Spitalul Județean Neamț este o gaură neagră în care dispar bani în timp ce locul se deteriorează alarmant

×
Codul embed a fost copiat

”Spitalul infernal”, partea a III-a. Spitalul județean Neamț e o gaură neagră în care dispar bani în timp ce locul se deteriorează alarmant. Această realitate a speriat pacienții care își caută vindecarea în alte părți.

În ultimii ani, spitalul a funcționat la puțin peste jumătate din capacitate.

Ca urmare, finanțările au scăzut și situația a devenit și mai rea. După filmările pentru materialul nostru, autoritățile locale s-au mobilizat, fac ședințe și par că realizează gravitatea situației. Revoltător este faptul că spitalul are și dotări, dar nu le folosește.

În 2011, o firmă specializată în dializă a cerut spitalului un spațiu pentru tratamente. A construit o clinică la parter, iar la etaj s-a angajat să amenajeze un bloc operator.

Încă din 2014, o echipă, România, te iubesc! a arătat neregulile de aici. Managerul Ioan Lazăr lăuda acest loc. În realitate, cumpăra echipamente la preț dublu, în complicitate cu firma unor politicieni. Procurorii au intrat pe fir și acolo au rămas. Locul a ajuns spațiu de depozitare pentru resturile din spital.

Citește și
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024

La doar câțiva metri de blocul operator este secția chirurgie. Alexandru Juncu a fost de 3 ori managerul spitalului, director medical și este președintele colegiului medicilor din Neamț. Știe bine ce se întâmplă aici: ”Vă rog frumos... Nu dau interviuri...”

Spitalul e în pragul colapsului și din cauza personalului care e în conflict. Mai mulți medici refuză să facă garduri și au dat în judecată spitalul.

Managerul cunoaște bine aceste lipsuri. Spune însă că nu sunt bani. Spitalul are 880 de paturi și 1600 de angajați. În ultimul timp, din cauza condițiilor de aici, oamenii evită acest loc și, în realitate, doar 500 de paturi sunt ocupate. Doar pentru acestea vin bani în spital de la Casa de Sănătate, bani din care este plătit însă personalul pentru capacitatea maximă a spitalului. 13 milioane de lei pe lună.

Așa se face ca pentru echipamente și dotări nu mai rămân bani. În timp ce unii medici cad de epuizare, alții își cheamă pacienții la clinici private din oraș, situație care scade încrederea în spital și tensionează relațiile din rândul personalului.

11,2 milioane de lei s-au alocat la începutul lui 2022 pentru o clădire. Modernizarea ambulatoriului integrat. S-a dat jos tencuiala de pe toți pereții. S-a ridicat o structură de beton, lucrările s-au blocat și așa au rămas. Și asta pentru că proiectul Consiliului Județean a fost prost întocmit.

Anul acesta spitalul a pierdut o finanțare de 5 milioane de euro, bani din care ar fi trebuit să construiască o instalație de fluide medicale pentru producerea gazelor necesare în tratarea pacienților.

”Una dintre probleme e că nu putem să punem centralele de tratare a aerului pe acoperiș. Că nu ține. Adică acesta... ceea ce e imperativ pentru un bloc operator. Să circule aer.”

Acest domn relaxat e Adrian Păduraru, vicepreședintele Consiliului Județean: ”Fluide medicale... le-am reziliat noi. Era nefuncțional. Era termenul ca până la 31 mai să fie cheltuiți 15 la sută. Era simplu de executat. Trebuia executat rapid... s-a făcut proiect tehnic, devize, au fost niște complicații.”

În loc să urgenteze implementarea proiectului, Consiliul a renunțat la el, așa cum a renunțat și la reabilitarea termică în mai multe clădiri. Alte milioane de euro. I-am enumerat președintelui Consiliului Județean toate aceste proiecte ratate. I-a venit o idee.

”Pentru a rezolva situația în care se află spitalul, cred că va trebui să luăm o măsură extremă. Și anume să-l declarăm calamitat. Să-l declarăm pentru situații de urgență. Îl sun imediat pe prefect, mă întâlnesc cu el... E în concediu... pff... Da... e bine. O să vedem...”

Când prefectul s-a întors din concediu, câteva zile mai târziu, a convocat un comitet de urgență.

În jurul acestuia sunt oamenii direct răspunzători pentru situația din spital. Directorul Conache, cel care răspunde de proiecte, și-a trimis 2 subalterni, Claudiu Mafteiu și Daniela Barau de la investiții.

Veronica Vasiliu este reprezentantul CJ-ului în consiliul de administrație al spitalului. Timp de 3 ore, în această sală s-a jucat un spectacol prost. Cu toate că e în funcție de aproape 2 ani, prefectul părea că aude pentru prima dată de problemele din spital. Cu limbaj de lemn, angajații consiliului au găsit justificări și și-au ascuns incompetența în spatele procedurilor.

”În acest moment noi suntem în procedura pentru derularea acestor faze”.

A venit și DSP-ul, condus de Firastrău: ”Trebuie făcută o analiză profundă și vă putem da un răspuns și noi.”

Doctorul Ionel Herghelegiu. În timpul pandemiei a făcut bani frumoși în spital cu firma sa, care a acordat consultanță epidemiologică. Asta în condițiile în care lucra și la DSP, instituția care controlează spitalul.

A venit și președintele Colegiului Medicilor, doctorul Juncu, cel care susținea că nu știe nimic de blocul operator. Dintr-o dată și-a adus aminte: ”Eu am oprit investiția la blocul operator, pentru că eram manager interimar. Tot așa s-a spus, că se continuă. Am spus celor de atunci că vreau aviz de sănătate. Inițial s-a prezentat un proiect care prevedea 2 pasarele și una pentru ieșire. Ulterior cea de-a doua pasarelă care făcea legătura a dispărut. Am întrebat câte uși are o sală de operație. Două. Greșit. Vreau aviz de sănătate. Îl aveți într-o săptămână. Nici până acum n-a trecut o săptămână. Nici până acum nu este aviz de sănătate.”

Au venit și medicii din spital să-și spună păsurile. Cu indiferență au fost ascultați.

Iulia Ilas conduce secția de pediatrie: ”Suntem epuizați... am cerut în iunie o evaluare la nivel de mediciana muncii. Din cei 9 medici evaluați, unul și-a dat demisia în august, avem un medic burnout sever, cinci medici burnout moderat și trei medici cu risc scăzut. Posturile au fost blocate. ”

Secția de pediatrie funcționează într-o clădire care a rămas neterminată. Lucrările s-au blocat în 2019. În saloane plouă.

Ar fi nevoie de alte 5 milioane de euro pentru a finaliza lucrările. La mansardă, pereți întregi au rămas neteminați. Cumva, această imagine este emblematică, situația în care se află Spitalul Județean Neamț. Alandala. Nimic nu funcționează.

Secția nu are un spațiu în care să primească urgențele. Așa că micuții sunt cărați prin ploaie sau soare în clădirea în care funcționează UPU pentru adulți. La ședință, spitalul și consiliul și-au pasat responsabilitatea de la unul la altul pentru ce se întâmplă la pediatrie. Fără nicio concluzie.

În finanțările PNRR, Județul Neamț are prevăzute 1.400.000.000 de lei pentru construirea unui nou spital.

În ședință, mai mulți medici au arătat că proiectul viitorului spital e prost gândit, ca toate proiectele de aici. S-a convenit să se meargă mai departe. Spitalul ar trebui să fie gata până la sfârșitul lui 2026. Greu de crezut că se va întâmpla.

Avem o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, proaspăt înființată, care ar trebui să rezolve fix astfel de situații, să se asigure că din banii europeni se construiesc corect spitale. Are 50 de angajați și e condusă de un președinte numit politic de PSD.

Tipic românește, cu toate că agenția cerută de europeni prin PNRR nu se ocupă de aceste finanțări, ci de celebrele 3 spitale regionale, pentru care deocamdată avem doar niște schițe. De la Uniunea Europeană am avut bani pentru ele încă din 2014. N-am fost în stare să-i cheltuim și o să le construim din împrumuturi.

Președinte agenției nu are habar câți bani ne costă. Din 2,4 miliarde din PNRR, Ministerul Sănătății a renunțat deja la o finanțare de 740 de euro. Printre spitalele tăiate de pe listă este și cel de la Brașov.

Unitatea de primiri urgențe boli infecțioase din Brașov. Un spațiu de doar câțiva metri pătrați. Spitalul este vechi, cu multe lipsuri, spații insuficiente, o cârpeală generală, care pune în pericol viețile pacienților care ajung aici. În această clădire sunt tratați copii cu TBC. Iar aici, adulții, într-un loc în care plouă. Cu toate că avea proiectul pentru spital, Brașovul a pierdut finanțarea din PNRR. O să-l construiască din bani împrumutați.

Bani pe care generațiile viitoare îi vor rambursa. Spitalul CC Iliescu din Capitală, cu risc seismic, nu poate porni proiectul pentru a accesa banii din PNRR, deoarece Primăria Capitalei are planurile de urbanism blocate. Și astfel de situații sunt multe, ratăm finanțări europene din cauza incompetenței.

În timp ce pacienții mor cu zile, marii sănătății și politicienii pozează în salvatori, fără să le pese prea mult de ce se întâmplă în spitale.

În sala de ședință Neamț, după 3 ore, președintele Asaftei are o revelație: ”Știți care este senzația mea și în cadrul acestei ședințe. Parcă ne-am așezat undeva și mă simt așa într-o zonă de curbură. Dar o curbură de maniera în care partea esențială se afla spre zona care nu ne e...benefică niciunuia dintre noi.”

Comitetul de urgență din Neamț. După 3 ceasuri de discuții, nu s-a luat nici măcar o măsură. Pe rând, politicienii și angajații instituțiilor statului și-au apărat scaunele în care s-au instalat. Fac asta de ani de zile, iar rezultatul se vede în Spitalul Județean în care nimic nu funcționează.

Cu nepăsarea și incompetența lor pun în pericol viețile pacienților care ajung în spital în căutarea unui leac. Și suntem în această stare pentru că nimeni nu îi trage la răspundere.

Acum câteva zile, managerul Filimon și-a dat demisia.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 15 decembrie 2024

Amalia Săftoiu, artizan al modei din fire prețioase. Puloverele ei au ajuns în reviste internaționale de modă
Amalia Săftoiu, artizan al modei din fire prețioase. Puloverele ei au ajuns în reviste internaționale de modă

Dorul de țară din creațiile Amaliei Săftoiu a străbătut lumea largă. Este un artizan al modei din fire prețioase, pe care le tricotează în propria fabrică.

O familie din Piscu a pus patrimoniul românesc pe harta europeană. Adriana și Virgil Scripcariu au fondat „Școala Muzeu”
O familie din Piscu a pus patrimoniul românesc pe harta europeană. Adriana și Virgil Scripcariu au fondat „Școala Muzeu”

Și-au vândut tot ce aveau în București și s-au mutat la sat. Au deschis o școală și un mezeu, au salvat tradițiile unei întregi comunități și au pus patrimoniul românesc pe harta europeană.  

Recomandări
Ciolacu n-ar mai vrea o dată premier, iar partidele fug de responsabilitatea Finanțelor. Ce s-a negociat: ”Am mâncat cozonac”
Ciolacu n-ar mai vrea o dată premier, iar partidele fug de responsabilitatea Finanțelor. Ce s-a negociat: ”Am mâncat cozonac”

După nenumărate tensiuni, PSD, PNL și UDMR ar putea ajunge curând la un acord în coaliție. Sâmbătă au purtat noi negocieri la Parlament, pentru a definitiva lista cu ministere.  

Noul Parlament a fost învestit oficial. Motivul ciudat pentru care toți senatorii UDMR au depus de două ori jurământul
Noul Parlament a fost învestit oficial. Motivul ciudat pentru care toți senatorii UDMR au depus de două ori jurământul

Aleșii din actuala legislatură au depus sâmbătă jurământul. Lucrurile s-au complicat puțin în Senat, unde parlamentarii UDMR au fost nevoiți să se întoarcă la pupitru pentru că le-a lipsit un pasaj important din text.

INTERVIU cu Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României 2024”: ”M-am făcut arhitect ca să pot să fac un azil de bătrâni”
INTERVIU cu Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României 2024”: ”M-am făcut arhitect ca să pot să fac un azil de bătrâni”

Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. După săptămâni în care vocea ei a răsunat în toate etapele show-ului, telespectatorii au decis ca trofeul și premiul în valoare de 100.000 de euro să ajungă la concurenta din echipa lui Tudor Chirilă..