Istoria zbuciumata a Bisericii Catolice. Suveranii Pontifi care au schimbat lumea prin deciziile lor

Ultimul update: Vineri 15 Martie 2013 00:16
Sursa: Wikipedia, Encyclopedia Britannica, CatholicCulture.org
Data publicarii: Marti 12 Martie 2013 11:09
Categorie: Special
Papa Ioan Paul al II-lea cu un rabin si un imam

265 de lideri a avut Biserica Catolica pana in prezent. Patru dintre acestia au ramas in istorie in special ca urmare a deciziilor controversate pe care le-au luat, in timpul mandatelor.

Considerati urmasi directi ai Sfantului Petru, Papii au fost intotdeauna printre cei mai influenti oameni din lume, conducand destinele a milioane de credinciosi.

Papa Urban al II-lea a ramas in istorie drept cel care a lansat Prima Cruciada impotriva musulmanilor. Pe numele sau adevarat Odo de Chattillon-sur-Marne, sau Odo de Lagery, viitorul Papa Urban al II-lea s-a nascut in 1035 in Franta, in provincia Champagne.

A devenit arhidiacon la Reims, unul din cele mai mari orase din Franta la vremea aceea, iar ulterior a primit titlul de cardinal si episcop de Ostia din partea Papei Grigorie al VII-lea.

Odo a devenit Suveran Pontif in 1088. Desi a reusit sa intareasca papalitatea ca entitate politica, Urban al II-lea a ramas in istorie pentru ca a fost primul Suveran Pontif care a lansat o cruciada.

Pe 18 noiembrie 1095, la Conciliul de la Clermont, in Franta, el a chemat la lupta crestinii, impotriva turcilor care atacasera Anatolia.

Unii istorici sustin ca aceasta decizie controversata a fost de fapt o miscare diplomatica inteligenta, scrie Encyclopedia Britannica.

Urban dorea sa reuneasca biserica crestina de Est (ortodoxa) si de Vest (catolica), dupa ce acestea se separasera in 1054, cand a avut loc Marea Schisma.

Astfel, prin lansarea cruciadei, el a raspuns cererii de ajutor venita din partea imparatului bizantin Alexios I. Recucerirea Ierusalimului din mainile musulmanilor a fost initial un scop secundar, devenit ulterior obictivul principal al cruciatilor.

La aceasta prima cruciada (care a avut loc intre anii 1096-1099) au participat cavaleri, dar si tarani din mai multe state europene. Ierusalimul a fost cucerit in 1099, iar locuitorii iudei si musulmani au fost masacrati. In acest an, luptatorii au pus bazele unor state cruciate: Regatul Ierusalimului, Comitatul de Tripoli, Principatul Antiohiei si Comitatul Edessei.

Cei care deveneau voluntari la cruciade erau asigurati ca, daca lupta, pacatelor lor vor fi sterse, iar daca mor in acest razboi, vor ajunge direct in Rai. De asemenea, pentru tinerii cavaleri, cruciadele au devenit o buna ocazia de a-si demonstra curajul si a cauta aventura.

Discursul Papei Urban, cand a facut apel la voluntari pentru aceasta prima cruciada, a inclus referiri la uciderea si discriminarea crestinilor din Levant si la necesitatea de a “instaura Pacea lui Dumnezeu”.

Desi Ierusalimul a fost cucerit, cele doua biserici crestine nu s-au reunit nici pana in ziua de azi. Urban al II-lea a murit in 1099 si a fost beatificat in 1881, de Papa Leon al XIII-lea.

Centralizarea Inchizitiei, razboi declarat impotriva ereticilor si legi antisemite

O suta de ani mai tarziu, Papa Grigorie al IX-lea a fost cel care a scris o alta pagina controversata din istoria Bisericii Catolice, instaurand Inchizitia papala.

Ugolino di Conti, viitorul Papa Grigorie al IX-lea, s-a nascut in Anagni, Italia. Varul sau, Papa Inocentiu al III-lea, l-a numit in 1198 cardinal-diacon al bisericii Sfantul Eustachio, iar in 1206 l-a promovat cardinal-episcop de Osetia si Velletri. Ulterior, Ugolino a devenit liderul Colegiului Cardinalilor. In acest timp, a stiut sa-si faca relatii la cel mai inalt nivel, castigand inclusiv simpatia reginei Angliei, Isabella de Angouleme.

In 1227, Ugolino a devenit Papa Grigorie al IX-lea, iar prima lui decizie a fost sa-l numeasca pe inchizitorul Konrad von Marburg sa elimine ereticii din intreaga Germanie. Apoi l-a suspendat pe imparatul Sfantului Imperiu Roman, Frederick al II-lea, pentru ca amanase plecarea in cea de-a Sasea Cruciada, asa cum promisese, scrie Encyclopedia Briannica.

In scurt timp, l-a excomunicat pe imparat, iar cand acesta lupta impotriva musulmanilor la Ierusalim, ca sa-si respecte obligatia, Papa Grigorie a profitat de absenta lui si i-a cucerit teritoriile. Nu s-a multumit insa cu atat. L-a declarat pe Frederick eretic si a intrunit la Roma un Conciliu, pentru a-l “afurisi”.

Hotarat sa lupte impotriva ereticilor, Grigorie a pus bazele Inchizitiei Papale, in 1231, dupa ce a considerat ca episcopii nu puteau rezolva eficient aceasta problema. Prima forma a Inchizitiei medievale s-a numit Inchizitia Episcopala si a existat intre anii 1184-1230, pana cand a fost inlocuit cu Inchizitia Papala, care centraliza controlul reprimarii ereticilor.

Cei vizati au fost la inceput membrii ai sectei catarilor (in sudul Frantei) si ai sectei waldensienilor (in nordul Italiei).
Inchizitorii erau profesionisti, persoane pregatite special pentru aceasta meserie si faceau parte din diferite ordine religioase, in special din ordinul Dominicanilor.

Totusi, Grigorie nu a autorizat oficial folosirea torturii ca pedeapsa sau ca metoda de interogatoriu. Acest pas a fost facut pe 15 mai 1252, printr-o bula papala emisa de Inocentiu al IV-lea.

Teoretic, existau anumite reguli pentru folosirea torturii la interogatorii, pentru a-i face pe eretici sa marturiseasca: nu trebuia varsat mult sange, victima nu trebuia mutilata si sub nicio forma nu avea voie sa moara in urma acestor metode.

Tortura putea fi folosita o singura data in timpul unui proces, insa, in realitate, aceasta se aplica de mai multe ori, fiind considerata “o continuare”, nu o noua tortura. Iar alteori, ca sa nu fie probleme privind respectarea legii, cel interogat era lasat zile in sir legat de scaunul sau de aparatul de tortura, pentru ca inchizitorii nu aveau voie “sa-l urce” decat o singura data.

Pe langa eretici, victime ale Papei Grigorie al IX-lea au fost si iudeii. Suveranul Pontif considera ca aceasta religie contine “toate formele de rau si de blasfemie posibile”. Printr-un decret emis in 1234, el a stabilit perpetua servitus iudaeorum, lege care nu le permitea evreilor sa aiba vreo influenta politica asupra statelor crestine, ei fiind considerati “supusi pana la Judecata de Apoi”.

De asemenea, Papa s-a folosit de Cruciadele Nordice, in incercarea de a cuceri Rusia ortodoxa, cu ajutorul ordinului Cavalerilor Teutoni. Grigorie al IX-lea a murit pe 22 august 1241.

Suveranul Pontif care a compus o “lista a lui Schindler”si a salvat mii de evrei din Holocaust


Unul dintre cei mai controversati Papi este cu siguranta Pius al XII-lea. El a avut un pontificat foarte lung (1939-1958), care a inclus cele mai tulburi perioade din istoria moderna a lumii: Holocaustul, al doilea razboi mondial, abuzurile regimului sovietic si Razboiul Rece.

Criticat pentru atitudinea sa diplomatica si pentru ca nu a condamnat public regimul nazist, el a gasit cu greu un echilibru in aceasta perioada dificila.

Eugenio Maria Giuseppe Giovanni Pacelli a devenit cardinal in 1929, a calatorit foarte mult prin lume ca nuntiu papal, stand mai ales in Germania, tara pe care ajunsese sa o cunosca foarte bine.

Spre deosebire de Papa Pius al XI-lea, predecesorul sau, de care fusese foarte apropiat, Pacelli era mai rezervat si mai diplomat in atitudine, considerand ca Vaticanul nu trebuie sa condamne direct abuzurile comise de fascisti sau de nazisti, “pentru a nu-i provoca mai rau”, relateaza Wikipedia.

Devenit Papa in 1939, a incercat zadarnic sa opreasca declasarea celui de-al doilea razboi mondial, pe cai diplomatice. Ca reactie la discriminarile rasiale oficializate de regimul fascist al lui Benito Mussolini, Pius a numit in functii importante la Vatican mai multi evrei care fusesera dati afara din posturile detinute la diferite universitati din Italia.

In iunie 1939, el a incercat o intelegere cu presedintele Braziliei, Getulio Vargas, ca sa obtina 3.000 de vize pentru “catolicii ne-arieni” (evrei botezati), insa numai 1.000 de evrei au putut emigra in acest fel.

In octombrie, Papa Pius al XII-lea a emis un decret, Summi Pontificatus, in care vorbeste despre “unitatea rasei umane”, fara a condamna insa deschis abuzurile comise impotriva evreilor.

In noiembrie 1939, Suveranul Pontif i-a trimis o scrisoare lui Adolf Hitler, ca sa-l felicite pentru a scapat dintr-o tentativa de asasinat, insa, o luna mai tarziu, a dat in secret, unui diplomat britanic, informatii despre un alt complot impotriva Fuhrerului.

Epistola preciza ca germanii care pun la cale asasinatul ar avea nevoie de sprijinul Aliatilor, insa, pentru a-si pastra constiinta curata, Papa a tinut sa precizeze “ca nu recomanda ducerea la indeplinire a complotului”.

In 1943, cand nazistii au ocupat Roma, Papa s-a declarat “aparatorul orasului” si a dat ordin bisericilor si manastirilor sa-i adaposteasca pe evrei si pe politicienii antifascisti.

Zeci de mii de oameni au fost astfel salvati, insa foarte multi evrei au fost arestati. A reusit sa salveze 253 dintre ei, declarandu-i “arieni” sau nascuti din familii mixte. A platit chiar si o rascumparare ceruta de nazisti, din trezoreria Vaticanului, insa fara folos. Pe 16 octombrie 1943, peste 2.000 de evrei au fost dusi in lagarul de concentrare de la Auschwitz.

Conform unor istorici, in 1943 Hitler ar fi planuit chiar sa-l sechestreze pe Papa Pius, pentru ca acesta sa nu-i mai poata ajuta pe evrei. Afland despre aceasta intentie, Suvernul Pontif ar fi cerut ca, in cazul in care este prins de nazisti, demisia lui sa intre in vigoare automat si sa fie ales un alt Papa, in Portugalia, unde sa fie mutat Sfantul Scaun.

La sfarsitul razboiului, a avut mari rezerve fata de tratatul de la Yalta, semnat de liderii Aliati. Pius se temea de influenta prea mare pe care o va avea in estul Europei regimul sovietic al lui Stalin si din pacate istoria i-a confirmat temerile.

Ioan Paul al II-lea, Papa care nu a ezitat sa sarute Coranul si sa dea la o parte Cortina de Fier

Impotriva URSS a luptat, tot cu arme diplomatice, un succesor al sau, popularul Papa Ioan Paul al II-lea. Acesta s-a remarcat prin opozitia vehementa fata de orice regim totalitar si pentru promovarea tolerantei intre religii.

Karol Jozef Wojtyla s-a nascut pe 18 mai 1920 in Polonia si la inceput nu a fost interesat de preotie. Mutandu-se cu familia la Cracovia, s-a inscris la Universitate si a invatat cu pasiune, ajungand sa cunoasca 12 limbi straini si colaborand cu diferite trupe de teatru. In timpul ocupatiei naziste a fost nevoit sa lucreze la un restaurant si apoi la o mina de calcar, iar dupa anul 1941, cand tatal sau a murit, a devenit interesat de religie.

A studiat teologia in secret, alaturi de arghiepiscopul Cracoviei, iar dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial a plecat la Roma, unde si-a continuat studiile, dandu-si doctoratul in teologie. In 1954 a terminat al doilea doctorat, in filozofie, iar 10 ani mai tarziu a fost numit arhiepiscop de Cracovia.

Alegerea lui ca Papa a avut loc in circumstante neobisnuite. In anul 1978, cand s-a intrunit Conclavul, Karol era cardinal si nu se afla printre favoriti. Insa nicinul din candidati nu obtinea numarul necesar de voturi, astfel incat s-a decis alegea lui Karol, ca un compromis intre cele doua tabere rivale. El a primit 99 de voturi din 111.

In timpul mandatului sau, care a durat 27 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea a avut doua mari misiuni: apropierea de alte religii si actiunile diplomatice impotriva regimurile dictatoriale. Criticand dur apertheidul (discriminarea locuitorilor de culoare din Africa de Sud), el nu a vizitat aceasta tara, desi a mers in alte 10 tari africane.

In 1987, in timpul vizitei in Chile, nu a ezitat sa-i ceara demisia dictatorului Augusto Pinochet, care s-a aratat tulburat de cuvintele Papei. Un an mai tarziu, Pinochet a organizat un referedum si a fost inlaturat de la putere in 1990. La fel, in Haiti, Papa a condamnat in public abuzurile lui Jean Claude Duvalier, iar vizita lui a fost urmata de ample miscari de protest care au dus in final la inlaturarea dictatorului.

Cea mai cunoscuta implicare politica a Papei Ioan Paul al II-lea este cu siguranta sprijinul oferit miscarii anticomuniste din Polonia, Solidaritatea, condusa de Lech Walesa. Papa chiar a finantat gruparea, acesta fiind, se pare, si motivul pentru care URSS a incecat sa-l asasineze.

O comisie a Parlamentului italian a stabilit, in 2006, ca URSS a pus la cale atacul asupra Papei, in mai 1981. Atunci, Suveranul Pontif a fost grav ranit, dupa ce a fost impuscat in abdomen de extremistul turc Mehmet Ali Agca. Dupa 2 ani de la atac, Papa l-a vizitat pe tanar la inchisoare si l-a iertat.

Mihail Gorbaciov, dupa ce s-a intalnit cu Papa in decembrie 1989, a recunosut oficial ca “fara el nu ar fi cazut niciodata Cortina de Fier”.

In 2003, Ioan Paul al II-lea s-a opus categoric interventiei americane din Irak, criticand aceasta decizie mai dur ca oricare alt lider politic. El a sustinut ca “orice razboi este inutil, pentru ca nu rezolva problemele si este o infrangere pentru omenire”. Datorita acestei atitudini pacifiste, el a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, un an mai tarziu.

La fel de importante au fost incercarile Papei de a asigura o buna convietuire intre marile religii ale lumii. Ioan Paul al II-lea a fost primul Papa care s-a rugat intr-o sinagoga (in 1986, la Roma), la Zidul Plangerii din Ierusalim (in 2000) si intr-o moschee (la Damasc, in 2001) si nu a ezitat sa sarute Coranul. Acest gest a avut loc pe 14 mai 1999, la Vatican, relateaza Wikipedia, citand un interviu cu un cardinal catolic realizat de agentia de presa FIDES, pe 1 iunie 1999.

Cardinalul Babilonului, Raphael I Bidawid, a declarat ca a asistat la intrunirea de la Vatican si a vazut cum, la final, Papa a sarutat Coranul, “in semn de respect”, dupa ce cartea sfanta a musulmanilor i-a fost inmanata de catre membrii delegatiei irakiene.

De asemenea, el si-a declarat public admiratia fata de religia budista si a fost primul lider al Bisericii Catolice care a vizitat tari ortodoxe: Romania in 1999, Ucraina si Grecia in 2001.

Suveranul Pontif a mers chiar mai departe, organizand concerte de reconciliere intre evrei si musulmani (in 2004, la Vatican), primind binecuvantarea unui rabin (in 2005, la Vatican) si cerand public iertare pentru greselile facute in trecut de Biserica Catolica, inclusiv pentru abuzurile din Evul Mediu si pentru lipsa de implicare din timpul Holocaustului.

Papa Ioan Paul al II-lea a murit pe 2 aprilie 2005 si a fost beatificat pe 1 mai 2011, de catre succesorul sau, Papa Benedict al XVI-lea. Dupa moartea lui, Liga Anti-defaimare, o organizatie internationala care lupta pentru drepturile omului, a declarat ca “in acesti 27 de ani relatiile dintre evrei si catolici au evoluat mai mult ca in ultimii 2.000 de ani”.

(text: Roxana Ruscior, editor www.stirileprotv.ro)

(foto: Getty Images)

DOSARUL Papa Benedict al XVI-lea

Alegeri la Vatican. Marti incepe Conclavul: 115 cardinali il vor alege pe noul Papa

Cardinalii cu sanse de a deveni noul Papa au tinut slujbe separat, in diferite biserici din Roma

Previziunile lui Nostradamus despre "ultimul Papa din istorie". Semnele de dinainte conclavului

Alegeri la Vatican. Adunarea cardinalilor pentru numirea noului Papa va incepe pe 12 martie

Peste 200 de cardinali s-au adunat la Vatican. Data conclavului nu a fost inca fixata

"Campanie electorala" la Vatican. Luni s-ar putea stabili data Conclavului pentru alegerea Papei

Demisia Papei Benedict al XVI-lea a intrat in vigoare. Ultimul mesaj a fost transmis pe Twitter

Demisia neasteptata a Papei a fortat Vaticanul sa raspunda la o multime de intrebari neobisnuite

"Lobby gay" la Vatican.Unul din motivele care l-ar fi determinat pe Papa Benedict XVI sa demisioneze

Dupa retragerea de la Vatican, Papa Benedict al XVI-lea va primi o pensie de 2.500 euro pe luna

Vaticanul despre demisia Papei Benedict al XVI-lea: "O rana institutionala, un dezastru"

- Demisia istorica a Papei Benedict al XVI-lea. Speculatiile despre comploturi si intrigi dupa anunt

- Cine va fi noul lider al Bisericii Catolice. O varianta ar putea fi un Papa de culoare

- Surse: Papa Benedict al XVI-lea se simtea singur si avea incredere in putini din cei de la Vatican

- Papa Benedict al XVI-lea se pregateste pentru o viata de calugar la Vatican

- Ce s-a intamplat in Vatican, la scurt timp dupa ce Papa a anuntat ca va demisiona. VIDEO

- Papa Benedict al XVI-lea isi anunta demisia incepand cu 28 februarie. Motivul din spatele deciziei

- Analiza jocurilor de culise de la Vatican. Cei 5 mari favoriti pentru postul de Suveran Pontif

- Reactiile liderilor europeni, dupa anuntul de demisie al Papei. Mario Monti: "Sunt zguduit"

- Discursul prin care Papa Benedict al XVI-lea si-a anuntat demisia

- Cine este Papa Benedict al XVI-lea. Viata Suveranului Pontif care nu si-a dorit sa ajunga la Vatican

- Profetia "Petre Romanul", papa care va veni dupa Benedict al XVI-lea si va duce la distrugerea Romei

- 2012, anul controverselor la Vatican. Cele mai grele momente pentru Papa Benedict al XVI-lea

Secretele Conclavului. Ce se va intampla, de fapt, in spatele usilor inchise de la Vatican
Secretele Conclavului. Ce se va intampla, de fapt, in spatele usilor inchise de la Vatican
FULLSCREEN
Istoria zbuciumata a Bisericii Catolice. Suveranii Pontifi care au schimbat lumea prin deciziile lor
  • /

Sursa: Wikipedia, Encyclopedia Britannica, CatholicCulture.org

Tags: Vatican, Papa,

VIDEO PROTVPLUS.RO
George Bush Sr
Cum a ajutat George Bush sistemul medical din România, imediat după căderea lui Ceaușescu
Interviu exclusiv cu miliardarul Sanjeev Gupta. Marele proiect pe care îl are pentru România
Reportaj emoționant la televiziunea Arte despre o asistentă medicală care ”salvează vieți în România”. VIDEO
Europa ar putea fi "fără apărare" în faţa rachetelor care au anulat tratatul INF. Ce spun ruşii despre scutul de la Deveselu
CTP, despre ieșirile furioase ale Serenei Williams, în finala US Open: „I-a dat cu stadionul în cap japonezei Osaka”
Povestea singurei femei chirurg din sud-estul Europei care face transplant de ficat
saci bani
Povestea românului care a câștigat de 14 ori la loto. Ce formulă a descoperit
CTP, despre planul lui Tudorel Toader în Justiție: ”Acesta e obiectivul lui cel mai important”
SUA vor investi milioane de dolari în România, potrivit noului buget al Apărării. Reacţia Kremlinului
Ghidul oficial MAI: jandarmii nu au voie să lovească în cap sau să dea cu spray în faţă
CTP, despre ”momentul emblematic” din Piața Victoriei: ”N-a intervenit niciunul!”
Rareș Năstase, despre proteste: ”I-am văzut pe jandarmi foarte ciudat organizați”