Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai mare biserică ortodoxă din lume – totul despre acest simbol al credinței românești
Catedrala Mântuirii Neamului, impunătorul lăcaș de cult ridicat în inima Bucureștiului, este astăzi cea mai mare biserică ortodoxă din lume și un simbol profund al identității și credinței românești.
Catedrala Mântuirii Neamului, cunoscută și sub numele de Catedrala Națională, este o catedrală ortodoxă în București. Proiectată pentru a servi drept catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române, monumentul este amplasat pe Dealul Spirii, în apropierea Palatului Parlamentului, și se impune ca un element dominant al peisajului urban al capitalei, având o înălțime planificată de 135 de metri. Iată tot ce trebuie să știi despre cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Arhitectura și dimensiunile impresionante
Este cea mai înaltă și cea mai mare biserică ortodoxă din lume ca volum și suprafață. Catedrala include cea mai mare colecție de mozaicuri interioare din lume, care acoperă 18.000 de metri pătrați și este realizată din tesere de sticlă venețiană și piatră de Carrara.
Printre alte recorduri se numără cel mai mare iconostas ortodox din lume și cel mai greu clopot bisericesc cu balans liber, care cântărește 25,2 tone.
Catedrala este dedicată Înălțării Domnului și Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, și a găzduit primele evenimente liturgice în noiembrie 2018. După inaugurarea de duminică, 26 octombrie, va funcționa ca un reper spiritual, cultural și arhitectural.
Catedrala Mântuirii Neamului, situată în capitala București stabilește mai multe recorduri mondiale, printre care cea mai înaltă biserică (132 m), cea mai mare ca suprafață (6.000 mp) și ca volum (323.000 mc). De asemenea, deține cel mai mare iconostas ortodox și cel mai mare clopot bisericesc cu balans liber din lume.
Bazilica Sfântul Petru din Vatican este cea mai mare biserică din lume, iar Bazilica Catedrala Doamnei Noastre Aparecida din Brazilia este cea mai mare catedrală. Următoarea ca dimensiune în rândul bisericilor ortodoxe este Catedrala Sfântul Isaac din Rusia.
Piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfințită în 2007, iar construcția propriu-zisă a început în decembrie 2010.
Catedrala este situată în centrul Bucureștiului, în același complex cu Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire parlamentară din lume și cea mai grea construcție, cântărind peste 4.098.500 tone.
Istoria Catedralei Mântuirii Neamului
Ideea construirii unei catedrale naționale în România nu este recentă. Propusă inițial de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și de regele Carol I, ideea a fost reluată după Primul Război Mondial, când arhitecți precum Petre Antonescu au realizat primele schițe de proiect. Patriarhul Miron Cristea a susținut, de asemenea, inițiativa.
Proiectul a fost uitat în perioada comunistă, fiind reluat după 1989, cu sprijinul unei părți importante a populației. Un sondaj național din 2011 arăta că 60% dintre români, mai ales din mediul rural, erau favorabili construirii catedralei, cu condiția ca finanțarea să fie asigurată de Biserică și nu de stat.
Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a edificiului. Construcția propriu-zisă a început în februarie 2011, fiind proiectată de firma băcăuană Vanel Exim, iar termenul inițial de finalizare era sfârșitul anului 2018. Până în noiembrie 2018, costurile lucrărilor se ridicau la aproximativ 110 milioane de euro.
La 25 noiembrie 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, a avut loc sfințirea altarului catedralei. Pe 26 octombrie 2025 are loc sfințirea oficială a Catedralei Mântuirii Neamului, marcând și Centenarul Patriarhiei Române.
Catedrala Mântuirii Neamului în cifre și curiozități
►Este cea mai înaltă catedrală cu cupolă și cea mai înaltă catedrală din lume construită în alt stil decât cel gotic, având o înălțime totală de 132 de metri. Se află pe locul al șaselea în topul celor mai înalte catedrale din lume și pe locul al treilea între bisericile cu cupolă, după Bazilica Doamnei Noastre a Păcii (158 m) și Bazilica Sfântul Petru (137 m).
►Deține cea mai înaltă cupolă exterioară din lume (121 m, fără lanternou și cruce), depășind Bazilica Doamnei Noastre a Păcii (118 m) și Bazilica Sfântul Petru (110 m). Cupola interioară, fără oculus, este și ea cea mai înaltă de acest tip din lume, având 106 metri.
►Este cea mai mare biserică ortodoxă din lume după volum (323.000 m³) și suprafață (6.000 m²), fiind totodată cea mai înaltă (132 m), cea mai lungă (126 m) și cea mai grea (420.000 tone).
►Găzduiește cel mai mare clopot bisericesc cu balans liber din lume, cu o greutate de 25,2 tone.
►La finalizarea construcției, va avea cea mai mare colecție de mozaicuri interioare din lume, pe o suprafață de 17.800 m².
►Include cel mai mare iconostas din lume, cu o suprafață de 407 m².
►Este singura biserică unde au fost prezenți simultan cei mai importanți lideri religioși: Papa, Patriarhul Ecumenic, Patriarhul Ierusalimului și Patriarhul României.
►Are cea mai înaltă (44 m), cea mai lată (25,7 m) și cea mai lungă (78,3 m) navă de biserică ortodoxă din lume. În clasamentul general al bisericilor, se află pe locul al doilea la lățime și pe locul al optulea la înălțime, cu doar 1,3 metri mai puțin decât nava Bazilicii Sfântul Petru.
Program de vizitare și informații utile pentru turiști
Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaș de cult ortodox din lume, va fi deschisă publicului pentru vizitare începând cu seara zilei de duminică, după evenimentul oficial de sfințire.
Duminică dimineață, doar 2.500 de persoane, invitate oficial, asistă la slujba oficiată de Preafericitul Daniel, alături de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. Ceremonia religioasă începută la ora 10:30 și s-a încheiat în jurul orei 12:30.
La eveniment participă 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Pentru pelerinii fără invitație, accesul în interiorul Catedralei va fi permis abia după ora 20:00, când se va permite vizitarea spațiului interior. Aproximativ 8.000 de credincioși vor urmări slujba din exterior, pe esplanada din fața Catedralei, în grupuri organizate sosite din toate eparhiile țării.
Pelerinii auposibilitatea să se închine în altarul Catedralei Naționale în fiecare zi, până pe 31 octombrie inclusiv. În această perioadă, accesul va fi permis în intervale orare stabilite de Patriarhia Română, pentru a asigura desfășurarea ordonată a fluxului de vizitatori.
Pentru siguranța publicului, peste 800 de jandarmi vor fi prezenți în zonă încă de la ora 06:00, iar accesul se va face prin trei puncte: intrarea principală de lângă Paraclisul „Sfântul Ioan Gură de Aur” și alte două puncte situate pe Strada Izvor.
Vizitatorii sunt rugați să respecte indicațiile forțelor de ordine și ale voluntarilor Patriarhiei și să evite deplasările neautorizate în zona de securitate.
„Va fi permanent deschisă închinătorilor și va avea un program liturgic deosebit, inclusiv la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, de luni, 27 octombrie 2025”, a confirmat Părintele Ionuț Corduneanu, Vicar Administrativ Patriarhal, pentru Trinitas TV.
Cum arată interiorul Catedralei
Interiorul Catedralei Mântuirii Neamului este impresionant, atât prin dimensiuni, cât și prin opulență și grandoare. Printre elementele decorative ale Catedralei se numără: vitralii spectaculoase, picturi și icoane cu sute de sfinți poleiți cu aur, candelabre înalte de până la 6 metri, nave centrale și transepturi mari, o cruce de 7 metri înălțime și un clopot gigant de 25 de tone.
Lucrările la interior s-au desfășurat timp de 15 ani, acoperind peste 25.000 de metri pătrați cu mai mult de 350 de milioane de piese de mozaic. Investiția totală în ansamblul Catedralei depășește 270 de milioane de euro.
Critici și controverse
Catedrala Mântuirii Neamului a fost subiectul unor critici și controverse încă de la ideea construcției sale. Acum, după inaugurare și după ce s-a aflat că s-au cheltuit peste 270 de milioane de euro pentru lăcașul de cult, subiectul a devenit cu atât mai controversat cu cât situația economică a țării este intens discutată în contextul deficitului bugetar, al inflației și al costului de trai din ce în ce mai ridicat.
Publicația regională Balian Insight a scris despre faptul că monumentul a fost subiectul atât al mândriei naționale, cât și al unor dispute politice și financiare semnificative. Pentru credincioșii ortodocși, aceasta reprezintă „renașterea spirituală a României moderne”; pentru alții, însă, stă drept un monument al grandorii și puterii instituționale a Bisericii.
Antropologul italian Giuseppe Tateo consideră că ambele perspective sunt legitime și reflectă o realitate complexă.
„O catedrală nu este doar o reprezentare simbolică a credinței”, a declarat Tateo, în vârstă de 36 de ani, de la Università Roma Tre, pentru BIRN.
„Este, de asemenea, o clădire cu un stil arhitectural bine definit, care ar trebui să fie reprezentativ pentru oraș. Majoritatea arhitecților cu care am discutat consideră că proiectul nu are valoare estetică… pentru că nu arată creativitate sau inovație. Constructorii au urmat pur și simplu liniile directoare ale Patriarhiei, care precizau că catedrala trebuie să servească drept simbol al credinței și prestigiului național.”
O altă condiție importantă impusă de Patriarhie a fost durabilitatea clădirii. „Patriarhul Daniel a cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură (…) ca modalitate de a proiecta ideea creștinismului ortodox românesc peste secole”, a explicat Tateo într-un interviu. „Constructorii, însă, au spus că pot garanta doar 500 de ani.”
Milioane cheltuite din fonduri publice
Una dintre controversele legate de catedrală este locația sa, într-o zonă centrală, deluroasă, dominată de arhitectura perioadei comuniste. Este oarecum ironic, notează Tateo, că Catedrala Națională se află lângă fosta Casă a Poporului, acum Parlamentul, construită de dictatorul Nicolae Ceaușescu pentru a simboliza triumful etern al comunismului în România.
Totuși, cel mai disputat aspect al construcției Catedralei Naționale a fost finanțarea sa.
Ideea construirii unei astfel de catedrale a apărut pentru prima dată la scurt timp după obținerea independenței României în 1878, ca parte a efortului mai amplu de a contura identitatea tânărului stat, conform balkaninsight.
În 2006, Parlamentul României a oferit Patriarhiei un teren de aproximativ 110.000 de metri pătrați, iar în anii următori lucrările la catedrală au început în sfârșit. În 2018, coincizând cu centenarul statului român modern, altarul a fost sfințit, iar un an mai târziu, deși clădirea era încă neterminată, aceasta a fost vizitată de Papa Francisc – un moment de mare semnificație simbolică pentru comunitatea creștină din România. În octombrie 2025, Catedrala Mântuirii Neamului a fost inaugurată și deschisă oficial pentru credincioși.
Ghid pentru turiști
Catedrala Mântuirii Neamului se află pe Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, în București.
Cei care vor să o viziteze pot ajunge ușor cu mijloacele de transport în comun: autobuzele 137, 196, 232, 385 și 640, troleibuzele 63 și 90, sau cu metroul, stațiile Izvor (M1 și M3) și Eroilor 2 (M5).
După încheierea slujbei de sfințire de duminică, 26 octombrie, începând cu ora 20:00, accesul în Sfântul Altar va fi permis, continuând în zilele următoare, până pe 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Pe 27 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Patriarhul Bartolomeu I și Patriarhul Daniel vor oficia Sfânta Liturghie la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice.
În restul zilelor, Catedrala va fi permanent deschisă pentru vizitatori.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Biserica ortodoxa, catedrala, catedrala nationala, ortodox,
Dată publicare:
26-10-2025 12:01
