Cine a fost Sfântul Andrei. De ce este considerat ocrotitorul României și ce tradiții și obiceiuri se respectă astăzi

Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus și este cunoscut în tradiția creștină ca „Cel Întâi Chemat" și patronul spiritual al mai multor țări, inclusiv al românilor.

Sfântul Andrei este a doua sărbătoarea importantă din Postul Crăciunului, în care credincioșii au dezlegare la pește.

Viața Sfântului Andrei

Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, un oraș situat în apropierea lacului Ghenizaret din Galileea. El avea un frate, pe Simon Petru, devenit și el apostol al lui Iisus.

Înainte de a fi ales apostol al Mântuitorului, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Citește și

Tobă de casă – rețeta tradițională de tobă de porc. Cum se prepară toba la sticlă și ce conține

A doua zi după botezul lui Iisus în Iordan, Ioan Botezătorul a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Astfel, Andrei l-a lăsat pe Ioan și l-a urmat pe Iisus spunându-i fratelui său Petru ”Am găsit pe Mesia!”.

Sfântul Andrei a fost martor la toate faptele săvârșite de Iisus. A plâns la moartea acestuia și și-a întărit credința în Dumnezeu în ziua Învierii Mântuitorului.

Potrivit tradiției creștine, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru a predica Evanghelia.

În cărțile bizantine se menționează că Sfântul Andrei a propovăduit creștinismul în Asia Mică, iar de acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe geto-daci, romani și greci. După ce a plecat din Dobrogea, a propovăduit în Tracia, Bizanț și Macedonia și a numit câte un episcop în fiecare ținut prin care a trecut.

Potrivit tradiției, în perioada în care a stat în Dobrogea, Sfântul Andrei a locuit o perioadă într-o peșteră, identificată ulterior de tradiția creștină drept grota de lângă satul Ion Corvin din județul Constanța.

Moartea Sfântului Andrei

Aflat în orașul Patras din Grecia, Andrei a fost condamnat la moarte prin răstignire. Potrivit tradiției creștine, Apostolul a considerat că nu este demn să fie răstignit la fel ca Iisus și a cerut să i se facă o cruce diferită. Astfel, Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.

În anul 357, moaştele sale au fost mutate la Constantinopol, dar capul Sfântului a fost trimis înapoi la Patras în secolul al IX-lea.

După cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi, în anul 1204, moaştele au fost duse în Italia, la Amalfi.

În 1460, pentru a nu fi luat de păgâni, capul Sfântului Andrei a fost dus la Roma. Iar în 1956 oficialii de la Vatican au trimis capul Sfântului înapoi la Patras.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar doi ani mai târziu a fost proclamat Ocrotitorul României.

Cu această ocazie, ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare naţională, iar Sfântul Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului.

Tradiții și obiceiuri

Potrivit tradiției creștine, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, hotarul dintre lumea celor vii și cea a morților de deschide, iar sufletele celor adormiți se întorc pe pământ și își vizitează locurile natale. Odată cu sufletele bune se întorc și cele rele, numite popular strigoi. 

Și pentru că este o noapte magică, unele animale încep "să vorbească", dar acest lucru nu este de bine. Se spune că lupii pot "să vorbească" și să spună secrete groaznice. Cei care îi vor auzi vor fi atacați de animale și se vor transforma în vârcolaci. Nici alte animale care vorbesc în această noapte nu trebuie ascultate. Se spune din bătrâni că cei care vor asculta animalele vorbind vor muri.

Pentru a se apăra de spiritele rele, oamenii de la sat așează împletituri de usturoi pe porți sau pe ușile de la grajduri.

Un alt obicei străvechi spune că fetele care vor să cucerească inima unui bărbat, trebuie să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și să pună pe fundul vasului trei cărbuni încinşi şi să rostească o incantaţie.

De asemenea, în alte zone din țară, fetele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mâni. Potrivit credinței străvechi, în oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ.

În dimineața de Sfântul Andrei, creștinii merg la biserică la slujbă și pe urmă se întorc acasă și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți.

În ziua sărbătorii, femeile nu au voie să facă treabă prin casă, să spele, să coasă sau să facă curățenie, iar bărbații nu au voie să meșterească prin gospodărie.

Superstiții legate de ziua Sfântului Andrei

De Sfântul Andrei se pune grâu la încolţit, pentru ca gospodarii să afle cum va fi recolta de anul viitor și câtă prosperitate va fi în casă și în familie.

De asemenea, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune dacă vom avea o iarnă blândă sau geroasă.

În această zi, gospodarii duc în casă crenguțe de vișin și le pun în apă. Dacă vor înflori până de Crăciun, este un semn de an bogat.

Tot în această zi se face un ”calendar” din coji de ceapă. Se iau 12 coji de la o ceapă și se pun în pod, unde se păstrează până de Crăciun. Cojile stricate sunt semn de lună ploioasă, iar cele încolțite, reprezintă lunile cu belșug.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu