Fasolea cu ciolan e preferata românilor, dar fasole românească nu prea mai e. De unde vine și care este motivul dispariției
Duminică este Ziua Națională a României, iar fasolea cu ciolan rămâne una dintre cele mai îndrăgite mâncăruri tradiționale. Totuși, mare parte din boabele folosite provin din Polonia și Egipt.
Tot mai mulți fermieri români renunță la această cultură: anul trecut, România a importat fasole în valoare de aproape 50 de milioane de euro, cu aproximativ 50% mai mult față de acum cinci ani.
În bucătăria unui restaurant din Timișoara, fasolea este pregătită cu grijă. Boabele se fierb lent, timp de trei ore, pentru a deveni moi și perfecte pentru preparate alături de ciolan.
„Fasolea o pregătim cu ceapă, usturoi, morcov, păstârnac, roșii cuburi, sare, boia, piper.”, explică bucătarul.
Preparatele precum iahnia, fasolea bătută sau ciorba cu afumătură și tarhon sunt extrem de apreciate de români. Însă, din ce în ce mai des, aceste mâncăruri sunt gătite cu boabe din import.
Anul trecut, România a produs doar 7.400 de tone de fasole boabe, jumătate din cantitatea obținută în 2019, în timp ce importurile au atins aproape 50 de milioane de euro.
Georgel Pop, bucătar: „Noi de obicei alegem fasolea pestriță, fasolea maro. Este mai cărnoasă și mult mai gustoasă. O cumpărăm de la un producător din România, cu greu ne descurcăm să facem rost.”
În funcție de regiune, prețul unui kilogram de fasole variază între 15 și 20 de lei. Specialiștii consideră că aceste prețuri ridicate au contribuit la creșterea importurilor.
Radu Șumălan, profesor, Universitatea pentru Științele Vieții Timișoara: „A început să apară o fasole mult mai ieftină din piața nord-africană, în special din Egipt, dar și din piețele asiatice și sud-americane. Undeva la 10-15% din producție este românească și 85-90% din producție este străină.”
În piețe, comercianții confirmă dificultățile.
Vânzătoare: „Douăzeci de lei kilogramul”. –
Reporter: E mai scumpă decât anul trecut?
Vânzătoare: „Da”.
Reporter:Clienți la ea aveți?
Vânzătoare: „Nu prea, nu prea vine oamenii la piață.”
Suprafața cultivată a scăzut în timp. Fasolea este pretențioasă. Mai mult, în ultimii ani a fost afectată de secetă.
Florica Gabor, fermier: „Mai greu de cultivat. Secetă, problemă cu irigatul. Și nu prea sunt puncte de vânzare.”
Unii fermieri susțin că subvenția mică, de doar 215 euro la hectar, este o altă piedică pentru cultivarea acestei plante.
