Țelina Apio: beneficii, proprietăți nutriționale și idei de consumul zilnic

Țelina Apio este o legumă apreciată pentru gustul său și pentru conținutul bogat în vitamine și minerale. Beneficiile sale pentru sănătate și proprietățile nutritive o fac ideală pentru consumul zilnic, fie crudă, fie integrată în diverse preparate.

Anca Lupescu

Țelina este o legumă cu frunze verzi ale cărei rădăcini, tije, frunze și semințe pot fi folosite în bucătărie.

Este populară în bucătăriile nord-americană, europeană, asiatică și africană. Țelina apio este tija, folosită în supe, sosuri, salate și care poate fi consumată fie crudă, fie gătită. Rădăcina este adesea folosită în supe, ciorbe sau sosuri pentru aromatizare. Iată tot ce trebuie să știi despre țelina apio.

Ce este țelina apio

Țelina (Apium graveolens) este o plantă erbacee din familia pătrunjelului (Apiaceae). Țelina crește de obicei între 60 și 120 cm și are tije groase (petiole) care reprezintă partea comestibilă.

Astăzi, există trei varietăți principale cultivate: țelina de tulpină (Apium graveolens var. dulce), crescută pentru tulpinile cărnoase; țelina rădăcină sau celeriac (Apium graveolens var. rapaceum), crescută pentru rădăcina bulbiformă mare; și țelina de frunze (Apium graveolens var. secalinum), crescută pentru frunzele și semințele aromate.

Ce gust are țelina apio

Țelina are un gust ierbos, herbaceu, cu note alternante ușor piperate, amare și sărate. Gătitul tinde să atenueze intensitatea aromei, în special amăreala, în timp ce îi evidențiază dulceața naturală. Tijele de țelină pot fi consumate crude, alături de hummus sau alte paste aperitiv.

Beneficii pentru sănătate

Țelina este bogată în fibre și nutrienți și săracă în calorii. Conține potasiu, vitamine și antioxidanți. Este alcătuită în proporție de 95% din apă, fiind o gustare excelentă pentru pierderea în greutate sau pentru menținerea unui tranzit intestinal regulat. Are și alte beneficii pentru sănătate.

Prevenirea cancerului 

Antioxidanții din țelină includ flavonoide, vitamina C, precum și lunularin și bergapten. Aceștia ajută la neutralizarea radicalilor liberi din organism, care pot deteriora celulele și pot conduce la cancer și alte boli.

Menținerea tensiunii arteriale 

Țelina conține un compus vegetal numit ftalidă, care relaxează pereții arterelor, facilitând circulația sângelui și reducând tensiunea arterială, conform webmd.

Prevenirea și tratarea bolii Alzheimer 

Cercetările pe șoareci sugerează că un compus numit DL-3-n-butylftalid, extras din semințele florilor de țelină, îmbunătățește învățarea, gândirea și memoria. Acest extract ar putea trata și preveni Alzheimer, dar sunt necesare mai multe studii pentru confirmarea efectului la oameni.

Valori nutriționale

Țelina este aproape în întregime apă. Cei mai importanți nutrienți sunt carbohidrații, urmați de proteine și urme de grăsimi. Este o sursă bună de vitamine A, C și K, potasiu, folat și calciu.

Aproximativ 100 de grame de țelină apio conțin:

Calorii: 14 

Proteine: sub 1 gram 

Grăsimi: sub 1 gram 

Carbohidrați: 3 grame 

Fibre: 1,6 grame

Zahăr: 1 gram

Consumul excesiv poate provoca balonare sau gaze, deoarece țelina conține manitol, care poate cauza deshidratare, dezechilibre de sodiu și alte probleme.

Cum să păstrezi țelina proaspătă

Cumpără tulpini strânse, verzi deschis și crocante. Cele mai închise la culoare au un gust mai puternic. Se păstrează în frigider, într-o pungă de plastic neetanșă, timp de aproximativ două săptămâni. Poate fi congelată pentru câteva luni: se spală, se taie și se congelază într-un singur strat, apoi se mută într-un recipient etanș. Se poate și opări rapid înainte de congelare pentru a păstra culoarea și aroma. Țelina congelată își pierde din textura crocantă, fiind mai potrivită pentru supe și tocănițe.

Utilizare în bucătărie 

Țelina este parte din mirepoix (amestec de morcovi, ceapă și țelină) folosit ca bază pentru multe supe și sosuri. Se potrivește cu mărar, mere, ciuperci, cartofi și linte.

Modalități de includere în dietă:

• Țelină cu hummus

• În salată de ton sau pui

• Sotată cu ardei iute roșu

• În supă de pui cu tăiței, morcovi și ceapă

• În smoothie verde cu spanac, banană și măr

• Umplută cu cremă de brânză

• În fripturi sau feluri de mâncare la cuptor sau slow cooker cu morcov, cartofi, usturoi și ceapă.

Suc de țelină

Stoarcerea este o metodă populară de a obține vitaminele și mineralele prin presarea fructelor și legumelor proaspete. Nu este surprinzător că sucul de țelină se face din tije proaspete de țelină.

Cea mai simplă metodă este cu un storcător. Taie capetele și baza mai multor tije de țelină, spală-le foarte bine, apoi pune-le în storcător. Poți adăuga și o limetă proaspăt decojită sau câteva mere pentru un plus de aromă. Servește-l imediat sau consumă-l în maxim 24 de ore.

Poți să-l prepari și în blender dacă nu ai storcător. Taie țelina mărunt și mixează bine. Adaugă puțină apă dacă este necesar. Apoi strecoară prin tifon și consumă-l în maxim 24 de ore.

Curiozități despre țelină

· Țelina sălbatică, originară din zona mediteraneană, era folosită mai mult pentru semințele sale decât pentru tulpinile ușor amare. Au fost necesare câteva secole de selecție pentru a obține versiunea pe care o vedem astăzi în supermarketuri, mult mai plăcută de consumat crudă. 

· În era victoriană, tijele de țelină au fost la modă, servite simple, fierte, în salate, gratinate și în multe alte moduri. Existau chiar și vase de sticlă speciale numite „vaze pentru țelină”, create pentru a servi drept piesă centrală pe masă.

· Țelina și sucul de țelină sunt considerate remedii tradiționale pentru mahmureală în diverse obiceiuri populare. Acesta ar putea fi motivul pentru care o tijă de țelină este adesea folosită ca decor pentru celebra băutură anti-mahmureală — Bloody Mary. 

· Țelina face parte din familia de plante Umbelliferae, alături de morcovi, pătrunjel și păstârnac.