Laptele, cornul și păstârnacul. Statul schimbă meniul elevilor în acest an

×
Publicitate

De anul acesta elevii vor avea în meniu: pere, prune, morcovi, păstârnac şi ţelină, pe lângă mere, lapte şi corn. În plus, vor primi şi biscuiţi sau covrigi.

După ce Uniunea Europeană a recomandat mai multe vitamine în hrana copiilor, Ministerul Agriculturii a pregătit o lista mai bogată ca până acum. Intenţiile sunt bune, rămâne de văzut cum vor fi şi aplicate, mai ales că şcoală a început deja, dar consiliile judeţene nu au organizat încă licitaţiile pentru alimente.

Ceapa nu a fost trecută pe noua lista, din motive lesne de înţeles, dar păstârnacul şi ţelina sunt cele mai controversate alimente din noul program. Chiar dacă sunt sănătoase, părinţii cred că elevii se vor strâmbă când vor primi aceste legume.

Pe parcursul unei săptămâni, copiii ar urma să primească două porţii de fructe sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi produse de panificaţie în fiecare zi. Fructele şi legumele vin însoţite de biscuiţi sau covrigi uscaţi, iar cele de lactate, de cornuri sau batoane.

Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii: "Noi am spus că trebuie să promovăm şi să stimulăm produsele de calitate din fermele româneşti. Sunt aproape de şcoli, deci pot fi livrate astfel încât copiii să beneficieze. Am gândit acet program, astfel încât fermierii din România să aibă acces la acest program."

Producătorii sunt interesaţi să livreze marfă în şcoli, dar cer Ministerului să pună la punct un sistem care să îi scape de intermediarii care cumpără ieftin de la ei şi vând şcolilor de 3-4 ori mai scump.

Cornel Ditescu, producător de fructe:  "Livrăm pentru şcoli, dar prin intermediari. Erau persoane care aveau contracte şi veneau şi luau de la noi. Însemna un preţ mai mic, ceea ce pe noi ne dezavantaja."

Consiliile judeţene sunt responsabile să organizeze licitaţiile pentru produsele care vor ajunge în şcoli. Chiar dacă şcoala a început deja, este puţin probabil că elevii să primească alimente în următoarea luna.

Articol recomandat de sport.ro
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
Citește și...
Mii de oameni au fost puși să aleagă: 50.000 euro pe loc sau să dea cu banul pentru 1.000.000. Răspunsul e programat biologic

Marea majoritate a oamenilor ar alege să primească pe loc 50.000 de euro în loc de a da cu banul pentru șansa de 50/50 de a câștiga în schimb 1.000.000, potrivit unui amplu studiu. Bărbații sunt însă de două ori mai dispuși decât femeile să riște. 

Șantierele din București, cele mai liniștite locuri ale orașului. Pe unul mai „agitat”, doi dau la lopată, patru se uită

Lucrările sunt întârziate pe unele din cele 50 de șantiere deschise în București pentru schimbarea conductelor și a șinelor de tramvai. 

Salvatorii de pe mare au protestat față de noua lege a salarizării: „Cam 4.000 lei în mână. Doi oameni pe o navă fac salvare”

Cei care au intervenit marți să salveze echipajul de pe nava GAS Lisbon, în largul mării, la Sulina, dar și colegii lor, au protestat la Constanța.

Recomandări
ANAF verifică veniturile obținute de români în străinătate. Cine riscă să plătească un impozit de 70%

Peste un miliard de euro din venituri obținute de români în străinătate au fost declarate la ANAF pentru anul 2025. Cei mai mulți bani au provenit din investiții, iar cei mai puțini din agricultură. 

Șantierele din București, cele mai liniștite locuri ale orașului. Pe unul mai „agitat”, doi dau la lopată, patru se uită

Lucrările sunt întârziate pe unele din cele 50 de șantiere deschise în București pentru schimbarea conductelor și a șinelor de tramvai. 

Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.