Scăldați în otravă. Gunoaie arse duc în aer substanțe cancerigene, apa freatică e infestată toxic. Nimeni nu e sancționat
Aproape în toate județele țării sunt probleme cu deșeuri aruncate în natură. Sunt depozite cunoscute, dar și foarte multe neasumate și necontrolate de autoritățile statului.
Avem Gardă de Mediu, Agenție de Mediu, minister al Mediului, mai nou și o direcție specializată a procuraturii care ar trebui să se ocupe cu cei care ne otrăvesc viitorul.
Gunoaie arse duc în aer substanțe cancerigene, apa freatică e infestată cu lichide toxice: nimeni nu este tras la răspundere, totul continuă.
Situația complicata a depozitelor istorice de deșeuri o regăsim și în Vălcea. Deși acolo ar fi trebuit să fie o zona ecologizata, poluarea este masivă.
Cosmin Savu: ”Aici, la Măldărești, în Vâlcea, o munte de gunoi care a rămas neecologizat. Este una din problemele României. Una din gropile de gunoi care ne-au adus infringementul.”
Aici a funcționat ani de zile singura groapă a județului administrată de o firma privată, Sacomet.
Ion Bociog, primar Măldărești: ”Aducea din Dolj, Gorj, din Hunedoara, Alba, Mehedinți. Deci era o coadă de mașini, 17-18 trackere la descărcat. Și în felul ăsta, grăba de grău care avea un volum... Deci o anumită cantitate de noi trebuia depusă. A fost depășit de patru ori. Am măsurat-o, am făcut toate demersurile, nimic, n-am avut niciun rezultat. ”
Și desi amenajarea era neconformă, autoritățile de mediu au închis constant ochii.
Situația de aici v-am arătat-o în 2017 la "România, te iubesc", când deși depozitul avea mari probleme, administratorul sfida autoritățile și comunitatea.
Curând, după prezentarea cazului la Pro TV, la depozit a izbucnit un incendiu cu nenumărate focare, care a durat câteva săptămâni. Disconfortul a provocat indignarea populației din întreagă zonă. Abia atunci autoritățile centrale au luat în considerare închiderea gropii de la Măldărești.
Doar că firma care administra a intrat în faliment, în urmă au rămas doar problemele. Astăzi, administratorul firmei Sacomet este de negasit.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Riscul cel mai mare pe care îi identificăm este acela în care operatorul economic desemnat să opereze respectivul depozit de deșeuri municipale, să ne lase cu ochii-n soare și să ne trezim că rămânem cu muntele de deșeuri neecologizat.”
La poalele depozitului de gunoi este un pârâu care adună toată apa care spală halda atunci când plouă sau se topesc zăpezile.
Deputatul Ioan Lazăr a chestionat în nenumărate rânduri autoritățile locale și centrale despre situația de la Măldărești, iar răspunsurile au fost contradictorii.
La Administrația Bazinala Olt din Râmnicu Vălcea, rezultatele nu sunt nici pe departe liniștitoare.
Loredana Nicola, director managementul integrat al resurselor de apă Administrația Bazinală de Apă Olt: ”Nu există rigolă de colectare a levigatului, cantitatea de deșeuri pe care ei o declarau nu reflectă situația din teren, nu existau forajele de monitorizare, în amonte, aval de groapă, cum ar trebui, impermeabilizarea depozitului, iar' era o problemă. ”
Abia după închiderea depozitului s-au luat măsuri pentru monitorizare.
Ioan Lazăr: ”Iar tot dealu asta, în afară de faptul că levigatul se spală pe pârâu, tot dealu ăsta absorbe-n pânza freatică și duce undeva jos, pentru că casele sunt mai jos că și în altime și acolo sunt izvoare. Și toată treaba asta, tot ce se spală pe platoul ăsta, se duce și coboară pe valea asta în jos, până exact până unde sunt casele.”
Levigatul colectat de pârâul Goroneț ajunge în patru localități mai jos.
Localnic: ”Și problema mare este că era o mlaștină, sau este în continuare o mlaștină, sub groapă, care prea levigatul și îl duce în toată zona, inclusiv în fântânile noastre”.
Reporter: Ce substanțe sunt acolo?
Loredana Nicola, director managementul integrat al resurselor de apă Administrația Bazinală de Apă Olt: ”Vorbim și de metale grele, pe care le monitorizăm, vorbim de indicatori fizici, în general, de detergenți, de conținutul de amoniu, de conținutul chimic de oxigen, pentru că este- important oxigenul în partea de ape. Clar, un conținut scăzut de oxigen nu este ceva favorabil.”
În zonă nu s-au făcut studii medicale care să arate impactul pe care l-a avut groapa de gunoi asupra sănătății umane
Imaginea sinistra cu arbori afectați și căzuți de la poluarea din sol ne arată cât de periculoase sunt deșeurile pentru viață.
Zeci de depozite de gunoi, care n-au fost închise și nici ecologizate, au ajuns pe mâna unor băieți deștepți. Ani de-a rândul au încasat milioane de euro din taxa pentru depozitarea deșeurilor. Iar, la final, când ar fi trebuit să și ecologizeze, banii au dispărut! Firmele au intrat în faliment.
Astfel, o mare parte din gropile de gunoi muncipale au fost închise pe banii Administrației Fondului de Mediu.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Un lucru este cert: statul român trebuie să intervină și să diminueze impactul dezastrul ecologic. Toate aceste lucruri despre care vă povestesc pot să genereze un levigat încărcat cu deșeuri periculoase, încărcat poate cu metale grele sau cu alte tipuri de poluanți, care odată ajuns în pânza freatică poate să o contamineze și să pună în pericol populația care folosește pânza freatică în alimentarea cu apă a anumitor comunități, poate se contamineze fântânile, poate să pună în pericol animalele care se adapă din aceste surse de apă, iar din aceste motive fie operatorul economic obligat să ecologizeze pe principiul poluatorul plătește, o va face, fie administrația publică locală - primăria, Asociație de Dezvoltare Intercomunitară sau Consiliu Județean - sau ca ultim, ca ultim resort, statul trebuie să intervină, să ecologizeze și să recupereze acele sume de la cei care se fac vinovați!”
Ion Bociog, primar: ”Ei ar fi trebuit să-și folsițe un fond de rezervă pentru închiderea grupului. Fondul care n-a fost constituit, n-a avut nimic în acel cont. S-au dat amenzi de miliarde. N-a plătit nici o amendă.
Până în 2021, legea a fost slabă. Conturile erau în supravegherea administrațiile fiscale, care fie nu le verificau, fie nefiind de specialitate – nu puteau aprecia daca sunt suficienți bani pentru o ecologizare.”
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Ori de câte ori operatorul economic merge la Agenția pentru Protecția Mediului pentru a obține viza anuală, primul lucru pe care-l facem este acela de a ne uita în contul operatorului și de a ne asigura că sunt într-un cont distinct acei bani pentru închidere, să nu ne trezim în situația în care ne lasă cheile de la depozit și pleacă rămânând aceste costuri de ecologizare ulterior în sarcina statului.”
Din păcate, atunci când funcționarii statului nu-și fac treaba, tot noi plătim. Cu sănătatea, cu alți bani pentru rezolvarea problemelor de mediu, cu amenzi la Uniunea Europeană, pentru că cei care trebuiau să controleze depozitele de deșeuri și-au bătut joc de viitorul copiilor noștri.
Etichete: deseuri, gunoaie, mediu, Romania te iubesc,
Dată publicare:
.webp)
