul lor sunt supuși și ei unor termene de prescripții.”

Situația terenurilor date ilegal de primar a rămas încurcată. Astăzi, acolo, s-au ridicat blocuri și hoteluri, sunt 40 de hectare în cea mai buna zonă a litoralului românesc.

CSM a decis că judecătoarea Jianu să primească drepturile salariale pentru cei 9 ani cât a fost trimisa în judecată. Peste 3 milioane de lei. Și întoarcerea pe funcția de președintă de secție la Constanța pentru continuarea mandatului din care a fost arestată.

Doamna Jianu a refuzat interviul filmat, că nu este potrivit în contextual dat, cu atât mai mult cu cât este repusă în funcție.

Ministra Justiției refuză interviul filmat, invocând obligația de rezervă, deși dumneai nu este magistrat. A fost însă legiuitor, a fost membru în Comisia juridica a Senatului. Ar fi putut să reglementeze problema prescripției. Astăzi, ministerul Justiției are drept de inițiativă legislativă, dar tace pe subiect.

Curtea Europeana de Justiție, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care a făcut mai multe sesizări în materia prescripției, se pronunță în iulie 2023 pe ceea se întâmplă în România.

Valerius Ciucă: ”Este impecabilă această motivare a Curții UE, pentru că nu transformi într-o impunitate o anume precaritate a legii, oricare ar fi ea.”

Judecătorii din Luxembourg atrag atenția că statele membre ale Uniunii trebuie să se asigure că normele privind prescripția, prevăzute de dreptul național, permit totuși pedepsirea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare UE și, implicit ale României. Și vor urma și alte decizii.

Decizia Curții Europene are rol de recomandare, dar oferă o posibilitate judecătorilor romani să nu se abată de la rolul justiției.

Alex Florența- procuror general al României: ”Cum să aibă cetățeanul încredere într-un sistem de justiție care este imprevizibil. Fără îndoială este o problemă de practică neunitară și de imprevizibilitate și această situație este cauzată de aceste modificări de care vorbeam, repetate.”

Claudiu Sandu - membru CSM: ”Impactul poate fi contabilizat pe numărul de dosare, dar este mai puțin relevant. Mai relevant este impactul senzației, dar și a realității d nepedepsire a multor infractori. Iar al doilea impact foarte important din această realitate a prescripției este prejudiciul pe care statul, eu, dumneavoastră, oamenii din jurul nostru nu-l conștientizează. L-au plătit și-l plătesc în continuare.

Pentru că sunt dosare cu miză financiară foarte mare. Sub aspectul situației financiare, uitându-mă în urmă și la calitatea mea de prim-procuror de Parchet județean pe care am avut-o până acum 6 luni, eu spun că prejudicial a sărit demult de un miliard de euro și continua să crească cu fiecare zi.”

”Fiecare act efectuat într-un dosar penal costa bani, pentru că în general sunt implicate multiple instituții. Urmărirea penală, în special, este o procedură care mănâncă foarte mulți bani. Toate aceste cheltuieli sunt o altă față a pierderilor suferite tot de buzunarul cetățeanului. Acum, Justiția și sentimentul de dreptate care se face poate fi contabilizat, iar în acest moment pierderile sunt generale, dauna este totală.”

În ultimii ani, DNA a redus motoarele și asta se vede prin cauzele instrumentate. Întrebarea este dacă corupția a scăzut în România.

Indicele de percepție al corupției realizat de Transparency International ne situează în anul 2022 pe locul 63 în lume, lângă China și Cuba. În Uniunea Europeana, mai rău ca noi stau doar Bulgaria și Ungaria, iar locul pe care îl ocupăm este constant în ultimii ani.

Cosmin Savu: Cel puțin, în ultima perioadă, lucrurile nu au stat atât de bine în cee ace ne privește, mergând de la faptul că DNA s-a abătut ușor de la scopul pentru care a fost înființat
o liniște care s-a așternut asupra dosarelor de corupție…-

Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”Domnu' Savu, ideea de baza rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de palincă și 10 kile de cârnați și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. Noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității DNA și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție.”

În ultimii ani, dosarele mari instrumentate de DNA au fost tot mai rare. Și unul dintre motivele pentru care se ajunge la prescripție este modul defectuos în care anchetatorii au muncit în dosare. Sunt anchete care au stat nejustificat de mult.

În 2016 a fost deschis unul dintre cele mai mari dosare de corupție din România. Cel puțin, așa au spus procurorii. În centrul acestuia era o firmă obscură din Poșta Câlnău, județul Buzău, Oana Management.

Alături de această companie au fost inculpate alte 8 firme. Și 41 de persoane, între care și foarte mulți directori din Ministerul de Finanțe și ANAF. 600 de milioane de lei evaziune fiscală. Un dosar care nu s-a încheiat nici în ziua de astăzi.

S-a vorbit atunci despre un prejudiciu uriaș cauzat de grupul de firme Murfatlar – au fost arestați oameni de afaceri și au fost inculpați mai mulți funcționari din finanțe.

Mariana Vizoli era în acea perioadă secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Astăzi vrea să uite povestea pe care pare că a uitat-o și DNA-ul. Este cadru universitar la ASE.

Nici Daniel Diaconescu nu vrea să vorbească despre acel caz, a fost plecat o perioadă din ANAF și acum este director general la Direcția de Informații fiscale.

Fost ofițer SRI, acesta a ocupat mai multe funcții în aparatul central al statului român. Inculpat în acel dosar este și Ciprian Badea, actualul director juridic al Ministerului de Finanțe. Nici acesta nu vrea să comenteze statutul din dosarul Murfatlar.

O parte dintre faptele incriminate de abuz în serviciu sunt pe punctul de a se prescrie, dar a rămas evaziunea fiscală.

Cosmin Savu: ”Nouă ani! Nouă ani s-au schimbat 4 procurori în cauză și cred că de fiecare dată a fost și o anumită lipsă de asumare, după părerea mea. Cel mai mare dosar de evaziune fiscală din România, 200 de inspector fiscali au lucrat în dosarul ăla. Astăzi s-a pus praful pe el și bineînțeles că faptele se vor prescrie.”

Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”Mai e până se vor prescrie, chiar am vorbit cu șeful de secție, e o chestiune de săptămâni, nu de luni. Daca ești procuror de nivelul DNA, DIICOT sau Înalta curte trebuie să fii asumat”.
Cosmin Savu: Asumat în a-l închide?
Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”Nu, asumat dacă mai poți proba ceva în el, bine, atunci asumă-ți o decizie.”

Este greu de crezut că din acel prejudiciu imens se va mai putea recupera ceva. Sunt mai bine de 9 ani de când a început ancheta. S-au pus sechestre asiguratorii, s-au făcut expertize financiar-contabile, s-au perindat 4 procurori în acest dosar, dar după atâția ani...

Un alt dosar care a stat foarte mult la DNA a fost dosarul Teldrum în care a fost inculpat Liviu Dragnea.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”E un dosar care a stat cu siguranță foarte mult. E o chestiune pe care eu nu aș tolera-o, e o chestiune de management, eu am câteva luni. Dar vă spun că un dosar în care să ai data dosarului 2014 și să ai data trimiterii la 7 ani după, e foarte greu să ai explicații pentru așa ceva”.

O altă întârziere în rezolvarea dosarelor penale este în culpa instanțelor care țin dosarele în camera preliminară cu anii, deși legea spune că în 60 de zile să fie rezolvate. Unul dintre dosarele care îl vizează pe Sebastian Ghiță a stat mult peste termenul legal în camera preliminară.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”Avem în camera preliminară 147 de cauze în care 28 sunt mai vechi de un an, iar din acestea 8 sunt mai vechi de 2 ani pe camera preliminară. Plecând de la ideea că avem camera preliminară care inițial era gândită că trebuia să se desfășoare în 60 de zile, am ajuns la durate de peste 2 ani de zile, o ducem într-o formă de ușoară ineficiență a actului de justiție.”

Dosarele care îi vizează pe Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași la Înalta Curte, Nicolae Badea, fostul finanțator de la Dinamo la Tribunalul București sau Marian Iorga, fostul șef al IGP Prahova la Tribunalul Călărași au mai mult de un an de când așteaptă să treacă de camera preliminară. Sunt dosare care stau și de doi ani în așteptare, cum este dosarul lui Alexander Adamescu la Tribunalul București.

În august 2015, DNA Cluj a trimis în judecata câțiva directori CFR pentru luare de mită. Banii veneau de la Călin Mitică, un om de afaceri din Cluj Napoca care controlează grupul Transferoviar și Remarul 16 februarie.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Cluj în aprilie 2016 și a fost tergiversat în mai bine de 108 termene. 108 termene au trebuit judecătorilor să constate prescrierea faptelor.

Călin Mitică: ”Au fost multe termene, într-adevăr, dar au fost 108 martori și 108 termene, pare de SF să știți. Noi întotdeauna am cerut cu avocații să se finalizeze aceste procese. Noi nu am vrut să tărăgănăm aceste termene, pentru că sunt nevinovat. ”

Călin Mitică este un om de afaceri puternic în zona Clujului. Nu s-a sfiit să-și etaleze prietenia cu oameni importanți, mulți politicieni și personaje influente la nivelul statului român sunt în anturajul afaceristului.

De altfel, fiul acestuia, Călin Mitică junior, este asistent la cabinetul europarlamentarului PNL Rareș Bogdan. Iar soția omului politic, Florina Bogdan, este consilier juridic la Transferoviar, grupul controlat de afaceristul trimis în judecată de către DNA.

Vocalul europarlamentar nu a răspuns solicitării noastre pentru un interviu pe acest subiect.

Și europarlamentarul PNL Vasile Blaga este un apropiat de-al lui Călin Mitică. De altfel, europarlamentarul a și deținut acțiuni la Remarul 16 februarie, compania inculpată în dosarul de pe rolul Tribunalului Cluj.

Dar sunt și alte dosare care doboară recorduri în prima instanță. În 2013 a fost trimis în judecată de către DIICOT un grup infracțional organizat suspectat că ar fi devalizat BRD. 85 de milioane de euro. De atunci au trecut 162 de termene la curtea de apel București. Iar procesul nu pare a se apropia de final.

Ba da! Va interveni prescripția…

În dosarul instrumentat de DIICOT acum 12 ani sunt implicați mai mulți notari, bancheri sau oameni de afaceri. Între aceștia, Marius Locic, un controversat afacerist inculpat în mai multe dosare penale, dar și Vasile și Ioan Creștin, care fac parte din familia discretă de investitori implicați în privatizarea Scandia, afacerea Protan sau multe afaceri imobiliare din București.

Nu am primit niciun răspuns din partea acestora. După 162 de termene la Curtea de Apel București este clar ce soartă va avea dosarul penal și recuperarea prejudiciilor…

Efectele deciziilor CCR și ICCJ vor continua și în următorii ani.

Alte mii de dosare vor fi afectate și legiuitorul și oamenii din sistemul judiciar trebuie să ia decizii rapid pentru a arăta un stat responsabil și corect, altfel conjurația apărătorilor prezumtivilor infractori nu va lăsa Justiția să-i judece, ci …timpul.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"