Spitalul Județean Neamț este o gaură neagră în care dispar bani în timp ce locul se deteriorează alarmant

×
Codul embed a fost copiat

”Spitalul infernal”, partea a III-a. Spitalul județean Neamț e o gaură neagră în care dispar bani în timp ce locul se deteriorează alarmant. Această realitate a speriat pacienții care își caută vindecarea în alte părți.

În ultimii ani, spitalul a funcționat la puțin peste jumătate din capacitate.

Ca urmare, finanțările au scăzut și situația a devenit și mai rea. După filmările pentru materialul nostru, autoritățile locale s-au mobilizat, fac ședințe și par că realizează gravitatea situației. Revoltător este faptul că spitalul are și dotări, dar nu le folosește.

În 2011, o firmă specializată în dializă a cerut spitalului un spațiu pentru tratamente. A construit o clinică la parter, iar la etaj s-a angajat să amenajeze un bloc operator.

Încă din 2014, o echipă, România, te iubesc! a arătat neregulile de aici. Managerul Ioan Lazăr lăuda acest loc. În realitate, cumpăra echipamente la preț dublu, în complicitate cu firma unor politicieni. Procurorii au intrat pe fir și acolo au rămas. Locul a ajuns spațiu de depozitare pentru resturile din spital.

Citește și
Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

La doar câțiva metri de blocul operator este secția chirurgie. Alexandru Juncu a fost de 3 ori managerul spitalului, director medical și este președintele colegiului medicilor din Neamț. Știe bine ce se întâmplă aici: ”Vă rog frumos... Nu dau interviuri...”

Spitalul e în pragul colapsului și din cauza personalului care e în conflict. Mai mulți medici refuză să facă garduri și au dat în judecată spitalul.

Managerul cunoaște bine aceste lipsuri. Spune însă că nu sunt bani. Spitalul are 880 de paturi și 1600 de angajați. În ultimul timp, din cauza condițiilor de aici, oamenii evită acest loc și, în realitate, doar 500 de paturi sunt ocupate. Doar pentru acestea vin bani în spital de la Casa de Sănătate, bani din care este plătit însă personalul pentru capacitatea maximă a spitalului. 13 milioane de lei pe lună.

Așa se face ca pentru echipamente și dotări nu mai rămân bani. În timp ce unii medici cad de epuizare, alții își cheamă pacienții la clinici private din oraș, situație care scade încrederea în spital și tensionează relațiile din rândul personalului.

11,2 milioane de lei s-au alocat la începutul lui 2022 pentru o clădire. Modernizarea ambulatoriului integrat. S-a dat jos tencuiala de pe toți pereții. S-a ridicat o structură de beton, lucrările s-au blocat și așa au rămas. Și asta pentru că proiectul Consiliului Județean a fost prost întocmit.

Anul acesta spitalul a pierdut o finanțare de 5 milioane de euro, bani din care ar fi trebuit să construiască o instalație de fluide medicale pentru producerea gazelor necesare în tratarea pacienților.

”Una dintre probleme e că nu putem să punem centralele de tratare a aerului pe acoperiș. Că nu ține. Adică acesta... ceea ce e imperativ pentru un bloc operator. Să circule aer.”

Acest domn relaxat e Adrian Păduraru, vicepreședintele Consiliului Județean: ”Fluide medicale... le-am reziliat noi. Era nefuncțional. Era termenul ca până la 31 mai să fie cheltuiți 15 la sută. Era simplu de executat. Trebuia executat rapid... s-a făcut proiect tehnic, devize, au fost niște complicații.”

În loc să urgenteze implementarea proiectului, Consiliul a renunțat la el, așa cum a renunțat și la reabilitarea termică în mai multe clădiri. Alte milioane de euro. I-am enumerat președintelui Consiliului Județean toate aceste proiecte ratate. I-a venit o idee.

”Pentru a rezolva situația în care se află spitalul, cred că va trebui să luăm o măsură extremă. Și anume să-l declarăm calamitat. Să-l declarăm pentru situații de urgență. Îl sun imediat pe prefect, mă întâlnesc cu el... E în concediu... pff... Da... e bine. O să vedem...”

Când prefectul s-a întors din concediu, câteva zile mai târziu, a convocat un comitet de urgență.

În jurul acestuia sunt oamenii direct răspunzători pentru situația din spital. Directorul Conache, cel care răspunde de proiecte, și-a trimis 2 subalterni, Claudiu Mafteiu și Daniela Barau de la investiții.

Veronica Vasiliu este reprezentantul CJ-ului în consiliul de administrație al spitalului. Timp de 3 ore, în această sală s-a jucat un spectacol prost. Cu toate că e în funcție de aproape 2 ani, prefectul părea că aude pentru prima dată de problemele din spital. Cu limbaj de lemn, angajații consiliului au găsit justificări și și-au ascuns incompetența în spatele procedurilor.

”În acest moment noi suntem în procedura pentru derularea acestor faze”.

A venit și DSP-ul, condus de Firastrău: ”Trebuie făcută o analiză profundă și vă putem da un răspuns și noi.”

Doctorul Ionel Herghelegiu. În timpul pandemiei a făcut bani frumoși în spital cu firma sa, care a acordat consultanță epidemiologică. Asta în condițiile în care lucra și la DSP, instituția care controlează spitalul.

A venit și președintele Colegiului Medicilor, doctorul Juncu, cel care susținea că nu știe nimic de blocul operator. Dintr-o dată și-a adus aminte: ”Eu am oprit investiția la blocul operator, pentru că eram manager interimar. Tot așa s-a spus, că se continuă. Am spus celor de atunci că vreau aviz de sănătate. Inițial s-a prezentat un proiect care prevedea 2 pasarele și una pentru ieșire. Ulterior cea de-a doua pasarelă care făcea legătura a dispărut. Am întrebat câte uși are o sală de operație. Două. Greșit. Vreau aviz de sănătate. Îl aveți într-o săptămână. Nici până acum n-a trecut o săptămână. Nici până acum nu este aviz de sănătate.”

Au venit și medicii din spital să-și spună păsurile. Cu indiferență au fost ascultați.

Iulia Ilas conduce secția de pediatrie: ”Suntem epuizați... am cerut în iunie o evaluare la nivel de mediciana muncii. Din cei 9 medici evaluați, unul și-a dat demisia în august, avem un medic burnout sever, cinci medici burnout moderat și trei medici cu risc scăzut. Posturile au fost blocate. ”

Secția de pediatrie funcționează într-o clădire care a rămas neterminată. Lucrările s-au blocat în 2019. În saloane plouă.

Ar fi nevoie de alte 5 milioane de euro pentru a finaliza lucrările. La mansardă, pereți întregi au rămas neteminați. Cumva, această imagine este emblematică, situația în care se află Spitalul Județean Neamț. Alandala. Nimic nu funcționează.

Secția nu are un spațiu în care să primească urgențele. Așa că micuții sunt cărați prin ploaie sau soare în clădirea în care funcționează UPU pentru adulți. La ședință, spitalul și consiliul și-au pasat responsabilitatea de la unul la altul pentru ce se întâmplă la pediatrie. Fără nicio concluzie.

În finanțările PNRR, Județul Neamț are prevăzute 1.400.000.000 de lei pentru construirea unui nou spital.

În ședință, mai mulți medici au arătat că proiectul viitorului spital e prost gândit, ca toate proiectele de aici. S-a convenit să se meargă mai departe. Spitalul ar trebui să fie gata până la sfârșitul lui 2026. Greu de crezut că se va întâmpla.

Avem o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, proaspăt înființată, care ar trebui să rezolve fix astfel de situații, să se asigure că din banii europeni se construiesc corect spitale. Are 50 de angajați și e condusă de un președinte numit politic de PSD.

Tipic românește, cu toate că agenția cerută de europeni prin PNRR nu se ocupă de aceste finanțări, ci de celebrele 3 spitale regionale, pentru care deocamdată avem doar niște schițe. De la Uniunea Europeană am avut bani pentru ele încă din 2014. N-am fost în stare să-i cheltuim și o să le construim din împrumuturi.

Președinte agenției nu are habar câți bani ne costă. Din 2,4 miliarde din PNRR, Ministerul Sănătății a renunțat deja la o finanțare de 740 de euro. Printre spitalele tăiate de pe listă este și cel de la Brașov.

Unitatea de primiri urgențe boli infecțioase din Brașov. Un spațiu de doar câțiva metri pătrați. Spitalul este vechi, cu multe lipsuri, spații insuficiente, o cârpeală generală, care pune în pericol viețile pacienților care ajung aici. În această clădire sunt tratați copii cu TBC. Iar aici, adulții, într-un loc în care plouă. Cu toate că avea proiectul pentru spital, Brașovul a pierdut finanțarea din PNRR. O să-l construiască din bani împrumutați.

Bani pe care generațiile viitoare îi vor rambursa. Spitalul CC Iliescu din Capitală, cu risc seismic, nu poate porni proiectul pentru a accesa banii din PNRR, deoarece Primăria Capitalei are planurile de urbanism blocate. Și astfel de situații sunt multe, ratăm finanțări europene din cauza incompetenței.

În timp ce pacienții mor cu zile, marii sănătății și politicienii pozează în salvatori, fără să le pese prea mult de ce se întâmplă în spitale.

În sala de ședință Neamț, după 3 ore, președintele Asaftei are o revelație: ”Știți care este senzația mea și în cadrul acestei ședințe. Parcă ne-am așezat undeva și mă simt așa într-o zonă de curbură. Dar o curbură de maniera în care partea esențială se afla spre zona care nu ne e...benefică niciunuia dintre noi.”

Comitetul de urgență din Neamț. După 3 ceasuri de discuții, nu s-a luat nici măcar o măsură. Pe rând, politicienii și angajații instituțiilor statului și-au apărat scaunele în care s-au instalat. Fac asta de ani de zile, iar rezultatul se vede în Spitalul Județean în care nimic nu funcționează.

Cu nepăsarea și incompetența lor pun în pericol viețile pacienților care ajung în spital în căutarea unui leac. Și suntem în această stare pentru că nimeni nu îi trage la răspundere.

Acum câteva zile, managerul Filimon și-a dat demisia.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 17 noiembrie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 17 noiembrie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 17 noiembrie 2024

La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală

De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.

Concentrații mari de substanțe periculoase în aerul respirat de oamenii din Craiova și Sebeș. Autoritățile nu intervin
Concentrații mari de substanțe periculoase în aerul respirat de oamenii din Craiova și Sebeș. Autoritățile nu intervin

La Sebeș, procurorii au descins la sediile Kronospan, suspectând că firma austriacă a poluat aerul cu substanțe periculoase, apoi cifrele de monitorizare a calității aerului au fost măsluite.

Recomandări
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta

Prima ninsoare serioasă din acest sezon a provocat haos pe drumurile din țară și pe calea ferată. Cele mai mari probleme au fost pe Drumul Național 1, unde, joi înainte de răsărit, un TIR a intrat într-un parapet la Bușteni, blocând complet circulația.

BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui

BEC pentru alegerea preşedintelui României a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar.

Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”
Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a afirmat că nu se pune problema desfiinţării unor oficii poştale, aşa cum anunţase directorul Poştei Române.