De la rețete tradiționale cu legume, verdețuri și ulei de măsline, până la condimentele care le dau gust autentic, bucătăria grecească oferă preparate ușor de făcut acasă și potrivite pentru o alimentație echilibrată.
Cele mai populare mâncăruri grecești de post și cum se prepară
Mâncărurile grecești de post sunt simple, dar foarte gustoase, pentru că se bazează pe ingrediente sățioase și aromate. În bucătăria grecească se folosesc des legume, fasole, linte, năut, orez, verdețuri, lămâie, usturoi, roșii și ulei de măsline. În perioadele de post, multe preparate nu conțin carne sau lactate, ci se sprijină pe leguminoase și pe mâncăruri de tip „ladera”, adică legume gătite în ulei de măsline și sos de roșii.
Una dintre cele mai cunoscute mâncăruri este fasolada, o supă groasă de fasole albă, cu ceapă, morcov, țelină, roșii, ulei de măsline și ierburi aromatice. Se fierbe încet, până când fasolea devine moale, iar zeama capătă consistență. La fel de populară este fakes, supa de linte cu ceapă, usturoi, morcov, țelină, roșii și foi de dafin. La final, se adaugă adesea puțin oțet, pentru gustul acrișor, conform Thegreecefoodie.com.
Condimentele care dau gust autentic mâncărurilor grecești
Gustul autentic al mâncărurilor grecești nu vine din condimente greu de găsit, ci din combinații simple, puse cu măsură. Bucătăria grecească folosește mult oregano, mărar, mentă, pătrunjel, cimbru, rozmarin și foi de dafin. Pe lângă acestea, în unele mâncăruri apar și scorțișoara, nucșoara, ienibaharul, chimionul sau boiaua, mai ales în sosuri de roșii, tocănițe, legume umplute și preparate gătite lent.
Oregano
Oregano este unul dintre cele mai cunoscute condimente din bucătăria grecească. Se folosește în salate, cartofi copți, legume la cuptor, sosuri, carne la grătar, dar și în mâncăruri de post, cum sunt fasolea verde în sos de roșii, briam sau preparatele cu năut și linte. Are un gust cald, ușor amărui și foarte aromat. În combinație cu ulei de măsline și lămâie, dă imediat acea notă grecească simplă și clară. Cel mai des se folosește uscat, pentru că aroma este mai concentrată, dar nu trebuie pus prea mult, ca să nu acopere celelalte gusturi.
Mărarul
Mărarul este foarte folosit în preparatele cu verdețuri, orez, legume umplute, spanac sau frunze de viță. În spanakorizo, orezul grecesc cu spanac, mărarul aduce prospețime și se potrivește foarte bine cu lămâia și uleiul de măsline. Are un gust mai delicat decât oregano și merge bine în mâncăruri mai ușoare. Dacă oregano dă forță, mărarul aduce prospețime. Este potrivit alături de orez, ceapă verde, dovlecel, spanac, năut și fasole.
Menta
Menta apare des în preparatele grecești cu orez, legume umplute sau frunze de viță. În varianta de post, se potrivește foarte bine în gemista, adică roșii și ardei umpluți cu orez, dar și în dolmades. Dă un gust proaspăt, ușor răcoritor, care echilibrează sosurile de roșii și umpluturile mai consistente. Poate fi folosită proaspătă sau uscată, dar trebuie pusă cu grijă, pentru că prea multă mentă poate domina mâncarea.
Pătrunjelul
Pătrunjelul este folosit în salate, supe, sosuri, legume umplute și mâncăruri cu roșii. Nu are un gust la fel de puternic ca oregano sau menta, dar ajută mâncarea să fie mai proaspătă și mai echilibrată.
Poate fi pus în timpul gătirii, în umpluturi sau tocănițe, dar și la final. Dacă este adăugat la final, gustul rămâne mai viu.
Cimbrul, rozmarinul și foile de dafin
Cimbrul, rozmarinul și foile de dafin se potrivesc în cartofi, legume la cuptor, tocănițe, fasole, năut, vinete și sosuri de roșii. Sunt foarte utile în mâncărurile gătite lent, pentru că dau profunzime unor ingrediente simple. O mâncare de fasole, o tavă cu cartofi sau o tocăniță de vinete capătă gust mai bun când este gătită cu dafin, cimbru, usturoi, roșii și ulei de măsline.
Scorțișoara, ienibaharul și nucșoara
Scorțișoara, ienibaharul și nucșoara nu apar doar în deserturi. În bucătăria grecească, ele se folosesc și în sosuri de roșii, tocănițe sau legume umplute. Trebuie puse în cantități mici, cât să aducă o notă caldă, nu să facă mâncarea dulce.
Chimionul, coriandrul și boiaua
Chimionul dă un gust cald și merge bine cu roșii, linte, năut, fasole, vinete și chiftele vegetale. Coriandrul aduce o aromă ușor citrică, iar boiaua dă culoare și gust mai rotund sosurilor și legumelor coapte.
Usturoiul, ceapa, lămâia și uleiul de măsline
Usturoiul, ceapa, lămâia și uleiul de măsline sunt baza multor mâncăruri grecești. Multe preparate pornesc de la ceapă și usturoi călite ușor, iar lămâia se adaugă la final, pentru prospețime.
Beneficiile dietei mediteraneene de post
Dieta mediteraneeană de post poate fi o alegere echilibrată atunci când se bazează pe legume, leguminoase, cereale integrale, fructe, nuci, semințe, ierburi aromatice și ulei de măsline. Este, practic, o variantă mai vegetală a dietei mediteraneene clasice, cu mai puține produse de origine animală și cu mai multe mâncăruri simple, făcute din ingrediente de bază.
Unul dintre cele mai cunoscute beneficii este legat de sănătatea inimii. Acest stil de alimentație pune accent pe grăsimi bune, mai ales din ulei de măsline, nuci și semințe, și reduce consumul de grăsimi saturate, care vin de obicei din carne grasă, unt, smântână sau brânzeturi grase. În varianta de post, mesele conțin mai multe leguminoase și mai puține produse animale, iar acest lucru poate ajuta la scăderea colesterolului total și a colesterolului LDL.
Un alt avantaj important este aportul mai mare de fibre. Fasolea, lintea, năutul, mazărea galbenă, orezul, legumele, verdețurile și fructele susțin digestia, dau sațietate și pot contribui la un control mai bun al glicemiei și al colesterolului. În loc ca proteina să vină mai ales din carne, ouă sau lactate, ea vine din leguminoase, cum sunt fasolea, lintea și năutul.
Dieta mediteraneeană de post poate ajuta și la menținerea greutății, dar nu pentru că ar fi o dietă rapidă sau restrictivă. Ajută mai ales prin mesele mai sățioase, bogate în fibre și mai puțin încărcate cu grăsimi grele sau produse foarte procesate. Fasolea, lintea, năutul, legumele și cerealele integrale se digeră mai lent și pot ține mai bine de foame.
Un alt beneficiu este reducerea consumului de grăsimi saturate. În post, carnea, lactatele și ouăle sunt eliminate sau reduse, iar în locul lor apar uleiul de măsline, nucile, semințele, tahini, legumele și leguminoasele. Totuși, acest beneficiu se păstrează doar dacă meniul nu este înlocuit cu prăjeli, foietaje, margarină sau produse de post foarte procesate, scrie Nutritionsource.com.
Dieta mediteraneeană de post poate susține și un stil alimentar antiinflamator. Legumele colorate, verdețurile, fructele, uleiul de măsline, nucile, semințele și leguminoasele aduc fibre, antioxidanți și grăsimi bune. În farfurie, asta poate însemna fasole cu roșii și ulei de măsline, spanac cu orez și lămâie, vinete cu sos de roșii, năut cu verdețuri sau cartofi copți cu oregano.
Pentru glicemie și energie, contează mult faptul că se folosesc carbohidrați mai buni: fasole, linte, năut, cereale integrale, legume și fructe întregi. Aceștia vin cu fibre și pot susține o energie mai stabilă pe parcursul zilei.
