Rezultate finale alegeri prezidențiale 2024. Călin Georgescu și Elena Lasconi în turul 2

Președintele PSD Marcel Ciolacu s-a situat pe poziţia a treia la primul tur al prezidenţialelor. PSD a ratat astfel, pentru prima oară după 1990, calificarea în finala prezidenţială, motiv pentru care președintele social-democrat a demisionat din fruntea partidului. 

După centralizarea celor 20.059 de procese verbale (100%), la alegerile pentru preşedintele României, situaţia se prezintă după cum urmează:

* Călin Georgescu (independent) - 2.120.404 de voturi (22,94%)

* Elena Lasconi (USR) - 1.772.503 de voturi (19,18%)

Citește și

POLITICO: România pune la grea încercare poliţia digitală a Europei, după alegerile prezidenţiale

* Marcel Ciolacu (PSD) - 1.769.761 voturi (19,15%)

* George Simion (AUR) - 1.281.327 de voturi (13,86 %)

* Nicolae Ciucă (PNL) - 811.952 de voturi (8,79%)

* Mircea Geoană (independent) - 583.900 de voturi (6,32%)

* Hunor Kelemen (UDMR) - 416.353 de voturi (4,5%)

* Cristian Diaconescu (independent) - 286.842 de voturi (3,1%)

* Cristian Terheş (PNCR) - 95.783 de voturi (1,04%)

* Ana Birchall (independent) - 42.853 de voturi (0,46%)

* Ludovic Orban (Forţa Dreptei) - 20.089 voturi (0,22%)

* Sebastian Constantin Popescu - 14.683 de voturi (0,16%)

* Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) - 14.502 voturi (0,16%)

* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) - 11.246 voturi (0,12%).

După centralizarea celor 950 de procese verbale (100%) de la secţiile de votare organizate în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României, situaţia se prezintă după cum urmează:

* Călin Georgescu (independent) - 345.926 de voturi (43,35%)

* Elena Lasconi (USR) - 214.032 de voturi (26,82%)

* George Simion (AUR) - 96.339 de voturi (12,07%)

* Mircea Geoană (independent) - 38.966 de voturi (4,88%)

* Nicolae Ciucă (PNL) - 36.934 de voturi (4,63%)

* Marcel Ciolacu (PSD) - 22.893 de voturi (2,87%)

* Cristian Terheş (PNCR) - 14.120 de voturi (1,77%)

* Cristian Diaconescu (independent) - 13.987 de voturi (1,75%)

* Ana Birchall (independent) - 5.424 de voturi (0,68%)

* Hunor Kelemen (UDMR) - 4.738 de voturi (0,59%)

* Ludovic Orban (Forţa Dreptei) - 1.403 voturi (0,18%)

* Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) - 1.205 voturi (0,15%)

* Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) - 1.005 voturi (0,13%)

* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) - 922 voturi (0,12%).

Călin Georgescu și Elena Lasconi au intrat în turul 2 al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu și Elena Lasconi se vor lupta în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ce va avea loc duminică, 8 decembrie, conform calendarului alegerilor.

Încă de luni dimineață, după 99% dintre secții numărate, rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale, primul tur, l-au plasat pe candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc, iar pe Elena Lasconi, președintele USR, pe locul al doilea.

Cursa din primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost foarte strânsă. Rezultatele exit-poll AVANGARDE și CIRA de duminică seară, de la ora 21:00, au arătat inițial că Marcel Ciolacu și Elena Lasconi vor intra în turul al doilea.

Marcel Ciolacu a declarat încrezător, imediat după ce a aflat rezultatele exit-poll-ului care îl arătau câștigător al primului tur cu 25% din voturi, „că cei care au câștigat sunt românii”.

Cu 18% din voturile românilor din țară după rezultatele exit-poll, Elena Lasconi a fost reținută în primul său discurs, deși sondajele arătau că aceasta se află pe al doilea loc în preferinţele alegătorilor.

Călin Georgescu, candidat independent, a fost de departe surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale. Primele exit-poll-uri au indicat că se clasează în spatele Elenei Lasconi.

După exit-poll-uri, candidatul George Simion a refuzat inițial să-și recunoască înfrângerea, candidatul AUR declarând că „manipularea de la sondaje nu se confirmă”. Câteva momente mai târziu, Simion a recunoscut că a pierdut alegerile.

În același timp, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, clasat pe locul al cincilea la exit-poll, a declarat că „pe scena politică din România este loc pentru toată lumea”, urmând ca după rezultatele finale liberalii să ia o decizie. După rezultatele provizorii însă, Nicolae Ciucă a declarat că „este un eşec pe care trebuie să îl asumăm toată echipa de conducere a PNL”.

Pe locul șase după exit-poll-uri s-a clasat Mircea Geoană, care s-a arătat surprins de rezultate.

Mulți români l-au votat și pe preşedintele Forţa Dreptei, retras din cursa electorală. Concret, peste 13.000 de alegători au votat pentru Ludovic Orban, care s-a retras din cursa pentru Palatul Cotroceni în favoarea Elenei Lasconi.

Rămâne așadar de văzut ce se va întâmpla cu marii învinși de la alegerile prezidențiale, primul tur. Până în acest moment doar liderul PSD Marcel Ciolacu a demisionat din fruntea partidului pe care îl conduce.

Rezultatele exit-poll-urilor de duminică seară nu au cuprins însă și voturile diasporei. Astfel că, luni dimineață, cu peste 99% dintre secții numărate, candidatul independent Călin Georgescu a ieșit pe primul loc în rezultatele parțiale publicate de AEP. Georgescu a câștigat 13 județe din țară și diaspora, având un avans detașat față de contracandidații săi.

Pe de altă parte, la nivel naţional, Elena Lasconi a condus în cursa electorală din Iași, Timiş, Cluj și Braşov. Lasconi a fost votată masiv și de moldovenii cu cetățenie română și a câștigat alegerile și în municipiul Câmpulung, acolo unde este primar la al doilea mandat. În oraşul său natal, Haţeg, Lasconi s-a clasat pe locul al treilea.

Călin Georgescu a obţinut cele mai multe dintre voturile exprimate în străinătate, clasându-se la distanţă pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pe locul al doilea se află Elena Lasconi, care este urmată de George Simion. Urmează Mircea Geoana şi Nicolae Ciucă. Liderul PSD Marcel Ciolacu este doar pe locul al şaselea.

Luni dimineață, în jurul orei 10:00, candidatul USR, Elena Lasconi, a trecut pe locul al doilea în preferinţele electoratului, conform datelor provizorii ale AEP, după centralizarea a 99,93% din procesele verbale.

Secțiile de vot din țară s-au închis oficial la ora 21:00, prezența la vot la ora aceea fiind, potrivit AEP, de 52,43 %. A fost noapte altă pentru președinții secțiilor de vot din țară. Numărătoarea continuă însă și luni, pentru centralizarea tuturor voturilor, atât din țară, cât și din străinătate.

Rezultatele alegerilor prezidențiale 2024 sunt transmise în timp real de Biroul Electoral Central, pe măsură ce sunt introduse în sistem procesele verbale din secțiile de votare.

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 au făcut promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.

Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent.

Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali a bătut palma cu Dan Șucu și a obținut un profit de 100 de milioane de euro: "S-a ținut de cuvânt"