Infecțiile respiratorii se numără printre cele mai comune afecțiuni, pe care le dezvoltăm de mai multe ori în cursul vieții.
Deși manifestările sunt similare, există numeroase tipuri de infecții de tract respirator, în funcție de agentul patogen care le-a cauzat. De aceea, o evaluare medicală este întotdeauna indicată atunci când apar simptomele specifice, în special în rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii, pacienții imunodeprimați sau cu patologii cronice. Gripa și răceala sunt infecțiile respiratorii cel mai des confundate. Află din articolul următor care sunt diferențele dintre cele două.
Ce este gripa?
Gripa este o infecție respiratorie contagioasă la nivelul gâtului, nasului și plămânilor, potrivit Mayo Clinic. De regulă, aceasta apare brusc și cu manifestări puternice, fiind asociată cu risc ridicat de complicații, în special în rândul persoanelor din grupele de risc.
Cauze și virusuri implicate
Gripa este cauzată de virusurile influenza tip A, B și C.
Aceasta se transmite cu ușurință de la o persoana la alta prin:
- tuse, strănut, vorbit
- contact apropiat cu persoanele infectate
- atingerea gurii și nasului cu mâinile neigienizate (după contactul cu obiecte contaminate).
Perioada de incubație este de 1-4 zile. Virusul se poate răspândi începând cu o zi înainte de apariția simptomelor, până la 5-7 zile după debut. Totuși, primele 3 zile de gripă reprezintă cea mai contagioasă perioadă, explică Center for Disease and Control.
Simptome comune
Gripa se poate manifesta prin:
- Febra;
- Dureri musculare;
- Frisoane și transpirații;
- Durere de cap;
- Durere în gât;
- Oboseală;
- Tuse;
- Congestie nazală (nas înfundat) și rinoree (secreții nazale);
- Uneori, diaree și vărsături (cum ar fi în cazul copiilor);
- Iritabilitate (în cazul copiilor mici).
Gripa nu cauzează întotdeauna toate simptomele. Pot fi prezente doar câteva dintre acestea.
Durata și tratamentul recomandat
Medicul poate recomanda un test pentru diagnosticul gripei, cum ar fi un test rapid din exsudatul nazofaringian. Ulterior, poate recomanda un tratament cu medicamente antivirale, dacă faci parte din categoriile de risc sau dacă prezinți o formă severă de gripă.
Totuși, medicamentele antivirale nu sunt întotdeauna necesare. De regulă, tratamentul este simptomatic și include:
- Administrare de antiinflamatoare pentru reducerea durerilor și antipiretice pentru scăderea febrei;
- Hidratare – pentru reglarea temperaturii corporale și reducerea riscului de deshidratare;
- Spray-uri decongestionante nazale;
- Odihnă.
În orice caz, este important să ceri sfatul medicului înainte de administrarea medicamentelor fără prescripție medicală.
În general, durata gripei este de 3-5 zile, până la o săptămână.
Ce este răceala?
Răceala este o infecție contagioasă a tractului respirator superior (nas și gât). Aceasta este o afecțiune comună, care poate apărea la orice vârstă.
Din cauza numărului mare de agenți patogeni care pot provoca o răceală, aceasta poate apărea în orice sezon. Totuși, este mai frecventă în perioada septembrie-martie.
Adulții se pot confrunta cu răceli comune de 2-3 ori pe an, iar copiii, chiar mai des.
Cauze și tipuri de răceală
Peste 200 de tipuri de virusuri pot cauza răceala comună, potrivit Cleveland Clinic. În peste 50% din cazuri, aceasta este cauzată de rinovirusuri. Există peste 100 de tipuri diferite de rinovirusuri. Alți agenți patogeni care pot cauza răceala sunt coronavirusurile, virusurile parainfluenza, adenovirusurile, enterovirusuri (D68), arată Center for Disease and Control.
Transmiterea are loc în același mod precumîn cazul gripei.
Simptome specifice
Răceala comună produce simptome de intensitate ușoară-moderată:
- Tuse;
- Rinoree;
- Congestie nazală (nas înfundat);
- Durere sau iritație în gât;
- Tuse;
- Strănut;
- Stare generală alterată;
- Dureri de cap;
- Uneori, dureri musculare ușoare și febră ușoară.
De regulă, majoritatea pacienților se recuperează în 7-10 zile. Totuși, simptomele pot persista mai mult timp în cazul fumătorilor.
Cum se tratează eficient
De obicei, răceala comună trece de la sine în 7-10 zile. Se recomandă odihnă, consum de lichide și folosirea unui umidificator pentru cameră.
De asemenea, se pot trata simptomele folosind analgezice, pastile pentru durere în gât, decongestionante nazale, sirop de tuse, spray nazal cu apa salină. Cere sfatul medicului înainte de a utiliza medicamente fără prescripție medicală sau suplimente alimentare.
Diferențele esențiale între gripă și răceală
Deși atât gripa, cât și răceala, sunt infecții respiratorii de cauză virală, acestea sunt determinate de agenți patogeni diferiți.
Așa cum prezintă Center for Disease and Control, gripa este cauzată doar de virusuri influenza, în timp ce răceala comună este cauzată de rinovirusuri, virusuri parainfluenza, coronavirusuri sezoniere (a nu se confunda cu SARS-CoV-2), adenovirusuri și altele.
În ceea ce privește simptomatologia, cu toate că ambele provoacă manifestări respiratorii similare, răceala este asociată cu simptome ușoare, care apar gradual. De regulă, riscul de complicații este mic, comparativ cu gripa.
În schimb, gripa debutează brusc, cu simptome intense și prezintă risc ridicat de complicații serioase, uneori amenințătoare de viață, cum ar fi pneumonia, miocardita, insuficiență multiplă de organ și exacerbarea bolilor cronice preexistente.
Persoanele din grupele de risc, care sunt mai predispuse la forme severe și complicații:
- Vârstnicii (adulții peste 65 de de ani);
- Copiii cu vârsta sub 5 ani;
- Femei însărcinate;
- Pacienții cu boli cronice – cum ar fi astm, BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) și alte afecțiuni respiratorii, diabet zaharat, boli cardiovasculare, neurologice, renale;
- Pacienți cu istoric de AVC (accident vascular cerebral);
- Pacienții imunodeprimați (sub tratament cu radioterapie, chimioterapie sau corticosteroizi; pacienții cu HIV/SIDA; pacienții oncologici);
- Persoane cu obezitate.
De asemenea, tratamentul poate fi diferit. În timp ce gripa poate necesita administrare de medicamente antivirale, răceala comună nu necesită acest tip de medicație, tratamentul simptomatic fiind suficient.
Prevenție și sfaturi pentru sistemul imunitar
Cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei este vaccinarea. Vaccinul antigripal se efectuează anual, toamna, fiind recomandat în special persoanelor din categoriile de risc și cadrelor medicale. Deși există posibilitatea de infectare și după vaccinare, riscul de a dezvolta o formă severă sau complicații este semnificativ redus.
De asemenea, pentru a reduce riscul de a contacta virusurile responsabile de răceală și gripă, este indicată adoptarea unor măsuri corecte de igienă. Un alt aspect important este adoptarea unui stil de viață echilibrat, care vine în sprijinul sistemului imunitar.
Igienă și obiceiuri sănătoase
Unul dintre cele mai importante recomandări este evitarea contactului apropiat cu persoane care prezintă simptome respiratorii specifice.
Dacă ești infectat, este indicat să rămâi în izolare conform recomandării medicului și să porți o mască în spații publice, pentru a limita răspândirea agentului patogen.
Spală-te riguros pe mâini în mod regulat și utilizează dezinfectant pentru mâini dacă nu ai la dispoziție apă și săpun. De asemenea, dezinfectează suprafețele atinse frecvent (cum ar fi telefonul și clanța ușii).
Alimente și suplimente recomandate
Pentru a susține buna funcționare a sistemului imunitar, este important să ai un stil de viață echilibrat pe termen lung. Odihna, mișcarea zilnică, hidratarea, managementul stresului și nutriția optimă sunt componente ale unui stil de viață sănătos.
În ceea ce privește alimentația, este indicat să incluzi în meniul zilnic alimente variate din toate grupele alimentare și să ai un program regulat de mese și gustări. Fiecare grupă alimentară conține nutrienți implicați în imunitate, însă cele care atrag cel mai mult atenția sunt:
- Alimente fermentate (cum ar fi chefir, murături, iaurt, kimchi, kombucha) – acestea sunt bogate în probiotice (bacterii vii) care sprijină flora intestinală, peste 70% din celulele imune fiind localizate la nivelul intestinului;
- Fructe și legume – sunt surse de fibre care susțin flora intestinală, dar și de antioxidanți și vitamina C;
- Pește gras – este o sursă naturală de vitamina D și este bogat în Omega-3;
- Ierburi și plante aromatice (cum ar fi ghimbir, turmeric, chimion, cuișoare, scorțișoară, oregano, cimbru, busuioc etc.) – conțin compuși antioxidanți, antiinflamatori, antivirali și imunostimulatori.
Există numeroase suplimente alimentare cu potențial în fortificarea imunității și prevenția infecțiilor. Printre acestea, se numără:
- vitamina C;
- vitamina D;
- probiotice și prebiotice;
- zinc;
- echinacea;
- ciuperci medicinale, cum ar fi cordyceps sau ganoderma.
Nu se recomandă administrarea suplimentelor alimentare fără recomandarea specialistului. De asemenea, acestea nu înlocuiesc un stil de viață echilibrat.
Așadar, gripa și răceala provoacă simptome similare, însă sunt afecțiuni diferite care pot necesita tratament diferit. Ia în considerare măsurile de prevenție și adresează-te medicului dacă apar manifestări specifice.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Etichete:
raceala,
gripa,
simptome,
Dată publicare:
Articol recomandat de sport.ro