Ce se mănâncă pe 1 Decembrie în România. De unde a apărut tradiția cu fasole cu ciolan

Totuși, care e motivul pentru care românii consumă acest preparat pe 1 Decembrie? Tradiția nu este una îndelungată, iar unii români preferă să spună pas mesei delicioase, având în vedere că suntem în Postul Crăciunului.

1 Decembrie - Ziua Națională a României

Ziua de 1 Decembrie este una dintre cele mai importante pentru România, marcând momentul Unirii Transilvaniei cu Regatul României în 1918. Marea Unire simbolizează unitatea națională a poporului român.

În 1918, la Alba Iulia, în inima Transilvaniei, s-a desfășurat o adunare națională a românilor, unde reprezentanții din toate provinciile locuite de români au adoptat o rezoluție privind unirea acestor teritorii cu România.

Transilvania, Banatul, Bucovina, Crișana, și Maramureșul au devenit parte a statului român. Rezultatul a fost formarea României Mari, un stat unitar care a adus împreună majoritatea românilor sub aceeași autoritate.

Citește și

Fasolea cu ciolan e preferata românilor, dar fasole românească nu prea mai e. De unde vine și care este motivul dispariției

1 Decembrie a devenit ulterior Ziua Națională a României, celebrată în întreaga țară cu parade, ceremonii oficiale, evenimente culturale și festivități.

Ziua Națională a României este un moment deosebit de semnificativ în istoria țării, marcând unirea tuturor provinciilor locuite de români și formarea României Mari, precum și consolidarea identității și unității naționale.

De ce se mănâncă fasole cu ciolan de Ziua Națională

De-a lungul timpului, după parada militară, de 1 Decembrie se făceau mese populare unde se servea fasole și ciolan afumat sau fasole cu cârnați. Se spune că fasolea este mâncarea săracului, însă în România există o adevărată pasiune pentru acest fel de mâncare.

Cu atât de multe feluri în care o poți prepara și fiind atât de ieftină, nu e de mirare că românii au început să o consume în fel și chip.

Totuși, tradiția mâncatului de fasole cu ciolan în România pe 1 Decembrie a pornit de la postul de televiziune PRO TV. 

PRO TV a lansat în anii '2000 campania „Marea ciolaniadă”, unde Teo Trandafir servea oamenii cu acest preparat tradițional.

După succesul imens pe care l-a avut campania PRO TV, fasolea cu ciolan a început să se servească în fiecare 1 Decembrie, iar primăriile de Sectoare au început să facă mese populare în care să servească fasole cu ciolan oamenilor veniți să vadă parada și să participe la festivități.

Ceaunul imens de fasole cu ciolan gătit în aer liber de 1 Decembrie a devenit rapid un simbol al Zilei Naționale.

„Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 decembrie a devenit un simbol al acesteia și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut”, spunea Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare.

1 Decembrie a fost mereu o ocazia specială pentru români de a se bucura de festivitățile pregătite de autorități, de masa populară și de show-ul pe care militarii îl fac an de an.

În mod tradițional, astăzi se mănâncă fasole cu cârnați, cu afumătură sau cu ciolan. Se poate mânca și fasole simplă, pentru cei care țin post, alături de murături.

Alte mâncăruri tradiționale includ varză călită cu coaste de porc sau afumătură, cârnați proaspeți de casă sau tocănițe de legume cu porc.

Ce simbolizează fasolea cu cârnați

Fasolea cu cârnați sau cu ciolan afumat a devenit un simbol al zilei de 1 Decembrie. Servit fără greșeală la mesele populare, acest fel de mâncare a devenit rapid consumat pe larg în această zi.

Shutterstock

Această mâncare se poate consuma și fără ciolanul afumat sau cârnați, mai ales pentru cei care țin postul Crăciunului. Este o mâncare ieftină, ușor de gătit și foarte sățioasă.

În plus, dovezile istorice arată că această mâncare era una de bază pentru soldați și se consuma la toate popotele. Un document intern al Armatei Române dezvăluie în ce consta un meniu al soldaților care au luptat pe front în 1939.

De la ceai cu pâine dimineața, la ciorbă de fasole la prânz, până la fasole cu șuncă seara.

Pe lângă asta, se consuma ciobă de fasole cu carne, varză cu carne, borș de cartofi sau borș de roșii cu orez.

Cartofii, fasolea și varza erau alimente de bază, așa că nu e de mirare că din ele se făceau majoritatea preparatelor pentru prânz și cină.

Această tradiție s-a păstrat ani de zile în România, iar oamenii o respectă aproape cu sfințenie. 

Ce se mănâncă pe 1 Decembrie în România

Pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României, mesele tradiționale reflectă diversitatea culinară a regiunilor istorice și sunt pline de preparate autentice. 

• Sarmale cu mămăligă și smântână
• Fasole cu ciolan afumat
• Tochitură moldovenească cu ouă și brânză de burduf
• Cârnați de casă prăjiți sau la grătar
• Friptură de porc la cuptor
• Varză călită cu carne de porc
• Piftie de porc (răcituri)
• Ciorbă de burtă
• Ciorbă rădăuțeană
• Ciorbă de fasole cu afumătură, servită în pâine
• Mămăligă cu brânză și smântână
• Jumări cu ceapă roșie și pâine de casă
• Slănină afumată și murături asortate
• Plăcinte poale-n brâu
• Cozonac cu nucă, cacao sau rahat
• Papanași prăjiți cu smântână și dulceață
• Mâncare de fasole cu cârnați afumați
• Mititei serviți cu muștar și pâine proaspătă
• Cartofi copți cu unt și brânză de burduf
• Salată de boeuf

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali a fost doborât de virusul HMPV, dar mărturisește: ”Prima dată în viața mea când mă bucur că am fost bolnav!”