EXIT-POLL cu scandal la alegerile prezidențiale 2024. Un candidat contestă rezultatele parțiale: „Cifre mincinoase”

Date care ar proveni din primele exit-poll-uri au fost preluate și publicate de mass-media din țară, motiv pentru care Mircea Geoană a reacționat nervos și a amenințat cu plângeri la autorități.

„Deja au apărut în presă 'exit-poll-uri', cu cifre absolut mincinoase și manipulatoare, exit-poll-uri care încalcă legea privind alegerile prezidențiale. De ce ar risca publicațiile românești să încalce legea și să citeze “surse ale partidelor politice”, dacă cifrele ar fi adevărate? De ce mințiți românii? De ce atâta disperare, încât riscați rigorile legii? Câți bani publici sunt aruncați pentru a publica așa zisele surse politice? Am sesizat deja organele abilitate și o voi face ori de câte ori va fi necesar pentru a apăra votul vostru și democrația din România!”, a scris Mircea Geoană, pe Facebook.

Geoană: „Avem de ales între corupţie şi extremism”

Altfel, Mircea Geoană a afirmat că a votat pentru că este datoria lui să voteze și i-a îndemnat pe români să meargă la vot pentru alegerea noului şef al statului.

„Nu alegem doar un preşedinte, alegem o direcţie pentru ţară. Cred că alegerea este destul de clară, avem de ales între corupţie şi extremism, între competenţă şi patriotism. Celor care încă nu s-au decis dacă şi cu cine să voteze, sper că noaptea le-a fost un sfetnic bun. E nevoie de participare cetăţenească masivă pentru a putea să ne alegem viitorul în mod democratic şi liber. Şi un mesaj de încurajare pentru diaspora românească din Europa, din America de Nord, îi aşteptăm în număr mare la vot şi de asemenea pentru masiva diasporă basarabeană care a făcut diferenţa la alegerile din Republica Moldova şi sper să facă diferenţa şi la alegerile prezidenţiale de la noi”, a declarat Mircea Geoană, duminică, după ce a votat.

El a precizat că este încrezător că românii vor alege cel mai bun preşedinte pentru vremuri complicate.

„Noi am trecut prin acest exerciţiu, suntem încrezători şi sunt convins că românii şi româncele vor alege cel mai bun preşedinte pentru vremuri complicate. Avem de ales între pace şi insecuritate, între dezvoltare şi stagnare, criza economică bate la uşă. Rugămintea mea este să alegeţi cei mai competenţi oameni pe care îi găsiţi pe buletinele de vot. Data viitoare sper să nu mai votăm aşa, să intrăm şi noi în rândul lumii, să votăm digital, cu blockchain. Este uşor depăşit sistemul nostru electoral”, a mai afirmat Geoană.

Românii votează duminică, pe 24 noiembrie, la alegerile prezidențiale 2024, primul tur și la referendumul din București. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Pentru alegerile prezidenţiale au fost organizate 18.968 de secţii de votare la nivel naţional şi 950 de secţii în străinătate. Votul în diaspora a început de vineri, în timp ce secțiile de vot în România s-au deschis duminică, la ora 07:00. Aproximativ 19 milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie.

Ce urmează după primul tur al alegerilor prezidențiale

Potrivit articolului 81 din Constituția României, pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină 50%+1 din voturile valabil exprimate.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se va organiza al doilea tur de scrutin pe data de 8 decembrie, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.

La alegerile prezidențiale din acest an au participat 14 candidați: Ana Birchall (independentă), Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Cristian Diaconescu (independent), Mircea Geoană (independent), Călin Georgescu (independent), Kelemen Hunor (UDMR), Elena Lasconi (USR), Ludovic Orban (Alianța Forțelor de Dreapta), Alexandra Păcuraru (ADN), Sebastian Popescu (PNR), Silviu Predoiu (PLAN), George Simion (AUR) și Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român).

Candidații din primul tur al alegerilor prezidențiale

1. Ana Birchall (independentă)

2. Marcel Ciolacu (PSD)

3. Nicolae Ciucă (PNL)

4. Cristian Diaconescu (independent)

5. Mircea Geoană (independent)

6. Călin Georgescu (independent)

7. Kelemen Hunor (UDMR)

8. Elena Lasconi (USR)

9. Ludovic Orban* (Alianța Forțelor de Dreapta)

10. Alexandra Păcuraru (ADN)

11. Sebastian Popescu (PNR)

12. Silviu Predoiu (PLAN)

13. George Simion (AUR)

14. Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român)

*Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursa electorală și o susține pe Elena Lasconi

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. Eomânii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.