Cum explică specialiștii victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur: Exista o dorinţă de vot revanşard

Într-o declaraţie pentru Digi24, profesorul Valentin Naumescu spune că cel puţin doi factori au concurat la câştigarea cu totul surprinzătoare a primului tur al prezidenţialelor de către independentul Călin Georgescu. „În acest moment, cu un ochi plângem şi cu altul râdem, pentru că va fi o finală prezidenţială Călin Georgescu - Elena Lasconi pe 8 decembrie şi, din fericire, vom avea cu cine să votăm. (...) Am trăit, într-adevăr, o noapte uluitoare, o noapte teribilă cu acest coşmar apărut pe neaşteptate, un candidat apropiat de Rusia, susţinut, se pare, de Rusia, nu doar apropiat, care a bulversat scena politică românească. A intrat în finală de pe locul întâi, cu peste 2.100.000 de voturi. Este un rezultat care, sigur, va necesita multe explicaţii, clarificări, inclusiv din partea instituţiilor statului, cum s-a putut ajunge aici”, a declarat Naumescu la Digi24. Profesorul de relaţii internaţionale a spus că numărul de voturi obţinut de Călin Georgescu este „incredibil” de mare.

„Dorinţă de vot revanşard al unor oameni cu multe frustrări şi cu mânie faţă de sistem”

„A apărut, practic, din senin, la începutul campaniei electorale. Era undeva, la câteva procente, cu totul nesemnificative. Eu aş vedea o explicaţie combinată din cel puţin doi factori. Pe de o parte, trebuie să recunoaştem că se pare că a existat o aşteptare. O parte importantă a electoratului aştepta un candidat extremist, un candidat radical, suveranist, un candidat anti-occidental. Şi s-a întâmplat ca, în ultimele săptămâni, practic, acest electorat, care ştiam că este, iniţial, undeva spre 20%, şi-a schimbat opţiunea de la George Simeon spre Călin Georgescu. Deci exista o aşteptare, exista o dorinţă de vot revanşard, de vot protestatar, din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, cu mânie faţă de sistem”, a explicat Naumescu. În opinia profesorului, a doua explicaţie este „această campanie foarte intensă, de care se tot vorbeşte de aseară, pe reţeaua TikTok”. „Este o reţea care multora dintre noi ne scapă, nu o utilizăm, nu suntem prezenţi acolo, dar se pare că are foarte mulţi utilizatori şi nişte algoritmi care au fost probabil plătiţi, finanţaţi sau a existat o anumită procedură prin care numele acestui candidat a fost adus în mod repetat, masiv, în ultimele săptămâni, în atenţia multor utilizatori”, a spus Naumescu.

„O mare parte dintre votanţii lui nu ştiu exact cine este”

Potrivit profesorului Naumescu, se pare că o mare parte dintre votanţii lui nu ştiu exact cine este, dar, primind foarte multe mesaje, „fiind bombardaţi cu aceste idei, că este un român adevărat, un lider puternic pentru România, că are un plan, că are soluţii au ajuns să creadă lucrul acesta”. „Deci este o procedură bine gândită, dar, repet, Tik-Tokul nu explică în totalitate acest rezultat, să nu supraevaluăm acest vot, nu doar datorită Tik-Tokului a ajuns Călin Georgescu în finală. Există, din păcate, trebuie să recunoaştem, şi o aşteptare publică pentru un astfel de vot protestatar, un vot anti-sistem. De ce nu l-a mai obţinut Simion, aşa cum am crezut mulţi dintre noi la un moment dat că-l va obţine? S-ar putea ca George Simion să-şi fi greşit campania electorală în ultimele săptămâni, încercând tocmai să se portretizeze ca un candidat mai degrabă frecventabil, mai degrabă moderându-şi sau temperându-şi accentele anti-occidentale sau filoruse, încercând să arate că este un candidat care ar putea chiar să îndeplinească funcţia de preşedinte al României, eu cred că Simion deja se gândea la turul al doilea””, spune Naumescu.

„Electoratul radical a înţeles că Simion devenise prea european”

Profesorul a adăugat că dintr-odată, „electoratul radical, foarte frustrat”, a înţeles că nu mai este Simion „neapărat” reprezentantul lor, pentru că „era prea european, deja, devenise un candidat parte a Uniunii Europene, a procesului politic european”, şi s-au orientat spre un candidat „chiar mai radical, cu tonuri mai dure, suveraniste, anti-occidentale”, „cu o mistică creştină, care aminteşte mult de discursul legionar, aşa încât s-a potrivit mai bine peste această aşteptare a unui vot revoltat, a unui vot anti-sistem. Referindu-se la mesajele transmise de Călin Georgescu care vizau o politică anti-UE şi anti-NATO şi în contextul posibilei accederi a acestuia la Palatul Cotroceni, Naumescu a spus: „Uitaţi, trebuie să fim oneşti. Noi aceste mesaje nu le-am urmărit în timpul campaniei cu radar, pentru că nu am urmărit acest candidat. El a trecut oarecum pe sub radarul, să spunem aşa, a presei main-stream din România, chiar al sondajelor de opinie, al analiştilor, nu cred că l-a urmărit nimeni şi nu l-a tratat serios şi nu i-a dat şanse pentru turul al doilea. Acum începem să vedem cam ce a spus în campanie, care sunt mesajele, deci după ce el a ieşit pe primul loc în alegere prezidenţiale din primul tur”.

După 99% dintre secții numărate, rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale, primul tur, îl plasează pe candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc, iar pe Elena Lasconi, președintele USR, pe locul al doilea.

Calendarul alegerilor

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Rezultate parțiale și exit-poll-uri

Cursa din primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-a arătat foarte strânsă. Rezultatele exit-poll AVANGARDE și CIRA de duminică seară, de la ora 21:00, au arătat că Marcel Ciolacu și Elena Lasconi vor intra în turul al doilea.

Marcel Ciolacu a declarat imediat după ce a aflat rezultatele exit-poll-ului care îl arătau câștigător al primului tur, cu 25% din voturi, „că cei care au câștigat sunt românii”. Cu 18% din voturile românilor din țară după rezultatele exit-poll, Elena Lasconi a fost reținută în primul său discurs, deși sondajele arătau că aceasta se află pe al doilea loc în preferinţele alegătorilor.

Călin Georgescu, candidat independent, a fost de departe surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale. Primele exit polluri au indicat faptul că a reușit să strângă aproximativ 16% din voturi, clasându-se duminică seară după Elena Lasconi.

După exit-poll-uri canidatul George Simion a refuzat inițial să-și recunoască înfrângerea, candidatul AUR declarând că „manipularea de la sondaje nu se confirmă”. În același timp, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, clasat pe locul al cincilea, a declarat că „pe scena politică din România este loc pentru toată lumea”, urmând ca după rezultatele finale liberalii să ia o decizie. După rezultatele provizorii însă, Nicolae Ciucă a declarat că „este un eşec pe care trebuie să îl asumăm toată echipa de conducere a PNL”.

Pe locul șase după exit-poll-uri s-a clasat Mircea Geoană, care s-a arătat surprins de rezultate. Mulți români l-au votat și pe preşedintele Forţa Dreptei, retras din cursa electorală. Concret, peste 13.000 de alegători au votat pentru Ludovic Orban, care s-a retras din cursa pentru Palatul Cotroceni în favoarea Elenei Lasconi.

Rămâne așadar de văzut ce se va întâmpla cu marii învinși de la alegerile prezidențiale, primul tur.

Votul diasporei

Rezultatele exit-poll-urilor de duminică seară nu cuprind însă și voturile diasporei. Astfel că, luni dimineață, cu peste 99% dintre secții numărate, candidatul independent Călin Georgescu a ieșit pe primul loc în rezultatele parțiale publicate de AEP. Georgescu a câștigat 13 județe din țară și diaspora, având un avans detașat față de contracandidații săi.

Pe de altă parte, la nivel naţional, Elena Lasconi este pe locul al treilea în cursă. Aceasta conduce în cursa electorală din Iași, Timiş, Cluj și Braşov. Cu voturile din diaspora însă, candidata USR pentru cursa prezidențială are șanse să intre în turul doi. Cursa se menține însă strânsă. Lasconi a fost votată masiv și de moldovenii cu cetățenie română și a câștigat alegerile și în municipiul Câmpulung, acolo unde este primar la al doilea mandat. În oraşul său natal, Haţeg, Lasconi s-a clasat pe locul al treilea.

Călin Georgescu a obţinut 43.36% dintre voturile exprimate în străinătate, clasându-se la distanţă pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după numărarea voturilor din 99.89% din secţiile de vot din afara graniţelor. Pe locul al doilea, cu 26.82% se află Elena Lasconi, care este urmată de George Simion, cu 12.07% (96.322 voturi). Urmează Mircea Geoana (4,89%) şi Nicolae Ciucă (4,63%). Liderul PSD Marcel Ciolacu este doar pe locul al şaselea ,cu 2,87% din voturile exprimate în străinătate, adunând 22.887 voturi.

În acest moment, rezultatele parțiale arată că Călin Georgescu și Elena Lasconi se află în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024. Luni dimineață, în jurul orei 10:00, candidatul USR, Elena Lasconi, a trecut pe locul al doilea în preferinţele electoratului, conform datelor provizorii ale AEP, după centralizarea a 99,93% din procesele verbale.

Secțiile de vot din țară s-au închis oficial la ora 21:00, prezența la vot la ora aceea fiind, potrivit AEP, de 52,43 %. A fost noapte altă pentru președinții secțiilor de vot din țară. Numărătoarea continuă însă și luni, pentru centralizarea tuturor voturilor, atât din țară, cât și din străinătate.

Rezultatele alegerilor prezidențiale 2024 sunt transmise în timp real de Biroul Electoral Central, pe măsură ce sunt introduse în sistem procesele verbale din secțiile de votare.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Promisiuni electorale

În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 au făcut promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.

Unde și cum votăm

Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent.

Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.