Cum a ajuns cadastrul din bani publici pe mâna foștilor șefi de la Agenția Națională de Cadastru. ”Clan mafiot”

Oamenii îi acuză pe primari, care dau vina pe angajații firmelor de cadastru, care ar avea legături cu șefii și inspectorii din oficiile județene de cadastru.

Iar din aceste birouri, vina e aruncată înapoi către primari. S-au cheltuit deja 166 de milioane de euro într-un domeniu plin de acuzații de interese private și de firme cu conexiuni în mediul politic.

Una dintre cele 80 de firme care au contracte cu statul și fac cadastru din bani publici aparține părinților lui Laurențiu Blaga.

Acesta este fost șef al Agenției Naționale de Cadastru, în perioada 2020-2021, și apoi, până în acest an, a fost consilier al premierului, la guvern, în perioada de mandat a doi liberali, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.

Citește și

Trei persoane reținute după ce un dezvoltator din Capitală ar fi făcut apartamentele mai mici decât le declarase în acte

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

În firma deținută acum doar de părinți, au fost acționari și Laurențiu Blaga și soția sa, care este și angajat pe post de inspector, la Oficiul de Cadastru Alba. Firma părinților lui Laurențiu Blaga are lucrări de cadastru atât în program sistematic, adică primării licitate în întregime, dar și contracte semnate pe sectoare cadastrale, cu primăriile.

Cele mai multe, în județul Alba, unde recepția lucrărilor se semnează la OCPI Alba, taman la biroul unde muncește soția lui Laurențiu Blaga. L-am sunat.

Laurențiu Blaga, fost director general ANCPI: ”Da, a fost și soția în companie dar a ieșit”.

Soția lui Laurențiu Blaga lucrează la biroul de avize și recepții, unde ajung toate contractele pe sectoare, din județul Alba. Întrebată, șefa mare de la Agenția de Cadastru ne-a spus că este incompatibilitate clară dacă un angajat de la un oficiu județean sau de la sediul central semnează documentații pentru societăți deținute de ei sau de rude, și care lucrează cu bani publici, decontați și gestionați de stat.

Hajnalka Ildiko Vig, director general ANCPI: ”Noi ne supunem prevederilor Codului Muncii. Suntem personal contractual, avem doar o interdicție prevăzută de lege, așa că la articolul 22, cu 8 și 10, care prevede că angajații agenției și unităților subordonate lor le este interzis să instrumenteze cauzele respective în care sunt beneficiarii soțul, soția, rudele sau are acum gradul al treilea, inclusiv restrâns al lor, să instrumenteze, să recepționeze, să recepționeze și să înscrie în cartea funciară, respectiv la alineatul 10. Legea 7 prevede că angajații Agenției și ai instituțiilor subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experți, lucrări de specialitate. Adică noi și nu pot, nu pot executa și nu pot recepționa și înscrie în cartea funciară în situația în care există incompatibilități de acest gen”.

”Soția e chiar machiavelică”

Laurențiu Blaga declară că soția nu semnează recepții pentru lucrări cu firmele în care acționari sunt socrii ei, le dă spre aprobare colegilor de birou, așadar, legal, nu ar fi în nicio incompatibilitate.

Laurențiu Blaga, fost director general ANCPI: ”Nu semnează”.

Hajnalka Ildiko Vig, director general ANCPI: ”Vă dați seama că nu am de unde să știu ce e în fiecare din cele 42 de județe”.

Adrian Medințu deține la o firmă de cadastru la Tîrgu-Jiu și vorbește de o căpușare a sistemului din oficiile județene. Omul s-a plâns la Agenția pentru Integritate și la DNA, semnalând că directorul OCPI Gorj și-a pus soția șefă la filiala județeană a programului de cadastru.

Inginerul a semnalat că soțul director practic ar trebui să-și tragă la răspundere soția pentru erori în implementarea lucrărilor de cadastru. Iar lui Adrian Medințu, soții șefi i-au pune bețe în roate, se plânge acesta.

Adrian Medințu, patron firmă de cadastru: ”Au apărut imediat repercursiunile”.

Șeful OCPI Gorj a venit cu un răspuns.

Marius Mănescu, director OCPI Gorj: ”Nici vorbă de așa ceva, s-a scos post, nou înființat și soția a candidat singură pe post”.

Adrian Medințu, deținător firmă de cadastru: ”Soția e chiar machiavelică, ea nu își pune semnătura, dar ia decizii la milimetru în detrimentul tău”.

Marius Mănescu, director OCPI Gorj: ”Ea își face treaba cu integritate”.

La capitolul firme mari, favorizate de către oficiul de cadastru, inginerul Medințu menționează o situație din comuna Crasna, acolo unde s-ar fi încheiat un proiect de cadastrare sistematică și unde s-ar fi înregistrat mii de contestații, după ce OCPI Gorj a semnat recepția că e bună și conformă.

Adrian Medințu, deținător firmă de cadastru: ”Firmele mari trec ca prin brânză, recepția făcută și au apărut 9.000 de contestații”.

”Sunt suprapuneri, case particulare intabulate pe pământul primăriei”

La Crasna a lucrat o companie cu renume în domeniu, din București, în care acționar majoritar și director este Cornel Păunescu. Este profesor, doctor inginer la Universitatea București, la Facultatea de Geologie și Geofizică și a fost până în 2018 președintele Uniunii Geodezilor din România.

Cornel Păunescu, director societate de cadastru: ”Inerent apar erori, fie din vina noastră, nu există ca o firmă să spune ”domnule, lucrarea mea e perfectă”, pentru că nu se poate. La 27.000 de înregistrări și mai ales dacă oamenii nu colaborează”.

Reprezentanții firmei declară că în multe comune n-au putut comunica mai deloc localnicii, care ar fi fost dezinformați chiar de către autoritățile locale, aflate în diverse tabere politice.

Cornel Păunescu, director societate de cadastru: ”Am măsurat și apoi s-au dus băieții să colecteze datele, nu venea niciunul… 4 luni de zile am stat cu primarul să îi convingem”.

Firma a lucrat și în comuna Horea, din județul Alba.

Problemele aici, la Horea, au început în 2017, când, oficial, firma care a terminat măsurătorile a făcut datele pentru cadastru și au ieșit cărțile funciare pentru fiecare proprietate în parte. Atunci, foarte mulți dintre localnici au văzut că ceea ce rezultă la cadastru nu este nicidecum cu ce știau ei din actele moștenite de la părinți și bunici, iar de atunci sunt foarte multe procese pe această zonă. Mulți dintre localnicii considerat păgubiți s-au îndreptat în instanță.

Avocatul care îi reprezintă pe unii dintre localnicii de la Horea explică.

Nicolae Belei, avocat: ”Sunt suprapuneri, case particulare intabulate pe pământul primăriei”.

Prof. dr. ing. Cornel Păunescu, director societate de cadastru: ”Din 30 de cetățeni, vin doar 10, s-ar putea ca un cetățean să confunde terenurile pe care ni le arată. Avem o haină și vrem să o facem din petice, cum să iasă o haină elegantă? Nu are cum”.

La Horea, satele sunt răsfirate pe culmi domoale, unde valoarea proprietății e dată de pășunile generoase și de zonele cu pădure. Iarba pentru animale și lemnul sunt practic ce au mai de preț moții.

”Clan mafiot, verișori, cumnați, cumetri, nași”

Comuna cu peisaje mirifice a avut până în 2008 un primar, Corneliu Olar, care ulterior a devenit deputat. El s-ar fi zbătut ca intabularea gratuită să ajungă până în creierii munților, în localitatea natală, aflată la limită de județ. Deputatul s-a stins anul trecut, în urma unei afecțiuni grave, iar la primărie, e din 2008 nepotul său.

Marin Nicola, primar Horea: ”Eu știu că sunt suprapuneri, nu terenuri puse în altă parte”.

”Reporter: La dvs a cadastrat bine?

Localnic: Nu, a intabulat pe nepoata deputatului peste mine, sunt în proces cu ea.

Reporter: Și este și verișoară cu primarul actual?

Localnic: Da”.

Un consilier local, Radu Petrușel, vorbește de o încrengătură de rude la primărie, dar și despre coincidențele care au făcut ca funcționarii și neamurile lor să se aleagă cu terenurile mai valoroase.

Radu Petrușel, consilier local: ”Clan mafiot, verișori, cumnați, cumetri, nași, sunt mulți care nu au avut nimic de a face cu suprafețele respective și au devenit proprietari. Numai că e și penală treaba”.

Și aici, primarul se declară neputincios, după intabularea oficială a suprafețelor, dar oamenii afirmă că taman el și rudele lui ar fi ieșit cel mai bine, în rocada terenurilor.

Marin Nicola, primar Horea: ”Am înțeles că s-au dus una după alta”.

Prof. dr. ing. Cornel Păunescu: ”Nimeni nu poate spune că după o lucrare de genul ăsta nu apar erori”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"