Frittata, omleta supremă. Cum se prepară rețeta originală și ce ingredient o face specială

62606335
Shutterstock

Frittata este considerată de mulți „omleta supremă”, un preparat simplu, dar incredibil de versatil, care pune în valoare ouăle într-un mod spectaculos.

Spre deosebire de omleta clasică, frittata are o textură mai bogată, se gătește lent și poate integra aproape orice combinație de legume, brânzeturi sau carne. Rețeta originală italiană are un ingredient-cheie care îi dă acel gust specific și o transformă într-un preparat complet. 

Ce este frittata și de ce este diferită de omletă

Frittata este un preparat italian pe bază de ouă, apropiat de omletă, dar cu propria ei personalitate. Practic, este un amestec de ouă bătute în care se adaugă de la început legume, brânzeturi sau carne, apoi totul se gătește încet, la foc mic. Rezultatul seamănă cu o omletă groasă sau cu un quiche fără crustă: densă, aromată și ușor rumenită.

Diferența principală față de omletă este modul de preparare. La omletă, umplutura se pune de obicei la final, iar ouăle se pliază peste ea. La frittata, ingredientele sunt amestecate direct cu ouăle crude, iar preparatul nu se pliază deloc. Se gătește lent, uneori se întoarce ca o clătită, alteori se finalizează la cuptor pentru o coacere uniformă.

O altă diferență este volumul. Omleta clasică se face din 2–3 ouă și e gândită pentru o singură porție. Frittata poate porni de la 8–12 ouă și hrănește fără probleme o familie întreagă. Mulți bucătari adaugă lapte sau smântână în compoziție pentru o textură mai catifelată, în timp ce omleta rămâne, de regulă, doar un amestec simplu de ouă bătute.

Citește și
Vineri 13, între superstiții și explicații științifice. 13% dintre români o consideră zi ghinionistă
Vineri 13, între superstiții și explicații științifice. 13% dintre români o consideră zi ghinionistă

Originea preparatului

Frittata are o istorie lungă, care începe încă din Roma antică. În secolul I d.Hr., Apicius, autorul uneia dintre cele mai vechi cărți de bucate, descria preparate foarte asemănătoare: ouă bătute cu legume sau alte ingrediente, gătite în tigaie. Numele „frittata” vine din verbul italian friggere, „a prăji”, ceea ce spune clar cum era pregătit acest fel de mâncare la început.

Pe măsură ce Imperiul Roman s-a extins, ideea de „omletă îmbogățită” s-a răspândit în toată Europa. Omleta franțuzească sau revuelto spaniol sunt considerate rude apropiate ale frittatei, fiecare adaptată gusturilor locale. În zona Napoli, o variantă celebră este frittata di spaghetti, făcută cu paste rămase de la masa de cu o zi înainte, un exemplu perfect de ingeniozitate italiană.

De-a lungul timpului, frittata a rămas un preparat de bază în bucătăriile de acasă. Este ușor de făcut, versatilă și ideală pentru a folosi resturile sau legumele de sezon. Poate fi servită la micul dejun, luată la pachet sau tăiată în felii ca aperitiv rece.

Frittata

Ingrediente de bază pentru o frittata reușită

O frittata bună începe cu ouă proaspete și simplele ingrediente de bază: sare, piper și puțin ulei de măsline pentru tigaie. Dar adevărata ei identitate vine din brânza rasă. În Italia, cele mai folosite sunt Parmigiano Reggiano și Pecorino Romano, brânzeturi tari, cu aromă intensă, care dau preparatului gustul acela bogat și textura cremoasă. Mulți bucătari spun că o frittata reușită pornește întotdeauna de la ouă și brânză, restul ingredientelor fiind doar variații pe aceeași temă.

Pe lângă acestea, poți adăuga aproape orice: ceapă, spanac, dovlecei, cartofi, ciuperci, bacon, șuncă sau cârnați. Legumele și carnea se călesc înainte, ca să nu lase apă în compoziție. Verdețurile, cimbru, pătrunjel, mărar sau ceapă verde, aduc prospețime, culoare și gust bun preparatului. Trucul clasic din bucătăriile italiene este să presari câteva frunze de cimbru și piper proaspăt măcinat chiar înainte de a turna amestecul în tigaie.

Spre deosebire de omletă, unde umplutura se adaugă la final, frittata încorporează totul de la început. De aceea, compoziția trebuie să fie suficient de fluidă, uneori cu un strop de lapte sau smântână. Brânza rămâne însă „ingredientul special” care leagă totul și transformă o frittata simplă într-un preparat cu adevărat italian.

Cum se face frittata, pas cu pas – rețeta originală

Frittata italiană clasică este un preparat simplu, dar cu reguli clare. Pentru patru porții, ai nevoie de opt ouă și aproximativ 100 g de brânză rasă, jumătate Parmigiano Reggiano, jumătate Pecorino. Sparge ouăle într-un bol încăpător și bate-le ușor cu o furculiță sau cu un tel, cât să se omogenizeze. Adaugă brânza rasă, sare și piper după gust, conform Billyparisi.com.

Încălzește o tigaie mare, de aproximativ 30 cm, cu o linguriță de ulei de măsline. Când uleiul este încins, toarnă amestecul de ouă și brânză și întinde-l uniform. Gătește la foc mic, cu capac, timp de 7–8 minute. Partea de jos trebuie să se prindă frumos, iar partea de sus să rămână încă ușor moale. Din când în când, ridică marginile cu o spatulă, ca să permiți oului crud să ajungă dedesubt.

Când marginile sunt rumenite și frittata s-a închegat suficient, vine momentul întoarcerii. Pune o farfurie întinsă peste tigaie, răstoarnă cu grijă frittata pe farfurie, apoi gliseaz-o înapoi în tigaie, cu partea crudă în jos. Mai las-o la foc mic încă 7–8 minute, de data aceasta fără capac, ca să se gătească uniform și să capete o crustă ușoară.

La final, transfer-o pe o farfurie și servește-o fierbinte. Textura trebuie să fie fermă, dar pufoasă, cu interior cremos datorită brânzeturilor. Frittata este cea mai bună imediat după gătire, însă poate fi păstrată la frigider câteva ore. Totuși, gustul ei autentic se simte cel mai bine când e proaspătă, aburindă, direct din tigaie.

Frittata la tigaie sau la cuptor – ce variantă să alegi

Frittata poate fi gătită în două moduri principale: pe plită sau în cuptor. Ambele metode sunt folosite în Italia, iar alegerea ține mai mult de stilul de lucru și de rezultatul dorit decât de reguli stricte. Varianta clasică începe pe aragaz și se termină la cuptor sau sub grill, dar frittata poate fi făcută integral și în tigaie, cu capac.

Frittata la tigaie: Gătirea pe plită are un mare avantaj: obții rapid o crustă aurie pe fund și pe margini, iar interiorul rămâne mai suculent. Este metoda ideală când vrei control total asupra preparatului. Focul trebuie menținut mic, iar tigaia, de preferat una de fontă sau antiaderentă, trebuie bine unsă ca să nu se lipească, conform Cookieandkate.com.

Singurul moment care cere puțină îndemânare este întoarcerea frittatei, operațiune care se face de obicei cu ajutorul unei farfurii. Metoda pe plită este rapidă, practică pentru porții mici și perfectă atunci când nu vrei să pornești cuptorul sau când acesta este deja ocupat. Dacă partea de sus rămâne prea moale, o poți rumeni câteva minute sub grill.

Frittata la cuptor: Varianta la cuptor este mult mai „relaxată”. După ce ai pregătit ingredientele și ai turnat amestecul într-o tavă unsă, tot ce ai de făcut este să o bagi în cuptor și să o lași să se coacă. Nu trebuie întoarsă, nu trebuie supravegheată constant, iar coacerea este uniformă. Este metoda ideală pentru porții mari, pentru mese cu mulți invitați sau pentru momentele în care vrei să pregătești totul din timp. Un alt avantaj este că poți folosi tăvi mai adânci, ceea ce permite o frittata mai groasă, ușor de porționat ulterior.

Există însă și câteva minusuri. La cuptor, baza și marginile nu se rumenesc la fel de bine ca în tigaie, mai ales dacă amestecul conține multe legume cu apă. De asemenea, timpul de coacere este mai lung. Textura finală tinde să fie mai uniformă și puțin mai densă decât în varianta gătită pe plită.

Articol recomandat de sport.ro
Serena Williams, medicamentul-minune prin care a dat jos 15 kilograme: „Sunt mai sănătoasă ca oricând!“
Serena Williams, medicamentul-minune prin care a dat jos 15 kilograme: „Sunt mai sănătoasă ca oricând!“
Citește și...
Vineri 13, între superstiții și explicații științifice. 13% dintre români o consideră zi ghinionistă
Vineri 13, între superstiții și explicații științifice. 13% dintre români o consideră zi ghinionistă

Dacă ar fi să ne luăm după superstițioși, aflați că încheiem una dintre cele mai „ghinioniste” zile din an. Este vineri 13 – data care le dă emoții multor români.

Valentine’s Day la Beach, Please!: iubiți-vă până la vară sau pierdeți biletul
Valentine’s Day la Beach, Please!: iubiți-vă până la vară sau pierdeți biletul

Parteneriat. Beach, Please! transformă Valentine’s Day într-o provocare reală pentru cupluri și lansează campania „No Break-Up Ticket”, o activare specială disponibilă între 13 și 16 februarie.

Vrei să fii fericit? Doi psihologi îți spun secretul în trei pași
Vrei să fii fericit? Doi psihologi îți spun secretul în trei pași

Cartea „How to Feel Loved (Cum să te simţi iubit)”, lansată de psihologii Sonja Lyubomirsky și Harry Reis, aruncă o lumină interesantă asupra fericirii: nu contează doar cât de mult iubim pe alții, ci cât de mult simțim că suntem iubiți.

Recomandări
Nicuşor Dan, după anunţul privind recesiunea tehnică: Economia României încetineşte de patru ani
Nicuşor Dan, după anunţul privind recesiunea tehnică: Economia României încetineşte de patru ani

Președintele Nicușor Dan a reacționat vineri seară după anunțul INS despre recesiunea tehnică, subliniind că politicienii trebuie să se concentreze pe probleme structurale, nu pe zgomot și lozinci.

Trump dă un decret de anulare a științei: Poluarea nu există și nu este periculoasă. ”E mort și îngropat setul de restricții”
Trump dă un decret de anulare a științei: Poluarea nu există și nu este periculoasă. ”E mort și îngropat setul de restricții”

Adept declarat al tezei că schimbările climatice sunt o escrocherie, Donald Trump a revocat legea care prevedea reducerea emisiilor cu efect de seră, un act normativ în vigoare din 2009. 

Peste o treime din mașinile verificate de RAR în 2025 au probleme grave. Mii de șoferi circulau cu risc iminent de accident
Peste o treime din mașinile verificate de RAR în 2025 au probleme grave. Mii de șoferi circulau cu risc iminent de accident

Mai bine de o treime dintre mașinile verificate anul trecut de inspectorii Registrului Auto Român au avut probleme tehnice majore, cu un risc semnificativ pentru siguranța rutieră.