Statul român versus frații Micula: o bătălie judiciară, cu implicații financiare dureroase pentru România

Nevoia de investiții străine a atras oameni de afaceri din toată lumea, care simțeau potențialul în creștere și o piață doritoare de produse noi.

Cine sunt frații Micula

Frații Ioan și Viorel Micula sunt doi investitori cu cetățenie suedeză, care au dus o lungă bătălie judiciară cu statul român, începută în 2006, și care a implicat multe instituții naționale și internaționale.

Vorbim astăzi despre Micula versus statul român, despre războiul în care cel care plătește este contribuabilul român.

În decembrie 2019, la nicio lună de la instalarea guvernului Orban, statul român a fost nevoit să scoată din bugetul de rezervă peste un miliard de lei pentru a plăti daunele pretinse de Ioan și Viorel Micula, doi oameni de afaceri din Bihor cu cetățenie suedeză, dar și de către trei dintre firmele controlate de aceștia.

Citește și

Banatul ca sursă de inspirație: Universul artistic al lui Gheorghe Fikl, între baroc, simbol și transcendență

Ludovic Orban în ședința de Guvern: „După Ministerul de Finanțe va efectua plata, ne îndreptăm spre toate zonele în care avem litigii”.

Situația părea fără ieșire: conturi externe ale statului român blocate și sechestre pe acțiunile unor companii importante.

Ludovic Orban, fost prim-ministru al României: „Eu n-am vrut să fac plata asta. Pur și simplu am fost într o situație în care eram obligat să fac această plată, ca să sting acest litigiu. Riscam să pierdem proprietăți, inclusiv sedii de ambasade”.

O bătălie judiciară, cu implicații financiare dureroase pentru România, iar sursa acesteia au fost greșelile și bâlbele decidenților din anii 2000 și până astăzi. Tranziția anilor '90 a dus la convulsii sociale și probleme economice. Restructurarea mineritului și închiderea unor platforme industriale a determinat guvernanții să dea hotărâri prin care să atragă investitori străini în zonele așa-zis defavorizate.

Una dintre aceste zone a fost în Țara Beiușului, zona Ștei-Nucet. Președintele Senatului Universității București, Claudiu Buglea, este specializat în drept comercial.

Claudiu Buglea, președintele Senatului Universității București: „Așa s-au creat facilitățile, expres pentru zona Munților Apuseni, Bihor, zona respectivă. În mod natural. Acest gen de ordonanță este binevenită pentru că favorizează atragerea de investitori străini, cu foarte multe avantaje. Erau foarte multe avantaje pentru investitorii străini, adică de scutiri de taxe, impozite”.

Ioan și Viorel Micula, plecați în Suedia înainte de 1989 cu consimțământul regimului comunist, s-au întors pe meleagurile natale ca oameni de afaceri.

Adrian Criș, redactor-șef adjunct Bihoreanul: „Și în Bihor, primii investitori străini au fost români. Au venit în anii 90. Mă întreb, sunt convins că nu au fost singurii bihoreni care au închiriat casete video sau video playere. Or mai fi fost și alții, dar n-au ajuns la anvergură”.

Cosmin Savu: Aici, în Bihor, în Rieni, s-au pus bazele, între 1993 și 1995, pentru primele linii de producție de răcoritoare fondate de frații Micula, proaspăt întorși din Suedia.

Atunci când s-au dat facilitățile pentru zonele defavorizate, afaceriștii, originari din Țara Beiușului, erau la locul și momentul potrivit.

Cosmin Savu: Beneficiind de programul de stimulente financiare acordat de guvernul României la sfârșitul anilor 90 pentru zonele defavorizate, investitorii suedezi au dezvoltat, aici, la Drăgănești, sat Păntășești, o platformă mamut. Aici se produce alcool, produse alimentare, e o moară de porumb, o fabrică de bere. Aici se și împachetează, totul este integrat, de la o granulă de pet, până la produsul final

Investițiile de pe raza comunelor Rieni și Drăgănești au fost vizibile, iar românii voiau să se bucure de sucuri și produse alimentare. Prin statuarea zonei defavorizate, în 1999, la Ștei-Bihor, printr-o altă Hotărâre de Guvern, 194/1999, se stabileau pentru zece ani o serie întreagă scutiri de taxe și impozite pentru investitori.

Adrian Criș, redactor-șef adjunct Bihoreanul: „Forța de muncă din zona respectivă a devenit captivă acestor investiții inițiate de frații Micula. Sigur, că ele au fost binevenite și, la un moment dat, platforma de la Sudrigiu era cea mai modernă din sud estul Europei”.

Cum au dat frații Micula statul român în judecată

Aderarea la Uniunea Europeană a adus o serie de obligații pentru statul român. Schema națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor din regiunile defavorizate a fost abrogată de guvernul Năstase și anularea a intrat în vigoare în 2005. Nemulțumiți, frații Micula dau statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Claudiu Buglea: „Aici nu este orice tip de litigiu comercial. Curtea de Arbitraj este, pe lângă Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor Relative la Investiții, care are ca unic scop rezolvarea litigiilor ce sunt generate din investițiile străine. Orice litigiu trebuie să fie generat doar de o investiție străină. Asta e o condiție pe care Curtea o verifică de fiecare dată”.

Ioan Micula, om de afaceri: „Noi avem numai cetățenie suedeză și, începând din începutul lui 1990, când eu am primit cetățenie suedeză, și fratele meu la câțiva ani mai târziu, noi nu am mai avut cetățenie română”.

Claudiu Buglea: „Precizează lucrul asta pentru că nu poți să ai acces la ICSID dacă ai altă cetățenie, dacă ai cumva cetățenia statului gazdă”.

Romania nu a fost în stare să-și protejeze zonele defavorizate până la termenul promis, 2009. Ar fi putut discuta acest lucru Vasile Pușcaș sau Leonard Orban, negociatorii României cu Uniunea Europeană sau ar fi putut armoniza legislația altfel Victor Ponta, mininstrul pentru aquisul comunitar în 2004 sau Cristian David, ministrul delegat pentru implementarea aquisului între 2005-2007. Dar, n-au făcut-o.

Ioan Micula, om de afaceri: „Statul român a păstrat până în 2005, când le-a revocat fără să ne informeze, fără să fie transparent, fără să fie predictibil”.

Claudiu Buglea: „Dacă ai negocia cu Uniunea Europeană, trebuia să fii foarte atent, în paralel, să ții cont de raporturile juridice în care tu erai angrenat. Cu investitori, eventual să negociezi cu investitori, să prezinți situația creată de posibila aderare la Uniunea Europeană și de posibilitatea ca acele facilități să înceteze”.

Un argument forte pe care l-au folosit frații Micula în procesul internațional a fost și un tratat bilateral semnat de România cu Suedia pentru protejarea investițiilor ratificat în 2003. Horațiu Radu este profesor la ASE și a fost agent guvernamental la Curtea Europeană de Justiție și consideră că România putea să evite problemele.

Horațiu Răzvan Radu, fost agent guvernamental CJUE: „Ar fi trebuit anterior să negocieze cu Uniunea Europeană sau cu investitorii, tocmai pentru a nu se afla la mijloc între cele două cerințe. Dacă ai fi negociat cu Uniunea Europeană și ai fi stabilit că mai există pe rol anumite tipuri de investiții și că beneficiezi de anumite prelungirea termenelor pentru în momentul în care ai nevoie”.

Prima lovitură pentru statul român

În 2013 vine prima lovitură pentru statul român. Curtea de Arbitraj a decis ca România să plătească despăgubiri de 84,5 milioane fraților Micula și altor trei firme înființate de aceștia. Plus dobânzi și penalități, suma a juns la 178 de milioane de euro.

Viorel Micula, om de afaceri: „Noi am câștigat acest proces internațional. Noi am investit în această zonă din Munții Apuseni, care încă de pe vremea Mariei Tereza era zonă defavorizată”.

Pentru a evita executarea statului în 2014, guvernul Ponta încearcă, în mod netransparent, o compensare a datoriilor pe care firmele fraților Micula le aveau la Ministerul de Finanțe.

Horațiu Răzvan Radu, fost agent guvernamental CJUE: „O sumă record până în acel moment. Au venit, într-adevăr să execute. A fost o întreagă saga internă. Nu cred că există funcționar al statului român din Ministerul Economiei, din Ministerul de Finanțe, din Ministerul de Externe, din Ministerul de Justiție, funcționar sau decident care să nu se fi confruntat cu această problemă, pentru că acești investitori au declanșat o sarabandă de procese împotriva statului român”.

Astăzi, Ministrul de Finanțe evită un răspuns. În urma insistențelor noastre, Ministerul de Finanțe ne-a transmis un răspuns cu istoricul litigiilor cu frații Micula și sumele plătite până acum din bugetul statului.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu