Avantajele directe ale acordului UE-Mercosur pentru România. Produsele românești privilegiate în America de Sud

62606938
Shutterstock

Acordul UE-Mercosur aduce avantaje directe pentru România, potrivit unui document al Comisiei Europene. Astfel, pe lângă taxele vamale eliminate pentru aproape toate exporturile, o serie de produse românești vor fi protejate în America de Sud.

În urma implementării Acordului comercial UE-Mercosur, actuale taxele vamale, de până la 55%, la produsele agroalimentare UE, vor fi eliminate, ajutând fermierii români să-şi majoreze exporturile în blocul comercial sud-american, se arată într-un document publicat pe site-ul Direcţiei Generale Comerţ a Comisiei Europene (DG TRADE).

În prezent, produsele agroalimentare reprezintă doar 5% din exporturile totale ale UE către Mercosur, din cauza taxelor vamale ridicate şi a altor restricţii din ţările blocului comercial sud-american. Acordul comercial UE-Mercosur va elimina aceste taxe vamale, majorând exporturile de produse agroalimentare în regiune, a precizat DG TRADE, care elaborează şi pune în aplicare politicile Comisiei privind comerţul şi securitatea economică.

În 2024, valoarea exporturilor de produse agroalimentare româneşti către Mercosur s-a situat la un milion euro. Actualele taxe vamale, între 27% şi 55%, vor fi substanţial reduse, chiar eliminate la unele produse.

Acordul nu va permite imitaţii ale celor 344 produse alimentare şi băuturi protejate din UE, ceea ce va ajuta la vânzarea mai multor produse româneşti la preţuri ridicate, în condiţiile în care preţul de vânzare al produselor protejate de o indicaţie geografică este de două- trei ori mai ridicat decât al produselor obişnuite. 15 produse româneşti cu indicaţie geografică vor fi protejate pe pieţele Mercosur.

Citește și
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Produsele românești care vor fi protejate pe piața Mercosur

Cele 15 produse româneşti incluse în Registrul Indicaţiilor Geografice Protejate (IGP) sunt: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibăneşti, vinurile de Coteşti, Cotnari, Dealu Mare, Murfatlar, Odobeşti, Panciu, Recaş şi Târnave, Pălincă, Ţuică Zetea de Medieşu Aurit, Vinars Târnave şi Vinars Vrancea.

Conform DG TRADE, firmele din România şi micile afaceri vor face mai uşor afaceri în ţările Mercosur, companiile româneşti vor putea oferi servicii mai ieftin şi mai facil, producătorii români (în special pe segmentul produselor alimentare şi industriale) şi fermierii pot exporta mai mult, iar delicatesele româneşti vor putea fi vândute în cantităţi mai mari şi la preţuri ridicate.

Acordul va elimina taxele vamale la 91% din toate produsele, ceea ce va fi în beneficiul tuturor exportatorilor din România. Comerţul total dintre România şi Mercosur se ridică la 711 milioane euro.

În sectorul echipamentelor de transport, valoarea exporturilor în 2024 se ridica la 76 milioane euro. Taxele vamale de 35% în acest domeniu vor fi eliminate pentru majoritatea produselor.

La "maşini şi echipamente electrice", valoarea exporturilor în 2024 se ridica la 111 milioane euro. Taxele vamale de 20% în acest domeniu vor fi eliminate pentru majoritatea produselor.

La "ţesături textile" şi "fier, oţel şi produse metalice", valoarea exporturilor în 2024 se ridica la 10 milioane euro şi, respectiv, 21 milioane euro, iar taxele vamale de în aceste domenii vor fi eliminate complet.

Ajutor suplimentar pentru micile afaceri

Acordul UE - Mercosur va oferi mai multe oportunităţi pentru micile afaceri, reducând costurile prin eliminarea taxelor vamale şi simplificarea procedurilor vamale, atenuarea poverii administrative, făcând mai uşoară certificarea produselor pentru vânzarea pe plan local şi oferirea unor şanse mai bune la licitaţiile pentru contractele publice prin îmbunătăţirea accesului la informaţii.

În plus, va fi acordat un ajutor suplimentar printr-un program dedicat: "Coordonatori pentru Afaceri Mici" şi sunt deschis noi posibilităţi prin informaţii uşor accesibile online despre cum se pot face afaceri cu ţările Mercosur.

Sâmbătă, Uniunea Europeană şi Mercosur au sâmbătă la Asuncion, în Paraguay, un acord comercial istoric, marcând finalul a 25 de ani de negocieri între UE şi statele Mercosur şi crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Acordul a fost negociat încă din 1999 între Uniunea Europeană şi ţările fondatoare Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay). Majoritatea statelor europene l-au susţinut recent, în pofida opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Franţei.

Mercosur este piaţa comună sudică - un bloc comercial sud-american înfiinţat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele ţărilor Mercosur. Împreună, ţările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populaţie totală de 270 de milioane locuitori. 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Datoria publică a Italiei a ajuns la 3.095 miliarde de euro la finalul lui 2025, în creştere de la 2.967 miliarde de euro la finalul lui 2024, a anunţat Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro.

Reacția șefului INS  după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice
Reacția șefului INS după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice

Tudorel Andrei, președintele INS, a reacționat la critici privind statistica oficială, explicând într-o opinie pentru HotNews.ro că revizuirile României sunt medii comparativ cu alte țări din UE, unde datele sunt ajustate pe baza agregării statistice.

CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin
CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin

Ungaria cumpără petrol rusesc deși ar putea apela la alte variante, se arată într-un raport care acuză Budapesta că nu transferă consumatorilor economiile realizate prin achiziționarea de combustibili ruși ieftini.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.