”Săruta-ți-aș gurița!”. Drumurile din Giurgiu și Argeș, asfaltate prost și pe bani mulți de familiile politicienilor

Conducerea consiliului județean spune că nu se poate pune problema unui conflict de interese deoarece directoarea nu are nimic de a face cu proiectul. Însă aceasta apare în poze și filmări alaturi cu președintele de județ în timp ce verifica șantierul soțului.

Ne oprim mai întâi în Giurgiu să vedem cum lucrează firma altui afacerist, și el în strânse relații cu mai marii politici ai județului.

L-am întrebat la Iași pe ministrul Cseke cum se face că multe contracte pe Anghel Saligny sunt câștigate de firme ale politicienilor sau ale apropiaților acestora.

Citește și

Cum ar fi încercat Bădălău să „cumpere” un primar din Giurgiu pentru a-și ajuta ginerele. Fapta l-ar putea costa libertatea

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Attila Cseke, ministrul Dezvoltării: ”Eu am această informație, asta e informația dumneavoastră, eu nu am această informație și nici nu pot să o comentez”.

”Tididadada

Săruta-ți-aș gurița!”

De la Scheletul, de la Gabi, pentru Cristina, Cristina, Cristina 100 de euro!”.

”Scheletu” este domnul în tricou alb, cu teancul de euro în mână. Numele său este Marian Mina, este deputat PSD și vicepreședinte al Comisiei de transporturi din Parlamentul României.

Rudele lui Bădălău au primit contracte de sute de milioane de la stat

Petrece alături de George Cușa, cel cu sacou negru. Cușa este acționar împreună cu tatăl său în firma Kirlic Group. Kirlic a câștigat deja 6 contracte pe Anghel Saligny, dintre care 5 în Giurgiu. Iar G&M Road Building, firma soției, a câștigat alte 3.

George Cușa

Membrii familiei Cușa sunt acționari în mai multe firme care au derulat sau derulează, singure sau în asociere cu alte firme, sute de contracte cu instituții de stat, în valoare totală de sute de milioane de lei.

E greu de spus câți bani au rămas familiei Cușa și câți s-au dus către firmele cu care s-au asociat.

Cert este că familia Cușa a fost mai tot timpul apropiată de mai marii politicii din Giurgiu.

Muncitori: ”Noi suntem plătiți de Gecor!”.

În 2018 am arătat cum Mina semna, când era șef la Direcția de Drumuri București, caiete de sarcini pentru licitații câștigate ulterior de una din firmele familiei: Gecor. Lucrările erau de proastă calitate, iar pe drum apăruseră sute de gropi după primul îngheț.

Fostul ministru Răzvan Cuc, prieten bun cu George Cușa

În acea perioada, Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia este Direcția de Drumuri București, era condus de Răzvan Cuc. Acesta a fost și el prieten cu George Cușa și își lansau provocări unul altuia pe internet.

Răzvan Cuc și George Cușa

În 2020, în timpul altui reportaj, am descoperit că două firme ale familiei Cușa făceau lucrări pentru alimentarea cu apă a comunelor din Giurgiu. Sistemele de apă nu funcționau, deși termenul de finalizare trecuse de mult.

”Viceprimar: Nu avem, încă nu este apă potabilă în zonă.

Reporter: Ea e făcută degeaba.

Viceprimar: Momentan, da”.

Iar în 2022 am dat de firma Kirlic care asfalta o comună din Giurgiu cu finanțări din PNDL. Din nou probleme.

Potrivit Inspectoratului de Stat în Construcții, straturile de asfalt nu erau ca în proiect și nu existau sisteme de scurgere a apelor.

George Cușa este încuscrit și cu fiul lui Niculae Bădălău, fostul președinte PSD Giurgiu. Bădălău senior este nașul lui Marian Mina. Iar până anul trecut a fost vicepreședinte al Curții de Conturi, instituția care controlează contractele satului cu privații, inclusiv proiectele Anghel Saligny din acest reportaj. 

Niculae Bădălău, Marian Mina și Marcel Ciolacu

Bădălău este cel care i-a propulsat pe Răzvan Cuc și Marian Mina în politica mare. Acum, fostul șef PSD Giurgiu și fiul său sunt trimiși în judecată pentru acuzații de corupție.

Drumurile făcute de Cușa au început să crape încă dinainte de terminarea lucrărilor

Revenim la treburile noastre. Suntem pe strada Lalelelor din satul Remuș, comuna Frățești, județul Giurgiu. Aici, Kirlic asfaltează din nou drumuri comunale. Este una din primele firme din România căreia Ministerul Dezvoltării i-a decontat bani pe Anghel Saligny. Șantierul este pustiu.

Localnic: ”Au plecat acum în martie. În martie, aprilie”.

Pe strada Lalelelor încă n-au fost făcute rigolele. Putem astfel să vedem de pe marginea drumului ce se află sub primul strat de asfalt.

Potrivit documentelor din caietul de sarcini al licitație, ar trebui să găsim 15 centimetri de piatră spartă, alți 20 de centimetri de balast și în fine un strat de 7 centimetri de nisip. Pe marginea drumului, asfaltul a început să crape în unele locuri.

”Reporter: Stratul de pietriș are 7-8 centimetri și el în loc de 15 și sub el ar mai trebui să fie un strat de 20 de centimetri, uite aici e pământ, nici nu se pune problema să fie nisip.

Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: Nu e cazul la ce văd pe filmare.

Reporter: Era nisip acolo oare?

Adrian Burlacu: Nu, asta sigur nu.

Reporter: Balastul și piatra spartă?

Adrian Burlacu: Nu, nu, cel puțin piatra spartă nu este”.

Primarul e convins că lucrările sunt bune, deși realitatea îl contrazice

Îl sunăm pe primarul Gabriel Pană de la PNL. Acesta ajunge la interviu la volanul unei mașini scumpe care nu apare în declarația de avere.

Gabriel Pană, primar comuna Frătești: ”Eu vin din privat, n-am de la primărie mașină din 2016, să știți”.

Primarul spune că lucrările sunt în termen. S-au plătit deja 75% din bani și, potrivit hârtiilor în baza cărora s-au virat banii, lucrările sunt în regulă.

Gabriel Pană: ”Orice plată către minister este vizată de ISC, pozele se trimit către minister, nu se face plata până nu se verifică stadiul fizic”.

Mergem pe marginea drumului, să măsurăm împreună. Primarul deține o firmă de materiale de construcții și, teoretic, știe să facă diferența între piatră spartă, balast, nisip sau pământ.

”Gabriel Pană: Piatră, nisip.

Reporter: Care-i stratul de nisip aici?

Gabriel Pană: Cel de jos.

Reporter: Unde-i nisipul? Vorbesc serios, nu-l văd, sunteți din domeniu, din privat, din construcții.

Gabriel Pană: Da.

Reporter: Deci sub ăsta ar trebui să fie 15 cm de piatră spartă, 20 de balast și 7 de cm.

Gabriel Pană: Vă dați seama că au fost faze determinate.

Reporter: Adică ar trebui să vedem nisip plus în balast.

Gabriel Pană: Putem să facem săpătura în altă parte, să vedeți că sunt.

Reporter: Dar aici sunt sau nu sunt?

Gabriel Pană: Aici e posibil să fie într-o margine, să fie altceva, când a săpat șanțul, când a…”.

”Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: Straturile de fundație de obicei se măsoară în șanțuri deschise și pe alea nu ai unde să le faci decât pe margine.

Reporter: Deci am luat un punct de reper corect?

Adrian Burlacu: Da, da, pentru că oriunde în profilul transversal trebuie să avem grosimile din proiect, indiferent că suntem la margine, că suntem în ax”.

Expert: ”Probabilitatea de a apărea degradări este una foarte ridicată”

Primarul nu e convins, mai facem încercări și în alte locuri.

”Reporter: Lipsește nisipul, lipsește balastul.

Gabriel Pană: Da, putem să vă punem la dispoziție pozele, recepțiile”.

La câteva zile după interviu, primarul ne-a trimis 14 poze din arhiva primăriei. Doar că niciuna dintre ele nu era de pe strada pe care am filmat. Și, oricum, din arhiva foto efectiv nu reiese cum au fost măsurate straturile sau dacă au grosimea corespunzătoare.

Primarul a revenit ulterior cu o singură poză de pe strada Lalelelor, din nou irelevantă pentru discuția noastră.

Adrian Burlacu, decanul Facultării de Căi Ferate, Drumuri și Poduri

Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Dacă nu se execută ce s-a proiectat, este clar că probabilitatea de a apărea degradări premature este una foarte ridicată”.

Primarul a spus că va lua din nou probele și va reveni cu informații. Nu a făcut-o. Sursele noastre din localitate ne-au transmis această filmare, din care reiese că cineva a luat totuși probe. De pe altă stradă decât cea pe care am filmat noi.

L-am contactat pe George Cușa pentru un punct de vedere, însă nu ne-a răspuns.

Bani pentru firma preluată de la ginerele fostului președinte al consiliului județean

Mergem mai departe, în Argeș.

Ion Mînzînă, președinte Consiliu Județean Argeș: ”Suntem pe locul 1 ca județ care a semnat pe Anghel Saligny! Locul 1 pe România”.

În Argeș, Drumul Județean 703B este modernizat prin Anghel Saligny. Contractul a fost licitat de consiliul județean și câștigat de Valah Construct. Firma îi aparține lui Viorel Cătălin Nicolau.

El este soțul Alinei Nicolau, șefa Regiei Județene de Drumuri, instituția subordonată consiliului. La rândul său, Cătălin Nicolau a preluat firma de la ginerele fostului președinte al consiliului județean.

Am mers la două evenimente publice unde era anunțată prezența președintelui de județ, ca să lămurim dacă poate fi sau nu vorba de un conflict de interese.

”Îmi cer scuze, domnul președinte Mînzînă este în concediu. M-a anunțat și mi-a cerut mii de scuze”.

Nu l-am găsit, așa că am vorbit cu vicele Marius Florinel Nicolaescu, de la PSD.

”Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș: Contractul, proiectul este realizat de către consiliul județean, nu de către regia de drumuri.

Reporter: Deci doamna directoare a avut sau are vreo legătură cu atribuirea sau derularea contractului sau verificarea lucrărilor sau vizite pe teren?

Marius Nicolaescu: Nu, nu, nu! Nu a avut niciodată. Nu are cum să aibă, din punct de vedere legal, nu are cum”.

Șefa de la Drumuri inspectează calitatea lucrărilor făcute de firma soțului

Alina Nicolau este doamna blondă. Filmările și pozele au fost realizate cu o săptămână înainte de consiliul județean pe șantierul drumului cu pricina, unde președintele de județ a mers împreună cu șefa regiei să verifice stadiul lucrărilor pe șantierul soțului acesteia.

”Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș: Nu se semnează documente în cazul acestor…

Reporter: Dar ce se întâmplă în cadrul acestor vizite de lucru?

Marius Nicolaescu: Se merge în teren, se vede stadiul execuției proiectului, se discută cu antreprenorul, se discută cu dirigintele de șantier.

Reporter: Deci se verifică practic derularea lucrării.

Marius Nicolaescu: Nu se verifică, verificarea o fac practic organele tehnice”.

Și mai interesant este că la licitație a mai participat o firmă din Argeș. General Trust, al cărui patron a fost reținut în trecut pentru evaziune fiscală. Consiliul a descalificat General Trust pentru un posibil conflict de interese.

Cineva din conducerea firmei este căsătorit cu un angajat cu putere de decizie în atribuirea contractului. Doar că în pozele publicate de consiliu de pe șantierul unde lucrează Valah Construct apar utilajele General Trust.

Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș: ”Firma General Trust Argeș a fost descalificată pentru că ar fi fost un conflict de interese”.

Și în pozele de pe Facebook ale domnului președinte de pe șantier apar utilajele General Trust Argeș.

”Dacă au relații contractuale, presupun că nu sunt interzise. Altfel, dacă ar fi fost interzise, nu cred că ar fi putut să fie pe teren”.

Într-un răspuns scris, General Trust ne-a confirmat că are un contract pentru livrarea de materiale către Valah Construct. Însă n-a precizat nimic despre utilaje. 

Contract majorat de patru ori, cu 40% din valoarea inițială

După atribuirea licitație, consiliul județean a majorat de 4 ori valoarea contractului, cu aproape 40% peste suma stabilită inițial.

”Reporter: Aveți note de fundamentare care justifică...

Marius Nicolaescu: Bineînțeles.

Reporter: ...acești 40%? Puteți să ni le puneți și nouă la dispoziție?

Marius Nicolaescu: Vi le pun la dispoziție.

Reporter: Ca să vedem cum a rezultat creșterea de 40%?

Marius Nicolaescu: De acord, dar nu pot să vi le pun acum, nu le am la mine”.

Nu le-am primit. Mergem mai departe. Potrivit documentelor din caietul de sarcini, stratul de asfalt trebuie așternut pe un strat de 20 de centimetri de piatră spartă.

Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș

Pe teren, asfaltul pare a fi așternut pe un strat de pietriș amestecat cu nisip care seamănă mai degrabă cu balastul, nu cu piatra spartă. Balastul este un material mai ietfin și de o calitate inferioară. 

”Deci asfaltul ăsta a fost turnat astăzi. Am trecut mai devreme pe aici când l-au turnat. El, potrivit proiectului, ar trebui să stea pe 20 de centimetri de piatră spartă și încă 30 de centimetri, 50 în total, de balast”.

”Uite, asta e piatra spartă, așa trebuie să arate ea”.

Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Da, da, se vede că e un amestecat, acolo. Parcă văd și ceva agregate concasate, dar foarte puține. Oricum, nu așa trebuie să arate un strat de piatră spartă, clar!”.

”Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș: Chiar astăzi se recoltează carote din drum. Nu sunt specialist.

Reporter: Uitați, se vede cu ochiul liber că e balast, nu e piatră spartă.

Marius Nicolaescu: Nu, vedeți dumneavoastră, aceea e piatra spartă! Printre piatra spartă este și nisip. Trebuie împănată cu nisip. Nu sunt specialist, nici dumneavoastră nu sunteți, lăsați-i pe ei să vorbească!”.

Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Ăla e nisipul de împănare. Teoretic, așa se face, dar practic nu! Ce faceți acolo cu piciorul, dacă stratul era bine pus în operă, n-ați fi putut să faceți”.

Drum proaspăt asfaltat care se destramă la o atingere cu mâna

Mergem și în interiorul unei localități, unde asfaltul a fost așternut mai demult. Pe marginea drumului, fundația de sub asfalt se destramă la o simplă atingere cu mâna.

”Ce-i aici, ăsta-i lemn!”.

”Adrian Burlacu: E un material dur, nu este așa ușor firabil să-l scoți cu mâna. Exact, în niciun caz!

Reporter: Și asta e piatră spartă sau balast?

Adrian Burlacu: Nu, nu e balast”.

”Marius Nicolaescu: Au fost făcute în diferite faze recepții, nu sunt specialist să mă pronunț.

Reporter: În mod normal, dacă ar fi fost compactat cum trebuie, eu n-aș fi putut să-l iau cu mâna de acolo.

Marius Nicolaescu: Nu știu, nu mă pronunț eu la treaba asta. Nu mă pot pronunța eu”.

”Adrian Burlacu: Practic, dacă ne ducem în hârtii și în toate astea, sunt firme care certifică materialul ăla ca fiind piatră spartă. Dar el este un amestec, să îi spunem așa, de balast cu ceva agremente concasate. Să îi dea aspectul de piatră spartă. E un material mult mai ieftin ăsta.

Reporter: De ce ar fi o problemă din punct de vedere al calității dacă se pune balast și nu piatră spartă?

Adrian Burlacu: Este un strat, stratul de piatră spartă are caracteristici de deformabilitate superioare. Deci, practic, are niște rezistențe mai mari.

Reporter: Adică piatra spartă face ca drumul să reziste mai mult în timp.

Adrian Burlacu: Exact, exact, exact”.

La sfârșitul interviului, i-am cerut vicepreședintelui proiectul tehnic, documentele din care reiese că acolo este piatră spartă și nu balast și notele de fundamentare care au stat la baza majorării costului proiectului cu 40 la sută.

Marius Nicolaescu: ”Vă rog să-mi spuneți ce vă interesează exact”.

Și le-a notat în agenda și a promis că ni le trimite. Nu a făcut-o.

Într-un răspuns scris, Valah Construct n-e transmis că are încheiat cu General Trust un contract de furnizat materiale, n-a spus nimic de angajați sau utilaje. Firma precizează că lucrările la drumul județean sunt în conformitate cu proiectul tehnic. Au precizat că există documente încheiate pe parcursul execuției care atestă calitatea lucrărilor și a materialelor utilizate.

Inspectoratul de Stat în Construcții nu are oameni. În tot Bucureștiul și Ilfov există doar doi inspectori

”Reporter: Ce măsuri concrete ia ministerul pe care îl conduceți pentru a se asigura că lucrările pe Anghel Saligny au o calitate corespunzătoare? Pe teren, multe lucrări sunt executate sau proiectate cu probleme.

Attila Cseke, ministrul Dezvoltării: Orice fel de sesizare, dacă am avut de la instituțiile statului, o verificăm inclusiv pe teren”.

În solicitarea de interviu înaintată ministrului Attila Cseke, la care încă nu ne-a răspuns, am transmis detaliat toate situațiile care ne-au ridicat semne de întrebare pe teren.

Din informațiile noastre, ministerul a trimis peste tot pe unde am fost propriile controale. Aici mai intervine o problemă. Lipsa oamenilor.

Inspectoratul de Stat în Construcții are doar câteva posturi în organigrama fiecărui județ pentru efectuarea controalelor pe teren. Și nici acestea nu sunt ocupate toate.

Adrian Burlacu, decan Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri: ”Păi, vă dau un exemplu din zona Bucureștiului. Acum 20 de ani erau doi inspectori de drum pe fiecare sector în parte. Acum, sunt doi inspectori pe tot Bucureștiul și tot județul Ilfov”.

Attila Cseke, ministrul Dezvoltării: ”Orice inadvertență sau problemă pe perioada derulării poate fi rezolvată”.

Programul Anghel Saligny se va întinde pe următorii 5 ani. Și este foarte bine, deoarece comunitățile vizate au mare nevoie de investițiile promise.

Însă, într-o perioadă în care guvernul face economii, îngheață salarii și, în general, strânge cureaua, este datoria autorităților locale și a politicienilor de la centru să se asigure că fiecare leu este cheltuit cu cap, într-o țară cu puține resurse pentru multele nevoi pe care le are.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5