Mănăstirea Humor, una dintre comorile pictate ale Bucovinei. Tradiție și istorie vie

Mănăstirea Humor a fost construită în anul 1530 și este una dintre bijuteriile Bucovinei. Ansamblul mănăstiresc se află pe lista monumentelor istorice din județul Suceava.

Mănăstirea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Iată cum ajungi aici și ce trebuie să știi despre mănăstire.

Cum ajungi

Mănăstirea Humor se află în comuna Mănăstirea Humorului, sat Humor, județul Suceava, la 39 km de municipiul Suceava și la doar 6 km de orașul Gura Humorului. Poți ajunge cu trenul sau cu mașina.

Cu mașina:

Citește și

Un preot din Constanța a fost încătușat de polițiști după un incident în trafic. „A dat cu pumnii în mașină”

• dinspre Bistrița sau Vatra Dornei, pe DN17 Bistrița – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului, apoi pe DJ177 până la mănăstire;

• dinspre Bacău, pe DN2 Bacău – Roman – Fălticeni, apoi DN2E Fălticeni – Gura Humorului și DJ177;

• dinspre Suceava, pe DN17 Suceava – Gura Humorului, apoi pe DJ177;

• dinspre Piatra Neamț, pe DN15C Piatra Neamț – Târgu Neamț – Fălticeni, apoi DN2E Fălticeni – Gura Humorului și DJ177 spre Mănăstirea Humorului.

Cu trenul:

Se poate ajunge cu trenul până în gara din Gura Humorului, de unde există curse de autobuz care parcurg cei 6 km până la mănăstire.

Istoric

La începutul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400–1432), panul Ivan vornicul a construit o biserică de piatră pe malul unui pârâu aflat aproape de confluența cu râul Humor. În acel loc exista deja un mic schit de călugări, care avusese anterior o biserică de lemn. În jurul noii biserici s-a format treptat un așezământ monahal, iar mai târziu, o comunitate mai largă, cunoscută astăzi ca satul Mănăstirea Humorului.

La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun a întărit printr-un uric dreptul de proprietate al mănăstirii asupra moșiei Pârteștenilor, care cuprindea satele Soloneț (astăzi Pârteștii de Sus) și Pârteștii de Jos. De-a lungul anilor, domnitorii Moldovei au sprijinit mănăstirea, înzestrând-o cu obiecte prețioase, cărți și manuscrise. Printre acestea se numără și Tetraevangheliarul de la Humor, dăruit în 1473 de Ștefan cel Mare. Manuscrisul conține o miniatură valoroasă în care domnitorul este reprezentat în genunchi, oferind Maicii Domnului cartea, imagine considerată primul portret laic și singurul portret autentic al lui Ștefan cel Mare.

La începutul secolului al XVI-lea, biserica ridicată de panul Ivan s-a prăbușit, cel mai probabil în anul 1527. Ruinele sale se mai păstrează și astăzi, la aproximativ 500 de metri sud-vest de actualul lăcaș.

În anul următor, 1528, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527–1538; 1541–1546), marele logofăt Toader Bubuiog a ridicat o nouă biserică de piatră, continuând tradiția monahală a locului. Petru Rareș îl menționează chiar într-un act din acel an drept „adevărat credincios boier”, confirmând rolul său de ctitor al Mănăstirii Humor.

Shutterstock

Descrierea Mănăstirii Humor

Arhitectura Mănăstirii Humor are trăsături distincte, specifice ctitoriilor boierești ale secolului al XVI-lea. Biserica este construită în plan treflat, fără turlă pe naos, dar se remarcă prin pridvorul deschis cu arcade, o inovație pentru epocă, influențată atât de tradiția locală (prispe, foișoare), cât și de stilul renascentist din exterior. Deasupra gropniței se află o încăpere secretă, tainița, folosită în vremuri de primejdie pentru păstrarea obiectelor de valoare.

Accesul în biserică se face din pridvor, urmat de pronaos, camera mormintelor și naos, iar spre răsărit se află absida circulară a altarului, despărțit de naos printr-o catapeteasmă veche, sculptată în lemn, conform crestinortodox.

Biserica Mănăstirii Humor se numără printre cele cinci lăcașuri din Bucovina decorate integral cu fresce interioare și exterioare, alături de Voroneț, Moldovița, Sucevița și Arbore.

Pictura interioară, realizată în mare parte de Toma din Suceava în 1535, are un caracter expresiv, cu figuri dinamice și expresii umane accentuate. În pronaos sunt reprezentate scene din Sinaxar, Adormirea Maicii Domnului, îngeri și profeți. Camera mormintelor cuprinde picturi dedicate vieții Fecioarei Maria, portrete ale ctitorilor și pietre funerare sculptate.

În naos sunt ilustrate Patimile, Învierea și imaginea lui Hristos Pantocrator, iar în altar, Maica Domnului cu Pruncul, Cina cea de Taină și chipuri de ierarhi.

Pictura exterioară, considerată cea mai veche frescă în aer liber din Bucovina, poartă amprenta meșterului Toma. Se remarcă prin tonurile calde și predominanța roșului, care conferă compoziției un aspect luminos.

În timpanul portalului se află o reprezentare valoroasă a Maicii Domnului cu Pruncul, iar în pridvor scena Judecății de Apoi este vizibilă și din exterior.

Pe fațada sudică, cea mai bine păstrată, se disting scene ample: Imnul Acatist (cu cele 24 de strofe ilustrate), Glorificarea Mariei, Asediul Constantinopolului, Rugul Aprins, Acatistul Sfântului Nicolae și Pilda fiului risipitor. Absidele bisericii includ Cinul, rugăciunea tuturor sfinților, unică în pictura exterioară bucovineană și interpretată ca o invocație pentru apărarea Moldovei în fața amenințărilor vremii.

Shutterstock

Ce poți vizita în împrejurimi

Datorită poziției sale, Mănăstirea Humor este un punct de plecare potrivit pentru vizitarea altor obiective importante din zonă: Mănăstirea Voroneț (11 km), Salina Cacica (24 km), Mănăstirea Moldovița (37 km), Mănăstirea Sucevița (51 km), Mănăstirea Putna (57 km) sau Cetatea Neamțului (72 km).

Muzeul Obiceiurilor Populare

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este unicul muzeu din România dedicat universului spiritual al satului bucovinean din secolul al XIX-lea. Invitații pot parcurge principalele momente ale calendarului popular bucovinean, obiceiurile de Sfântul Andrei, Crăciun, Anul Nou și Bobotează, până la cele legate de începuturile anului agrar, pastoral, apicol și pomicol, sărbătoarea Paștelui, Sânzienele, precum și cele de toamnă, dedicate Sfintei Parascheva și Sfântului Dumitru.

Salina Cacica

A fost construită după planul vestitei Saline de la Wieliczka (Polonia). În subteran există Capela Sfintei Varvara, la o adâncime de 21 de metri, un lac subteran cu apă sărată unic în țară, dar și o sală de festivități aflată la 44 de metri adâncime.

Articol recomandat de sport.ro

Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită